Politică, frate! Cu Pocora Cristina, trimisa lui Tăriceanu în Bărăgan!(varianta integrală)

“Dacă cineva crede 25% din acest interviu cred că nu îmi pierd timpul degeaba în politică”. Această afirmaţie curajoasă face parte din partea nepublicată a interviului pe care l-am realizat cu domnişoara Cristina Pocora, secretar de stat în guvern la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul. S-a născut în 1979, ar fi putut fi fotomodel dar a ales politica. Pentru care trăieşte din 2001 când a terminat SNSPA şi a păşit pragul Parlamentului la cabinetul senatorului Paul Păcuraru, gălăţean ca şi ea. În 2004, după ce PNL a apucat de ciolanul guvernamental a ajuns la cabinetul lui Meleşcanu, cel mai celebru civil dintre securişti. Apoi a urmat ucenicia la cabinetul combinagiului chelios Bogdan Olteanu, un Hrebenciuc mai mic şi mai tupeist, consumată pe vremea când nepotul kagebistei Gisella Vass era ministrul pentru relaţia cu Parlamentul. În 2006 avea să mai sară o treaptă, devenind secretar de stat la acelaşi minister. Din această postură a fost trimisă la Slobozia în calitate de coordonator al PNL Ialomiţa, după marea schismă liberală care a lăsat partidul fără un sfert de organizaţie. A depăşit statutul de observator şi s-a implicat. Vrea mai mult. Vrea tot. Şi colegiul Feteşti, unde se vrea deputat în locul profesorului de desen Petre, preşedintele hăcuit într-o după-amiază de duminică de colegii liberali, şi funcţia de staroste de organizaţie deţinută de acelaşi trist personaj. Spune că poporul o cere deputat şi că ştie asta de la primarii din colegiul Feteşti, care ar face moarte de om politic s-o aibă candidat. De ce, cum şi în ce fel, ne explică chiar domnişoara în chestiune, pe care o aşteptăm la un interviu de mai bine de două luni. Un interviu fără de care “politică, frate” ar fi fost o rubrică mai săracă. Aşa arată noua generaţie de politicieni pe care ăştia din vârful ierarhiei ne-o îndeasă pe gât. Dacă arată bine sau rău, dvs. decideţi!                       

 

“Acolo avem mai mulţi primari PNL şi pot să sper”

Un joc de-a şoarecele şi pisica, în care noi voiam să obţinem nişte declaraţii pe care domnişoara Pocora nu voia să ni le dea. Ne interesa mecanismul care l-a raşchetat pe Gogu Petre din inimile primarilor PNL şi implicit de pe lista de candidaţi pentru Camera Deputaţilor din colegiul Feteşti. Era ceva ce intuiam, dar aveam nevoie de o confirmare. Ne-am apucat de treabă şi am atacat frontal:

- Ce s-a întâmplat cu desemnarea candidaţilor pentru alegerile generale?

