Buliga este unul dintre cartierele oraşului Feteşti. Capătul celor 14 kilometri de oraş cu care primarul Gheorghe Catrinoiu obişnuieşte să se laude atunci când are ocazia. În fapt, o comunitate de peste 2000 de suflete, pe care administraţia a părăsit-o demult, iar civilizaţia a uitat să mai treacă. Un ghetou urban, întins de-a lungul şoselei al cărui unic element distinctiv rămân uriaşele gropi de gunoi întinse pe zeci de hectare. În sfârşit, un focar de mizerie întreţinut de autorităţi prin totala lipsă de implicare în activitatea de salubrizare a zonei.

 

Balta de gunoi a Feteştilor

Balta de gunoi a feteştilor este cunoscută de la inundaţiile din 2005. Atunci Dumnezeu a fost darnic şi a măturat odată cu casele şi mizeria ultimilor 20 de ani. De-atunci însă…

Groapa de gunoi e la doi paşi de cârciuma de la şosea, în spatele unui zid de betoane rămas în picioare de pe vremea comuniştilor. Însă groapă de gunoi e un termen impropriu. Practic, e vorba despre o baltă de vreo 20-25 de hectare, în care locuitorii din cartier şi agenţii economici din Feteşti aruncă de 4 ani toată mizeria oraşului. Acest lucru nu-i împiedică însă pe locuitori să pescuiască printre mormanele de gunoaie. Iar pescarii care îl vând  se jură că peştele e gras, lucioşi mai bun la gust decât ăla din Dunăre.

Evident, autorităţile publice cunosc situaţia bălţii de gunoi de la Buliga. Ştiu şi întorc capul. În 4 ani, pentru depozitările ilegale de deşeuri menajere şi industriale din zonă n-au fost date nici măcar avertismente, d-apăi amenzi. Buliga este un bazin electoral instabil şi amenzile micşorează sensibil numărul de alegători la urne.

 

 

Vox populi cu Costel Tarană

În dimineaţa în care GSE s-a decis să verifice sesizarea privind focarul de infecţie din balta de gunoi de la Buliga, terasa cârciumii era plină. La 80 la sută rată a şomajului în oraş, oamenilor deja li se pare normal să-şi înceapă ziua la cărciumă.

Iar ghid printre mormanele de gunoaie ale bălţii a fost Costel Tarană, un bărbat de vreo 50 de ani care s-a recomandat consilier local şi membru al PSD de mic copil. În fapt Costel Tarană este unul dintre foştii paznici ai administraţiei locale, epurat odată cu schimbarea de primar pentru simpatiile sale social democrate. Şi, de ce să nu fim drepţi, şi pentru modul  în care cocheta cu sticla de vodcă în timpul serviciului. Noi am avut însă noroc şi l-am prins înainte să-i desfacă dopul, suficient de treaz pentru a ne explica cum s-a ajuns la situaţia de faţă: „Adevărul adevărat e că s-a făcut căte ceva. Uite, ne-a promis că ne dă apă, ne-a promis că ne pune piatră pe străzi, ne-a promis că ne strânge gunoiul… Ăla dinainte nici măcar atât nu făcea, că nu putea să vorbească…”

Ne uităm la el convinşi că ne ia peste picior. Greşit! Costel Tarană e serios. Se bucură de promisiuni. Promisiunile însă sunt vechi de un an: „Aici gunoi s-a pus mereu. N-ai pe unde să treci, n-ai pe unde să mergi. Primăria  a zis întâi să se facă platformă şi să fie doar gunoi menajer. Dar lumea e hoaţă, aruncă tot. Mai aruncă şi camioanele. Da’ eu nu pe lume o condamn. Primăria, dom’le! Păi cum pui tu gardieni pe străzi şi ăia nu dau nici o amendă. Se strâng la şcoală noapte de noapte şi beau, iar aici e jalea de pe lume, aruncă fiecare ce apucă.”

În mod paradoxal, cele 25 de hectare de gunoi au şi un administrator. Pe Nicu Chiriac. Logan-ul cu care umblă e parcat la şosea, lângă staţia de autobuz. Încercăm să aflăm unde e: „Nu-l mai căutaţi, că s-a ascuns” ne explică unul dintre tovarăşii de pahar ai lui Costel Tarană. „A întrebat cine sunteţi şi când a aflat că de la ziar, a tăiat-o încolo, pe străzi. Nici n-a mai apucat să ia maşina din drum.”

 

Primarul Catrinoiu, domnul şi stăpânul moşiei de gunoi

În lipsa unei reprezentant al autorităţii publice  care să poată explica cum s-a ajuns la dezastrul de la Buliga, am solicitat un punct de vedere oficial din partea primarului Gheorghe Catrinoiu. Iar acesta nu a ezitat să ni-l ofere: „Chiar de dimineaţă am fost în zonă…Oamenii, ştiţi cum sunt…mai există şi uscături. Nu au perceput mesajul nostru de a-şi încheia toţi contracte. Motivează că nu au bani, că nu au contracte… Noi sperăm să o rezolvăm. Am postat acolo două containere mai mari, pentru gunoiul menajer…Pentru gunoiul animal, nu avem deocamdată o soluţie, trebuie să organizăm o platformă de gunoi, dar nu există bani, nu credem că vom putea face acest lucru…”

Declaraţiile primarului Catrinoiu vin cu 2 săptămâni înainte de data limită stabilită pentru

Închiderea platformelor de gunoi, 16 iunie. Şi confirmă faptul că în acest moment oraşul Feteşti nu are, practic, o soluţie pentru depozitarea munţilor de gunoaie pe care ăi produce. Ba, mai mult decât atât, nici firma de salubritate care operează în oraş nu se simte prea bine: „Am vorbit chiar săptămâna trecută cu operatorul privat…Costurile de depozitare sunt foarte mari, au pierderi de câteva sute de milioane, nu ştiu dacă vor mai putea asigura serviciile…Bineînţeles, soluţia este ca, de la toamnă, când vom reînnoi taxele locale să le încasăm o taxă”

 

14 kilometri de gunoaie

Să recapitulăm! Cartierul Buliga este o uriaşă groapă de gunoi, autorităţile locale închid ochii şi refuză să treacă la metode coercitive, iar firma de salubritate – Urban din Râmnicu Vălcea, este în pragul falimentului pentru că o bună parte din locuitorii oraşului refuză să încheie contracte pentru ridicarea gunoiului. Şi peste toate, primarul Catrinoiu promite taxe şi impozite mai mari care să ascundă incapacitatea administraţie locale de a gestiona această problemă.

În centrul Feteştilor însă, toate acestea par pure speculaţii. Containerele de gunoi sunt standardizate, oamenii se declară mulţumiţi de ceea ce văd şi spun că cei 3,6 lei pe care trebuie să-i plătească pentru a le fi ridicat gunoiul reprezintă un preţ suportabil, iar Primăria are grijă să le ofere de patru ori pe an pâine şi circ gratis, după cum v-am informat în numărul trecut al GSE.

Din păcate însă, înainte de două săptămâni, autorităţile locale din Feteşti-ca de altfel cele din întreg judeţul- au obligaţia de a închide cele 4-5 gropi de gunoi scăpate de sub control, de a reface arealul afectat şi, mai ales, de a oferi o soluţie de viitor pentru nevoile comunităţii. Cum însă primarul Gheorghe Catrinoiu a primit mandat să se joace cu jucărelele oraşului 4 ani lungi de-acum încolo, aprecierile noastre sunt de prisos, iar reglementările legale simple baliverne de care un primar de calibrul lui Catrinoiu nici măcar nu se sinchiseşte.