Aşa cum vă promiteam în ultimul număr al publicaţiei noastre, continuăm să căutăm posibile explicaţii pentru calitatea apei din sursa subterană a muncipiului Slobozia.

Şi ele sunt suficient de multe şi de vizibile pentru a convinge şi un orb!

De exemplu, o adresă remisă de către Agenţia de mediu Ialomiţa, în urma unei solicitări scrise ne confirmă faptul că în zona de extracţie a apei subterane, în urmă cu mai bine de 25 de ani, SC Amonil Slobozia a injectat în pământ apă amoniacală rezultată în urma procesului tehnologic.

Răspunsul oferit de către instituţie precizează negru pe alb că, în perioada 1972-1984, SC Amonil a injectat apă amoniacală în pământ printr-o sondă aflată în proprietatea societăţii la o adâncime de 1800 de metri.

Contactat telefonic, directorul SC Amonil, Ioan Hanaru a admis existenţa acestei sonde şi a declarat că va căuta în arhivele societăţii informaţii suplimentare privind modul în care ea a fost exploatată: „E o poveste veche, de prin anii 70-80. Nu deţinem suficiente elemente pentru a formula un răspuns detaliat, dar vom căuta prin arhive date concrete. Oricum nu cred că aceast lucru poate afecta calitatea apei din sursa subterană.”

Nici noi nu susţinem asta. Doar reamintim că apa amoniu din apa provenită din sursa subterană are o concentraţie de 4 ori mai mare decât cea permisă şi că ultimele patru puţuri din cadrul investiţiei, încă nesăpate, se apropie periculos de mult de zona în care această apă a fost înjectată acum 25 de ani.

A, şi ar mai fi un lucru pe care vi l-am spus deja, dar nu ne putem abţine să nu îl repetăm. Din cele 20 de puţuri săpate până în prezent doar unul singur, puţul nr. 17, are apă potabilă.