- Cred că este bine să începem cronologic. Conform statutului şi procedurii interne în PNL urma la un moment deja depăşit ca filialele să vină cu propuneri de candidaţi pentru colegiile uninominale. Propuneri care la rândul lor sunt validate de biroul politic central şi apoi de către delegaţia permanentă centrală. A existat şi un calendar în care filiale trebuiau să facă aceste propuneri şi să le trimită la centru. În ceea ce priveşte filiala PNL Ialomiţa, a existat la începutul lunii iulie o delegaţie permanentă teritorială fix cu acest scop. De fapt un birou şi o delegaţie, fix cu acest scop, ca să îşi formuleze propunerile pe care să le transmită apoi spre validare biroului politic central. Cum am recunoscut în mai multe rânduri nu am avut ocazia să particip la acele şedinţe, care au avut loc în aceeaşi săptămână în care mi-am luat şi eu concediul. Cu toate că am fost plecată am realizat o scrisoare către biroul teritorial şi către delegaţia permanentă teritorială în care îmi depuneam candidatura pentru colegiul uninominal Feteşti. Au avut loc biroul şi apoi delegaţia, unde nu vreau să fac un proces de intenţie nimănui şi chiar nu vreau să-mi dau cu părerea despre cum au fost organizate pentru că nu am fost de faţă, în care candidatura mea nu a fost luată în considerare. Ulterior, după ce m-am întors am primit o serie de telefoane de la colegii din organizaţiile teritoriale în care îşi exprimau regretul şi chiar dorinţa de a găsi o formulă prin care eu să candidez la Camera Deputaţilor şi domnul Petre, datorită notorietăţii sale, datorită faptului că are o funcţie, aici în judeţ, aceea de inspector şcolar să candideze la Senat, astfel încât să putem să scoatem un scor cât mai bun. Până la urmă această dorinţă şi propunere a primarilor de pe colegiul Feteşti s-a materializat într-o adresă către biroul central şi în biroul central când a trebuit să se valideze practic propunerile din teritoriu a existat această situaţie. Pe de-o parte era scrisoarea preşedinţilor şi primarilor din colegiul Feteşti, pe de altă parte exista decizia delegaţiei permanente teritoriale despre care v-am povestit. În această situaţie s-a supus la vot în cadrul biroului politic central candidatul pentru colegiul Feteşti. În urma votului s-a stabilit ca eu să fiu candidata pentru Camera Deputaţilor şi domnul Petre pentru Senat. Vă spun aşa, ca un supliment că votul din biroul politic a fost 15 la 6. La câteva zile a urmat delegaţia permanentă naţională în care s-a ridicat problema din PNL Ialomiţa, domnul Petre a intervenit şi pe fondul unei decizii în ceea ce priveşte candidaturile primarilor şi preşedinţii consiliilor judeţene, domnul Sava nu putea fi candidatul nostru pe Urziceni, şi atunci domnul preşedinte a venit cu o propunere foarte elegantă şi de bun simţ de a relua delegaţia permanentă la Ialomiţa şi să tranşeze din nou filiala atât situaţia de la Feteşti cât şi cea de la Urziceni.

- Păi nu se spusese că filiale cu rezultate peste media partidului îşi pot desemna singure candidaţii?

- În statut scrie că organizaţiile cu rezultate peste medie la alegerile locale şi pentru parlamentul european au dreptul să facă acest lucru. Ialomiţa este cu rezultate peste medie doar la alegerile locale. Se analizează practic organizaţie cu organizaţie. Dar domnul preşedinte a venit cu o propunere care a fost votată în unanimitate. Chiar şi eu am votat, chiar a fost o propunere foarte elegantă. Şi aşa am ajuns la delegaţia permanentă de duminica trecută, de la Slobozia..

- Pe care cine a organizat-o? Dumneavoastră sau domnul Petre? Că ştiţi, aici este chestiunea cu delegaţii, cine îşi aduce delegaţii.

- Nu. Deci de organizare s-a ocupat filiala PNL Ialomiţa. Convocările s-au făcut de la sediul PNL şi domnul vicepreşedinte Martin s-a ocupat de convocări. Era atributul organizaţiei.

- Dumneavoastră aţi fost în teritoriu în perioada asta să discutaţi cu oamenii?

- Da. Am fost pentru că era o campanie electorală, în interiorul partidului. Mi-am prezentat şi eu candidatura, cum probabil a făcut-o şi domnul Petre. Apoi a fost votul din delegaţie. Au fost şi luări de cuvânt din partea preşedinţilor de organizaţii şi primarilor. Pentru a da girul respectării statutului şi tuturor condiţiilor a fost prezent vicepreşedintele zonal, domnul Miuţescu, pentru că trebuia să fie cineva prezent cu o funcţie în partid mai mare decât a mea. Regula este că cel cu funcţia cea mai înaltă prezidează şedinţa. Eu fiind membru în biroul central aveam o funcţie mai înaltă, nu era o situaţie delicată şi elegantă şi atunci pentru a ne asigura de respectarea statutului, de respectarea procedurilor şi pentru a merge în birou cu un rezultat care să nu poată fi contestat a fost prezent domnul Miuţescu care a vegheat atent la respectarea procedurilor. Recunosc că şi eu am fost foarte atentă la respectarea statutului. De la convocarea delegaţilor, la persoanele care intră şi votează, practic am vrut să fie o competiţie care chiar să arate care dintre noi este cel mai potrivit pentru calitatea de candidat la Camera Deputaţilor pe colegiul Feteşti şi nu altceva.

