Congresul PSD desfășurat la sfârșitul săptămânii trecute a fost o copie fidelă a conferinței județene a partidului convocată intempestiv de președintele Silvian Ciupercă. Mai puțin luptele intestine și golăniile la care s-au pretat candidații la funcția supremă în partid, asta și pentru că la Slobozia nu există încă pesediști “cu sânge” cum spunea golanul brazilian de la Constanța. Văzut ca o mare speranță a social democrației și sprijinit din spate de gașca lui Iliescu și Năstase, Ponta și-a declarat din start intențiile războinice. Printre altele el a afirmat de la tribuna congresului că unul din scopurile sale ca viitor președinte de partid este acela ca la DNA să nu mai ajungă pesediștii, ci liderii celorlalte partide. Iar când afirmația vine de la unul care a fost procuror dar și mâna dreaptă a celui mai corupt pesedist ajuns în justiției pentru fapte de corupție, este evident spre ce se îndreaptă reforma din PSD. Pe lângă accentele de paranoia de care a dat dovadă micul Titulescu în discursul exaltat rostit la congres, programul său politic publicat cu puțin timp înaintea alegerilor arată că PSD se îndreaptă spre fascism și extremism cu pași repezi. Asemănările cu stafia lui Che Guevara invocată intens de micul Titulescu nu au fost doar o dovadă de teribilism.

Apartheid marca PSD

Programul politic al micului Titulescu intitulat “România Corectă” este înșiruire tembelă de realități făurite de PSD din 1990 când a pus mâna pe putere și până în 2004 când a fost înlăturat de la ciolan de Alianța D.A. Descrierea făcută de Ponta este foarte exactă: “Din punctul meu de vedere, România guvernată de PSD trebuie să fie o Românie CORECTĂ. În România de azi, inegalităţile nu sunt doar financiare. Nu avem doar săraci şi bogaţi. Avem oameni izolaţi, oameni fără şanse, oameni fără respect şi fără perspectivă. Avem un apartheid social de tip nou, bazat pe un capitalism de tip nou, în care nu există reguli, în care oamenii nu sunt egali în sine şi în care şansele, statutul,respectul şi recunoaşterea vin pe criterii incorecte. Reuşita în viaţă, în România, nu este o recunoaştere a meritelor fiecăruia, ci o ridicare deasupra celorlalţi, pentru a obţine bani, privilegii, relaţii mai bune cu instituţii şi tratament preferenţial. Cei mai mulţi dintre noi consideră societatea în care trăim ca fiind incorectă, funcţionând fără respectarea unui set de reguli indispensabile şi intangibile. Consideră asta şi cei care au bani, fiindcă încearcă să se izoleze şi să se rupă de restul lumii, să aibă cât mai puţine tangenţe cu viaţa publică şi socială. Cu atât mai mult cei săraci sau defavorizaţi, care se simt excluşi de la drepturi considerate absolut normale şi fireşti într-o ţară europeană”. Ce nu  spune Ponta este faptul că apartheid-ul descris de el îi are ca autori morali pe Ion Iliescu și Adrian Năstase, că segmente întregi de populație au fost ținute în sărăcie pentru a fi dependente de stat și a vota cu cei care au inventat pomana garantată prin lege și au introdus votul cumpărat cu mici, bere și ulei. Construcția PSD demarată de Ion Iliescu în 1990 este evocată acum de Ponta după principiul “noi v-am dat boala, noi vă dăm leacul”.

Democrația “originală”  inventată de Ilici și descrisă de Ponta

Plin de elan, Ponta atacă frontal o altă mare realizare a lui Iliescu: democrația originală. Într-o descriere sumară a situației actuale, Ponta atacă fără să își dea seama principalele “realizări” ale PSD: politizarea justiției, acapararea instituțiilor publice, căpușarea și devalizarea economiei de stat, etc:

“Din păcate, libertatea câştigată în 1989 nu a dus şi la o democraţie funcţională din punct de vedere politic, economic şi social, iar pericolul cel mai grav este tocmai acela de a crea un sentiment majoritar că democraţia în ansamblu este contestabilă! Dacă aducem mai multă corectitudine în jurul nostru, mai mult respect şi chiar teamă faţă de reguli, începem să refacem încrederea celor care încă ne mai susţin şi chiar să-i câştigăm de partea noastră pe cei care mai speră într-un viitor mai bun pentru România. Şi începem să devenim şi noi ceva mai europeni nu doar în acte, dar şi în in tot ceea ce ţine de viaţa cotidiană. Mă refer la respectarea regulilor şi la corectitudine în alegeri, în economie, în politică, în justiţie, în relaţiile cu instituţiile, în tot ce înseamnă viaţă publică; la implementarea unei administraţii corecte, la garantarea unei pensii meritate şi previzibile, la respectarea de către puterea politică a legilor adoptate de propriile structuri, la predictibilitate legislativă şi fiscală, la aplicarea corecta şi uniformă a legilor”. Era probabil un mucos pe vremea când Iliescu declara la televizor că proprietatea este un moft și dădea ordine Procurorului General să promoveze recursuri în anulare în cazul sentințelor în care oamenii își recuperau proprietățile furate de stat pe vremea comuniștilor. Era în schimb ditamai procurorul și apoi șeful Corpului de Control al Guvernului când miliția lui Năstase sălta oameni de pe stradă doar pentru că Marele Bombonel era atacat pe Internet cu “ Armaghedoane”. Ei bine, culmea tupeului, Ponta vrea acum să repare ceea a stricat partidul lui. Adică marioneta se dă la păpușar! Cine să-l creadă?

