Cancerul tratat cu aspirină: Evaziunea fiscală din agricultură, combătută cu ordonanțe de urgență
Guvernul Boc a emis pe 30 iunie o Ordonanta de Urgență prin care încearcă să oprească comerțul la negru cu grâu și pâine. Potrivit noilor reglementari TIR-urile prinse în trafic că transportă grâu sau pâine fără acte de proveniență sunt confiscate direct de către inspectorii ANAF și polițiști. Guvernul a luat această măsură pentru că piața neagră a comerțului cu grâu a depășit 50% din totalul tranzacțiilor cu cereale din România. Președintele Agrostar, Stefan Nicolae susține că pierderile anuale la bugetul de stat provocate de comertul ilicit cu cereale se ridică la 2 miliarde de euro.
Măsuri inutile
Guvernul a emis în 30 iunie Ordonanta de Urgență 93 care prevede că transporturile de cereale care nu au acte în regulă sunt confiscate cu tot cu mijloacele de transport. În aceeași ordonanță se prevede că și produsele de panificație (cum ar fi pâinea, n.red.) sunt confiscate dacă transportul nu este însoțit de actele doveditoare. “Transportul în scop comercial al cerealelor sau al produselor de panificație, neînsoțite de documentele prevăzute de lege care să justifice proveniența licită a acestora este amendat cu 3.000-5.000 de lei și confiscarea mărfii și mijlocului de trasport marfă utilizat în acest scop”, se arată în Ordonanța de Urgență a Guvernului. Guvernul argumenteaza aceasta decizie menționând că fenomenul comercializării la negru a cerealor a luat amploare în special în perioada de vară. “În perioada campaniei de vară se amplifică activitatile ilicite în care sunt implicați operatorii economici care se ocupă cu comercializarea și transportul cerealelor, fiind momentul în care se creează stocuri ilicite de cereale ce ulterior sunt utilizate pentru tranzacții comerciale sau producția de panificație neînregistrată”, se menționează în preambulul ordonanței publicate în Monitorul Oficial, pe 1 iunie.
Polițiștii își iau 15% prima din ce confiscă
Pentru a pune în aplicare prevederile guvernamentale s-au creat echipe mixte de polițiști și inspectori ai Agentiei Naționale de Administrare Fiscală. În ordonanță se mai prevede că 15% din valoarea cerealelor și autovehiculelor confiscate urmează să fie utilizate drept premii pentru inspectorii ANAF și polițiști. Restul sumelor rezultate din valorificarea bunurilor intră la bugetul de stat. Oficial, băieții deștepți de pe piața grâului au 40%, neoficial piața neagră depășește 50%. Piața neagră a tranzacțiilor cu cereale, în special grâu, reprezintă aproximativ jumătate din piața din România. Într-un raport preliminar realizat de Consiliul Concurenței la începutul anului se arată că vânzările ilicite de grâu din România sunt de 40% din totalul de tranzacții.
Piața cerealelor – 50% contrabandă
“Din informaţiile primite de la participanţii la piaţă, reiese existenţa unei pieţe negre, respectiv a tranzacţiilor nefiscalizate (pentru care nu se plăteşte TVA sau alte taxe şi impozite). Aceiaşi participanţi estimează nivelul acestei pieţe la aproximativ 40% din totalul tranzacţiilor, ceea ce conduce la pierderi semnificative generate bugetului de stat şi la dezavantaje competitive create participanţilor corecţi”, se arată în raportul Consiliului Concurenței.
Președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Agricultură, Agrostar, Stefan Nicolae susține că piața neagră reprezintă chiar 50% și că acest fenomen persistă de ani de zile. “Este una din problemele cele mai importante pe care le avem noi. Este un fenomen care continuă de ani de zile pentru că autoritățile nu iau masuri”, a declarat Nicolae Ștefan. Unul din factorii favorizanți ai acestui fenomen este în opinia lui Ștefan Nicolae și faptul că în țara noastră nivelul TVA-ului, de 19%, este mare pentru vanzătorii individuali. “În toate țările UE nivelul de impozitare nu depășește 5%. Astfel că sigur că se încurajează și comerțul la negru cu grâu”, mai spune președintele Agrostar. Potrivit acestuia pagubele produse la bugetul de stat prin neplata taxelor se ridica anual la suma de 2 miliarde de euro.(preluare Hotnews.ro)
În Ialomița s-au aplicat 18 amenzi
Că măsurile introduce de guvern sunt ineficiente o demonstrează situația aplicării ordonanței în Ialomița. În perioada 3-15 iulie 2009, comisarii Gărzii Financiare au reușit să verifice în cadrul operațiunii “Cărăușul” 530 de mașini aflate în trafic. Controalele s-au soldat cu aplicarea a 18 amenzi și confiscarea a 177 de tone de grâu și a circa 5 tone de rapiță. Amenzile aplicate de comisari s/au ridicat la valoarea de 67.000 de lei. La acțiunea inițiată de guvern au participat toți comisarii Gărzii Financiare, care au fost nevoiți să lase la o parte alte sectoare de activitate care se cereau controlate. În ciuda acestei mobilizări, rezultatele nu sunt spectaculoase. Și nici nu aveau cum să fie câtă vreme legislația în domeniul agriculturii este proastă, incompletă și oferă multe portițe evazioniștilor.