- Ce înseamnă potrivit?

- Potrivit înseamnă că atât din punct de vedere al susţinerii în rândul membrilor în primul rând că până la urmă cu membrii noştri din organizaţiile respective mergem să facem campanie şi eu vă spun sincer că poate că nu aş fi insistat, nu m-aş fi băgat atât de mult în această, pot să-i spun, competiţie politică dacă nu m-ar fi încurajat colegii mei care mi-au spus că putem, în această formulă, eu la Cameră şi domnul preşedinte la Senat şi împreună cu ei, primari şi preşedinţi, putem chiar să câştigăm mandatul de deputat unul de senator… PNL dacă trage şi pe zona Urziceni poate să scoată chiar şi al doilea deputat. Potrivit înseamnă că împreună, în echipă putem să scoatem un scor foarte bun pentru PNL.

- Dar miza era locul de deputat şi nu locul de senator. PNL nu a avut niciodată senator în judeţ.

- Nu poţi să spui clar nimic în contextul uninominal pentru că noi nu am mai avut alegeri uninominale. Nu poţi să ştii care sunt criteriile care-i determină pe oameni să aleagă o persoană sau alta. Lucrurile se schimbă. Sigur că putem să spunem că acolo avem mai mulţi primari PNL şi pot să sper. Deci eu am tot citit în presă în ultima vreme. Colegiul Feteşti nu este unul în care curge lapte şi miere pentru PNL. Din 11 localităţi avem doar 4 primari, restul sunt PSD. Este o bătălie de dat şi acolo. Poţi să spui, da, premisele iniţiale sunt favorabile sau sunt puţin mai avantajat acolo însă e o bătălie de dat în colegiul Feteşti. Nu e uşor şi dvs. cunoaşteţi foarte bine că Feteştiul până acum a fost un oraş condus foarte multă vreme de PSD, este încă un oraş care la alegerile locale a scos 3800 de voturi PSD. Ceea ce arată că PSD este foarte bine acolo. Nu spune nimeni că PNL dacă are primarul acolo rupe norii.

 

“E foarte important mesajul

omului care candidează”

Am vrut apoi mai mult. Să aflăm cine cu cine joacă în PNL după ce profesorul a fost expediat la sertarul istoriei de către noua speranţă a politicii liberale. Domnişoara ne-a vorbit ca din cărţile citite la SNSPA, despre mesaje electorale, oameni de acţiune care au comportamente aprobate de electorat, de proiecte. Noi am vorbit de mici, bere şi bani guvernamentali transferaţi la primarii care trebuie să alerge. Domnia sa ne-a vorbit de oameni de echipă, noi de traseişti politici şi mincinoşi profesionişti. Nu i-am zdruncinat convingerile, dar nici domnia sa pe ale noastre. Meci nul, credem.

- Dar de ce nu aţi ales să vă bateţi pe un colegiul unde oamenii ar vota mai de grabă dreapta decât stânga şi v-aţi concentrat într-o zonă unde electoratul este garantat de stânga?

- Pentru că alegerile locale ne-au arătat un vot către oamenii serioşi şi care şi-au făcut treaba. Adică primarii din Kogălniceanu, Gura Ialomiţei, Făcăieni au fost oamenii care şi-au făcut treaba în mandatul lor. Ştim toţi că alegerile locale sunt câştigate de candidaţi, de oameni şi nu atât de partide, la partea de primari mă refer.  Oamenii, pe partea asta, au votat un anume comportament. Comportament care le-a arătat lor că şi politicienii, administraţia locală, trebuie să fie alături de ei. Nu m-am ghidat dacă neapărat e de dreapta sau de stânga. Am zis că aici am depus mai multă energie pot să spun. Iar în campania de la Feteşti chiar m-am implicat foarte mult. Pot să spun că, în proporţie mai mică deoarece meritul este al candidatului Gheorghe Catrinoiu, am contribuit şi eu parţial la acest succes.

- Dumneavoastră susţineţi că transferul de popularitate se face cumva automat de la primar la candidatul de la Camera Deputaţilor?

- Nu. Nu susţin lucrul acesta. Şi tocmai de aceea îndrăznesc să candidez acolo unde din 11 localităţi patru sunt cu primari liberali. Spun doar că e foarte important omul care candidează. E foarte important mesajul omului care candidează.

