Cine vrea să împingă Slobozia în braţele Amonil şi de ce?

Atacurile concentrate la adresa sursei de alimentare cu apă subterană a Sloboziei declanşate de Direcţia de Sănătate Publică Ialomiţa au un singur scop. Liderii politici care susţin teoria conform căreia municipiul Slobozia ar trebui să fie alimentat cu apă de la Amonil uită mici detalii ale unei afaceri care a adus Urban în pragul falimentului. Dincolo de calitatea apei din Dunăre despre care nimeni n-a suflat o vorbă, Amonil a reuşit să obţină în instanţele de judecată recunoaşterea unui debit de 150 de miliarde de lei rezultat în urma unor inginerii financiare incredibile. Istoricul acestei relaţii incestuoase ne arată foarte clar de ce nu trebuie să ne întoarcem în braţele şantajiştilor din spatele SC Amonil SA.

– În perioada 2000-2009 Amonil a calculat un debit 150 de miliarde de lei din care 80 de miliarde de lei reprezintă debitul de bază şi 65 de miliarde de lei penalităţi de întârziere.

– Până în 2007 Amonil a furnizat apă către SC Urban fără a o contoriza. Ani de zile Urban a cumpărat marfă acceptând sub şantajul întreruperii furnizării facturi făcute din burtă.

– Nici până la această oră între Urban şi Amonil nu există un contract de furnizare în care să se stabilească obligaţii ale părţilor. În ciuda acestui mic amănunt Amonil a calculat şi facturat penalităţi de întârziere fără a avea un acord în acest sens cu partenerul de afaceri.

– Primăria Slobozia a impus ca Urban să  continue să furnizeze servicii către asociaţiile de proprietari care nu au achitat contravaloarea serviciilor.

– Ani de zile Amonil a acceptat să livreze apă şi energie termică deşi facturile emise către Urban nu erau achitate.  În schimb, în urma şantajului bazat pe sistarea furnizării serviciilor societatea furnizoare a obţinut anual cote importante de gaz subvenţionat pentru încălzirea locuinţelor. În acest fel, în perioada 1996-2000 Amonil a primit gaz subvenţionat în valoare de peste 2 milioane de dolari fără să ardă un metru cub pentru producerea energiei termice.

– Populaţia a primit ani de zile agent termic provenit din recuperarea aburului tehnologic, insuficient pentru asigurarea confortului termic. În schimb, lunar Urban a facturat frigul din apartamente la preţuri astronomice, ceea ce a dus la acumularea de datorii importante ale populaţiei şi firmelor, niciodată recuperate din motive electorale. În tot acest timp profiturile Amonil au crescut în progresie geometrică, pentru că gazul subvenţionat era folosit integral în procesul de producţie. În plus, societatea primea gaz chiar dacă nu era eligibilă având datorii mari către furnizorul de gaz metan.

– Ani de zile Urban a facturat apa la pauşal, transferând de fapt facturile umflate de la Amonil în buzunarele consumatorilor. Se ajunsese la aberaţia ca pentru un apartament şi trei persoane consumul de apă facturat de Urban să fie de 60 de metri cubi pe lună. Contorizarea consumului populaţiei a transferat pierderile direct în pasivul Urban, care a ajuns astfel în stare de faliment nedecalarat.

– Înţelegînd că nu poate executa bugetul Sloboziei pentru datoriile contrafăcute şi umflate cu pompa, Amonil a făcut tot ce i-a stat în putinţă să blocheze falimentul Urban. Motivul este simplu. În cazul falimentului Amonil ar fi putut executa doar patrimoniul Urban, ceea ce ar fi acoperit o mică parte din datoria revendicată. De aceea se caută acum soluţii ca Urban să reia relaţia comercială cu Amonil, în speranţa că depinzând de apa lor, Urban ar fi constrânsă să plătească toate datoriile sub ameninţarea şantajului. Afacerea apei totaliză anual circa 1,2-2 milioane de euro pentru care Amonil are costuri minime şi profit maxim. Pentru că firma livrează municipalităţii APĂ INDUSTRIALĂ şi nu potabilă care este filtrată prin nisip şi tratată cu clor şi, atenţie, SULFAT DE ALUMINIU, care îi dă aspectul de apă limpede. Otravă curată, adică.

Întrebare

Ce câştigă cei care bat toba revenirii la relaţia cu Amonil? Cât ar putea plăti firma dacă în urma presiunilor politice şi instituţionale Urban ar fi adusă din nou în ograda Amonil iar datoriile inventate ar fi recuperate de “investitorii” strategici care ne-au furat ca-n codru ani de zile

 

Pentru edificare vedeţi aici de unde am băut cu toţii apă ani de zile şi de unde ar vrea unii politicieni să bem în continuare

[flashvideo file=video/apa.flv /]