Ecologie de rit fascist?

Printre măsurile prin care Ponta vrea să revitalizeze PSD se numără una care dă fiori reci: “Acceptarea, chiar încurajarea şi sprijinirea TSD şi a Organizaţiei Ecologiste de a promova idei şi forme de acţiune chiar mai evoluat-radicale (gen Brigăzi Verzi) faţă de linia oficiala a Partidului, în scopul testării acestora ca efect politic şi social şi însuşirii lor ulterioare”. Nu este de loc clar dacă aceste Brigăzi Verzi care amintesc mai de grabă de fascism decât de ecologie au rolul să ne îndemne să protejăm planeta sau să ne “convingă” cu mijloace “evoluat radicale” să votăm cu alde Vanghele. Dar dacă judecăm această intenție în raport cu manifestările exaltate ale micului Titulescu de pe vremea când conducea organizația de tineret și circula prin țară cu tricouri inscripționate cu portretul criminalului cubanez Che Guevara, lucrurile înclină mai de grabă către o organizare de tip fascist pe care procurorul lui Năstase vrea s-o impună PSD-ului. Mai adăugăm la asta și dedicațiile muzicale date de Mazăre, un alt nazist declarat în seara victoriei lui Ponta într-un club din Constanța și avem tabloul complet al evoluției lui Ponta de la micul Titulescu la micul Hitler.

Ponta face apologia unui criminal: Che Guevara

În calitate de președinte al TSD Ponta a impus printre micii pesediști un nou simbol al așa zisei revoluții social democrate. Acesta este Che Guevara, simbol al comunismului din Cuba, capturat și executat de americani. Că Ponta confundă regimul criminal din Cuba cu social democrația ar putea fi doar o dovadă de prostie. Numai că defilarea cu tricouri inscripționate cu portretul criminalului și programul politic al noului președinte al PSD indică mai mult decât prostie. Întâmplător sau nu, în seara victoriei Mazăre i-a dedicat lui Ponta o melodie cu titlul semnificativ: comandante Che Guevara! Iată cine este simbolul lui Ponta:

“Pe numele sau adevarat Ernesto Guevara de La Serna, “Che” s-a nascut pe data de 14 iulie 1928, in Rosario, un oras din Argentina. Inainte sa-si inceapa “cariera” de revolutionar, punctata de numeroase fapte glorioase de arme, dar si crime sangeroase, Guevara a studiat in Rosario si in 1953 a terminat cursurile Universitatii din Buenos Aires, devenind medic. La numai un an dupa terminarea studiilor, convins ca inechitatile din America Latina nu pot fi rezolvate decat pe calea revolutiei populare, a plecat in Mexic, unde l-a intalnit pe Fidel Castro si “revolutionarii” lui exilati in aceasta tara. In 1956, alaturi de ei si de o mana de cubanezi, Che Guevara a reusit sa formeze o grupare de guerila care mai apoi a preluat puterea in Cuba. In timpul regimului lui Fidel Castro, el a intretinut relatiile diplomatice cu Uniunea Sovietica si Coreea de Nord. In 1959, el a fost numit comandantul inchisorii Cabana, unde, in acel an, au fost executati sute de prizonieri, daca nu cumva chiar mii, dupa cum reiese chiar din declaratii confidentiale facute atunci de Guevara. In 1966, dupa ce a renuntat la toate functiile sale si la cetatenia cubaneza, a plecat in Bolivia pentru a reaprinde spiritul revolutionar. Un an mai tarziu, pe data de 7 octombrie, a fost capturat de CIA si de armata boliviana si executat doua zile mai tarziu. In 1997 legenda lui, cazuta in uitare, a fost reanimata de gasirea ramasitelor sale, asupra carora planeaza in continuare indoiala. Acestea au fost inhumate la momentul respectiv de insusi Fidel Castro(sursa: hotnews.ro).”