- Mesajul? Arătaţi-mi una din localităţile din Ialomiţa în care s-a câştigat pe mesaj. În Ialomiţa s-a câştigat pe mici şi bere sau pe cine a minţit mai bine.

- Nu. Pe ce au făcut oamenii. Organizaţiile pe care le avem noi acolo au o susţinere. Mai mică sau mai mare. Mesajul lor arată că se bucură de această susţinere.

- Asta este teorie ce îmi spuneţi dumneavoastră. Ştiam amândoi că nu aşa se câştigă alegerile. Care sunt argumentele dumneavoastră în această bătălie în care nu aveţi notorietate deosebită în niciun colţ din judeţul acesta. Cum i-aţi determinat pe primari să susţină un candidat fără notorietate? Ce le-aţi promis?

- Nu le-am promis nimic primarilor. Primarii au venit şi mi-au spus că au vorbit cu oamenii. În campania de locale cred că am trecut cam de trei ori prin fiecare comună. Şi în urma întâlnirilor electorale oamenii le-au spus, domnule, vorbeşte pe limba noastră, e o persoană agreabilă.

- V-au minţit. Nu vorbiţi pe limba lor.

- Poate cu dumneavoastră vorbesc altfel, poate cu oamenii… De regulă trebuie să vorbeşti cu oamenii pe limbajul care este accesibil.

- Deci asta v-au spus primarii, că oamenii le-au spus că sunt de acord cu această candidatură.

- Da, iar în ceea ce mă priveşte pe mine, că vorbeaţi de lipsa de notorietate, am de gând s-o iau din casă în casă, să mă prezint şi să vorbesc cu oamenii. Să mă prezint şi le spun că eu sunt candidatul PNL pentru colegiul Feteşti. Până la urmă aşa trebuie să se facă campania de uninominal. Până la urmă asta este esenţa, să cunoşti cât mai mulţi oameni din colegiul tău, ei să te cunoască pe tine şi să-i reprezinţi acolo. Cred că nimeni nu ar putea să spună în momentul ăsta că va fi aşa campania pentru uninominal sau că va câştiga cel care va aplica nu ştiu ce reţetă. Este un element nou. Sigur că rezultatele sale vor fi oarecum virusate pentru că încă va mai conta şi votul politic într-o anumită măsură la aceste alegeri. Dar pe parcurs veţi vedea că votul uninominal înseamnă altceva decât votul de pe listă. De fapt asta a fost şi intenţia iniţiatorului când a promovat votul uninominal, în speranţa că va reuşi să schimbe ceva în clasa politică.

- Un primar care nu are la dispoziţie fonduri, oricât de bun ar fi, este un primar inutil.

- Haideţi să vă spun un lucru. În viitorul apropiat, banii pentru primari din surse bugetare vor fi din ce în ce mai puţini. În campanie am tot spus-o oamenilor. Fiţi atenţi ce primari vă alegeţi. Trebuie să fie un om care să aibă puţină carte, care să ştie ce este acela un program european şi care să ştie să aleagă oameni care să ştie să facă astfel de programe europene. Practic, grosul banilor nu o să mai vină de la guvern de acum încolo. Pentru că proiectele încep să fie de anvergură iar sumele vor fi din ce în ce mai mari cele de care vor avea nevoie comunităţile locale pentru a sări acest prag al subzistenţei, apă, canal şi altele. Pentru dezvoltare le trebuie sume mult mai mari. Ori aceste sume le găsim la nivelul Uniunii Europene. Noi contribuim la acest buget şi trebuie să primim banii înapoi. Cum?

- Le-aţi spus oamenilor în campanie povestea asta?

- Vor fi nevoiţi să înţeleagă şi să aplice. Eu le-am explicat primarilor noştri şi chiar să ştiţi că au început să se orienteze şi pe direcţia asta. E o procedură greoaie, e o procedură cu multe hârtii, nu sunt foarte încântaţi. Dar şi-au dat seama că atunci când guvernul nu mai susţine, că practic nu poţi să renaşti toată România, nu poţi să faci un boom numai cu bani guvernamentali, că sunt banii noştri până la urmă şi ştim foarte bine că ne apasă contribuţiile la bugetul statului. Trebuie să luăm bani de acolo de unde sunt. De unde? De la Uniunea Europeană! Banii sunt mulţi. Trebuie însă… De aia le-am spus şi oamenilor să se gândească pe cine aleg pentru că cel pe care-l pun în fruntea lor trebuie să ştie să aducă bani în localitate din toate sursele.