Evaziune fiscală cu Legea în mână!
Estimările specialiștilor din cadrul GF Ialomița arată că circa 40 % din suprafața totală de teren agricol din județ este exploată în regim individual iar producția aferentă este nefiscalizată. Potrivit Codului Fiscal, sunt supuse controlului și impozitării doar societățile comerciale și asociațiile agricole înființate în baza Legii 36. Persoanele fizice autorizate care țin evidență contabilă în partidă simplă sunt neimpozitate. În ciuda faptului că guvernul a scos organele de control în stradă, verificările sunt ineficiente și inutile tocmai grație golurilor din legislație. Avizele de însoțire a mărfii nu se mai emit de Ministerul de Finanțe, fapt ce le face ușor de falsificat. Parctic, aceste documente pot fi scrise cu pixul pe o hârtie, fapt ce face ca un transport ilicit să devină legal. Filiera traficului cu cereale pleacă din câmp, unde samsarii achiziționează marfă pe bază de borderouri de achiziție de la persoane fizice. Samsarii nu au nicio problemă în a cumpăra marfă la negru, câtă vreme avizele de însoțirea mărfii se fac pe genunchi, nefiind documente cu regim special. Marfa astfel colectată se expediază apoi către firme recent înființate, care potrivit aceluiași cod fiscal depun situații financiare după patru luni de la înființare. Dacă firma este înființată în iunie este obligată să depună declarații abia în octombrie, timp în care se poate încărca cu obligații de plată de sute de miliarde. Asta se întâmplă la colectarea de TVA , taxa pe care cumpărătorul final din Portul Constanța o deduce, iar intermediarul care a colectat-o nu o plătește, firma fiind desființată sau abandonată pur și simplu după finalizarea campaniei agricole. De regulă aceste firme de tip bidon nu au sedii declarate corect și nu au nici un fel de patrimoniu, prejudiciul neputând fi recuperat.
Statul refuză să ia măsuri eficiente
Deși evaziunea fiscală în agricultură a ajuns fenomen, statul refuza să introducă un set de măsuri simple care ar diminua considerabil fenomenul. Specialiștii din cadrul GF Ialomița sunt de părere că taxarea inversă a TVA ar fi o măsură ușor de introdus, care și-a dovedit eficiența la combaterea evaziunii fiscale din domeniul comerțului cu fier vechi. Parctic, prin taxare invesră TVA ar fi plătită de cumpărătorul final, intermediarii încasând la vânzarea cerealelor prețul din factură fără TVA. O altă măsură utilă ar fi reintroducerea avizelor de expediție cu regim special, fapt ce ar face mai ușoară urmărirea transporturilor pe baza unor documente cu regim special. Scurtarea termenelor de depunere a declarațiilor fiscale de la 3 luni la o lună ar fi o altă măsură care ar împiedica firmele să acumuleze restanțe mari la plata TVA, activitățile ilicite putând fi depistate operativ și stopate la timp. În absența acestor măsuri, scoaterea comisarilor din Garda Financiară în stradă este doar o măsură propagandistică, inutilă și costisitoare. Deși măsurile enunțate de finanțiști sunt simple și ușor de aplicat, statul nu se grăbește să le introducă. Asta ar putea duce pe oricine cu gândul la finanțarea politicienilor din vârful statului de către filiere de trafic de cereale care obțin profituri anuale de miliarde de euro. Un exemplu concret de operațiuni frauduloase cu cereale demonstrează cât de permisivă este legislația, ce poate fi penetrată chiar și de o firmă aflată în insolvență!
Tun italienesc cu o firmă aflată în faliment!
Afacerea a fost descoperită de comisarii GF Ialomița și are un prejudiciul de circa 3 milioane de euro. Pe post de bidon se regăsește firma Romviv Invest SRL, cu sediul în județul Giurgiu. Înființată în octombrie 2006, societatea a livrat cereale pentru un număr de circa 88 de societăți comerciale. Printre ele s-a aflat și Romgrain SRL Slobozia, care a înregistrat în evidențele contabile 16 facturi emise de către firma din Giurgiu, aferente unei cantități de 2851 de tone de cereale. Firma din Giurgiu nu a depus declarații fiscale de la înființare, nu are sediu valabil și mandatul administratorului este expirat. Numai din afacerile cu cereale prejudiciul adus statului se ridică la 67 de miliarde diferențe la impozitul pe profit și 60 de miliarde din TVA. Cum a putut funcționa această firmă mai bine de un an fără să fie deranjată de organele fiscale este greu de spus. Situați este la fel de ciudată și în ceea ce privește firma din Slobozia implicată în afacere. Romgrain SRL are ca obiect de activitate comerțul cu cereale, a fost înființată în iunie 2007, are un capital social de 2 milioane de lei și este controlată de acționarul unic Nolo Achile, cetățean italian. Evidențele de la Ministerul Finanțelor arată că în numai un an firma a acumulat datorii de circa 13 miliarde de lei, aflându-se din 2009 în procedură de insolvență. Dacă afacerea cu firma din Giurgiu ar fi ieșit, probabil că statul ar fi contabilizat o gaură de câteva zeci de miliarde de o firmă aflată, cică, sub control judiciar! Ceea ce era de demonstrat.