 

Capitolul în care vrăjeala nu ţine

Am jucat dur şi am adus în discuţie demisia scrisă a profesorului Gheorghe Petre. Domnişoara secretar de stat ne-a luat la preţ de inventar şi a încercat o fentă jenantă pentru un politician crescut la uşa lui Bogdan Olteanu. Am lăsat politeţea la o parte şi am contrat dur. A sfârşit prin a recunoaşte indirect că demisia există. Şi că PNL ar putea avea un preşedinte interimar. Care, ghici cine va fi?

- În momentul în care domnul Petre a pierdut în Slobozia la vot şi-a anunţat demisia. Ce s-a întâmplat de aici înainte? Că variantele care circulă sunt multiple.

- Da, am văzut diverse variante şi speculaţii într-un anume fel sau în altul. Domnul Petre a anunţat în cazul discursului său că în cazul în care va pierde îşi va depune demisia considerând înfrângerea o problemă de lipsă de încredere sau retragerea sprijinului. De asemenea, colegii care au luat cuvântul i-au subliniat că este un vot strict pentru colegiul Feteşti pentru candidatura la deputaţi şi nu înseamnă retragerea sprijinului politic. Acum, fiecare înţelege şi îşi asumă gesturile sale. Demisia este un gest unilateral, ţine doar de domnia sa, dacă domnia sa înţelege să o materializeze sau nu.

- Păi am înţeles că şi-a scris-o şi a dat-o reprezentantului organizaţiei centrale.

- Săptămâna aceasta nu a fost o şedinţă de birou central..

- Sau nu am eu informaţia corectă?

- În această săptămână nu a fost o şedinţă de birou central. Biroul central nu a luat cunoştinţă de demisia domnului preşedinte…

- Vă întrebam dacă şi-a scris-o atunci şi dacă a înaintat-o reprezentantului organizaţiei centrale.

- Nu ştiu să vă spun exact.

- Nu aţi observat acest amănunt…

- Biroul central se va reuni luni…

- Deci ştim amândoi că şi-a scris-o.

- Domnul preşedinte v-a confirmat acest lucru?

- Da.

- Dacă va confirmat-o dumnealui, de ce mă întrebaţi pe mine?

- Ca să aflăm ce s-a întâmplat la Bucureşti.

- În Bucureşti nu a fost încă o şedinţă de birou central. Cum e? Demisia ajunge la biroul politic central care ia act de demisie, o discută şi în caz că ea este acceptată este numit un preşedinte interimar.

- Păi aţi spus că este unilaterală, nu se mai acceptă.

- Da.

- Se ia act şi atât.

- Da. Vine eventual persoana în cauză şi poate să se răzgândească, la asta mă refeream. Şi  se desemnează un preşedinte interimar. Cum săptămâna aceasta nu a fost biroul politic central, probabil că va fi luni şi dacă va apărea la secretariatul central această demisie scrisă biroul se va pronunţa. Până în acest moment, membrii biroului printre care sunt şi eu nu avem cunoştinţă…

- Şi aţi luat în calcul varianta ca demisia domnului Petre să producă efecte?

- Asta vom vedea. E o discuţie prematură. Vom vedea luni probabil, la birou.

- Dar teoretic ce se poate întâmpla?

- Biroul desemnează un preşedinte interimar.

- Şi alegerile pentru preşedintele filialei când au loc?

-  Conform statutului în anul electoral nu se fac alegeri.

- Adică PNL va merge în alegeri cu preşedinte interimar?

- Da, pentru că nu se fac alegeri interne înaintea alegerilor locale sau generale.

 

” În primul rând au nevoie

de o uşă deschisă”

În acest capitol domnişoara secretar de stat a aflat că interviurile cele mai bune sunt cele în care atunci când nu îţi convine o întrebare spui simplu: “nu comentez”. Domnia sa a comentat şi ne-a dezvăluit că le-a promis ceva primarilor din colegiul Feteşti care au propus-o cu ardoare drept candidat şi s-au jurat că vor alerga pentru ea. Domnişoara spune că le-a promis uşă deschisă la guvern, dialog, şi alte formule care exprimă un singur lucru. Bani. Adică exact ceea ce s-a chinuit să nege o jumătate de oră.

- Cum o să motivaţi primarii să alerge? Că aici este o chestiune de cine dă mai mult decât una de conştiinţă.

- La această delegaţie primarii au venit cu această variantă. Până la urmă este vorba de scorul PNL-ului şi este şi un interes al primarilor ca PNL să aibă un rezultat bun la toamnă, astfel să fie un partid la guvernare şi vor putea avea o comunicare mult mai bună printr-un deputat cu guvernul şi cu centrul. E o muncă de echipă. Sigur că dvs. spuneţi că primarii sunt motivaţi de alte lucruri.

- Evident

- Într-un procent vă dau dreptate. Însă pot să vă spun că oamenii PNL din acest colegiu sunt oameni de echipă şi sunt oameni ai PNL şi nu sunt de ieri, de azi în partid. O să mă contraziceţi probabil.

- Evident…

- Pe un exemplu, dar l-am anticipat. (n.r este vorba despre primarul comunei Făcăeni, Nuţi Roşu, migratoare de la PSD) De fapt ei au spus că vor să aibă un candidat cu care să aibă şanse. Vrem să nu riscăm să rămânem fără parlamentar la toamnă. Pentru că există riscul unei neimplicări şi a unei candidaturi slabe ca PNL să nu scoată scorul chiar şi pentru un deputat.

- Să ştiţi că susţinerea care v-au arătat-o anumiţi primari, inclusiv exemplul de care vorbeaţi, i-au arătat-o şi domnului Petre anterior. Erau cu el până la moarte dar i-au luat gâtul fără niciun fel de emoţie. Mă întreb ce a determinat o astfel de reacţie şi dacă dvs luaţi în calcul că pe dedesubt pot exista şi alte manevre.

- Eu am rezultatul votului. Am 54 la 33.

- Bun. Ieşiţi un pic din matematica asta şi intraţi în zona relaţiilor. Că ştiţi că o relaţie se întreţine cu nişte eforturi. De la dvs. se aşteaptă nişte fonduri. Adică pe relaţiile care le aveţi la guvern să vă duceţi şi să cereţi nişte bani în comunele astea că altfel primarii nu mişcă.

- Nu, nu de maniera asta se discută. Eu am discutat cu primarii şi chiar au avut o întâlnire cu primul ministru primarii liberali din judeţul Ialomiţa. De fapt despre ce este vorba? Despre o mai bună comunicare. La Bucureşti nu se ştie neapărat ce proiecte au, dacă sunt bune, dacă nu-s bune. În primul rând au nevoie de o uşă deschisă ca să vină să-şi prezinte proiectul. Ei au trecut prin situaţia de embargou în care nu puteau nici măcar să-şi prezinte proiectele la guvern. Dar asta vreau şi asta le-am şi promis. Că va exista o comunicare cu centrul şi cu guvernul la fel de bună sau mai bună decât au avut până acum. Pentru că, din nou o să mă contraziceţi. Am încercat să asigur pentru Ialomiţa puţin din ce trebuie să asigure un parlamentar.

- Adică?

- Adică proiectul pentru parc de la Slobozia. Puteţi spune, da, eram în campanie electorală, era doamna Didiţă candidat dar proiectul în sine a debutat înainte de a fi doamna Didiţă şi banii au rămas pentru actualul primar. Ăsta este un proiect care rămâne oraşului dincolo de acţiunile noastre politice în favoarea sau în defavoarea unui anumit candidat.

 

Noi credem că ne-am făcut treaba. Am arătat cum gândeşte un politician pur sânge din generaţia tânără, adeptă a uninominalului şi salvatoare a naţiei. Domnişoara Pocora spune despre domnia sa că este un politician care se exprima concis, cu o gândire critică şi cu abilităţi de comunicare. Ceea ce poate fi adevărat. Sau nu. În fond, poate că nici nu contează. Să lăsăm urnele să vorbească.