Razvan Bordeianu, vicepresedintele Sed Lex: “ Ce am vazut eu in anii astia ma duce cu gândul ca nu ne mai facem bine niciodata”

Eşecul grevei generale anunţate de confederaţiile sindicale cu ocazia dezbaterii moţiunii de cenzură împotriva guvernului a fost unul evident. Dincolo de manifestaţiile discutabile organizate de capii mişcării sindicale, din protestul celor cîteva mii de oameni scoşi în stradă cu eforturi n-au rămas decât nemulţumirile masei tăcute de bugetari care tac şi înghit. Interviul realizat cu domnul Răzvan Bordeianu, vicepreşedintele Sed Lex, arată că miscarea sindicală are încă mari probleme în a identifica soluţii la problemele care au cauzat diminuări de pensii şi salarii. Nemulţumirile faţă de măsurile guvernului nu au corespondent în soluţii alternative, sindicaliştii aşteptând lumina tot de la politicienii pe care-i hulesc atât de vocal. Cu toate aceste, interlocutorul nostru vorbeşte deschis despre problemele sindicatelor şi avansează, chiar dacă timid şi cumva neargumentat, propuneri de reformă a sistemului.

Niciodată în România decizia tehnică nu a fost fundamentul deciziei politice

-         Aveţi o structură care se cheamă Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici care nu îşi face treaba. Aveţi acolo reprezentanţi. De ce ei nu se implică în reformarea sistemului funcţionăresc?

-         Da, avem. Agenţia îşi face prost treaba. Avem oameni şcolarizaţi în Agenţie. Sunt profesionişti în execuţie care ştiu ce au de făcut dar managementul politic nu ţine cont de deciziile lor tehnice. Niciodată în România decizia tehnică nu a fost fundamentul deciziei politice. De aceea suntem în toată harababura asta pentru că am venit cu decizii politice şi nu cu decizii fundamentate tehnic şi profesionist. Oamenii aceştia din Agenţie nu au fost decât o pârghie a puterii prin care politicienii şi-au făcut treaba. Marea parte a legilor care privesc sistemul nici măcar nu se fac la agenţie. Se fac la Ministerul Administraţiei şi ajung pe masa agenţiei care o propune mai departe. Agenţia este o chestie formală intermediară.

-         Ce nu înţeleg eu este modul în care profesioniştii din agenţie înghit toate ilegalităţile comise de politicieni. Mă refer aici la concursurile trucate derulate cu sprijinul agenţiei. Nici unul nu se revoltă.

-         Dumneavoastră ştiţi foarte bine că nu se poate trece peste ierarhiile din instituţii. Am asistat la concursuri la agenţie în care acelaşi partid politic dăduse două nominalizări pentru o singură funcţie de director. Ajunsesem la un moment dat că se dădeau scrisori de recomandare de la partidul politic pentru ca cineva să ocupe o funcţie de conducere. Un nu ştiu ce senator susţinea o persoană iar preşedintele de partid din zona respectivă susţinea pe altul. Au intrat în concurs şi a ieşit balamuc mare. Până aici s-a mers. Oamenii de care v-am vorbit au venit la concurs să se certe între ei pe cine pun. Ce am văzut eu în anii ăştia mă duce cu gândul că nu ne mai facem bine niciodată. Poate că ne schimbăm dacă facem o nouă revoluţie.

-         Care ar fi totuşi soluţia? De ce nu promovează sindicate proiecte de legi dacă cele ale politicienilor sunt nefundamentate? Cu 500.000 de semnături puteţi promova proiecte de legi care să fluidizeze administraţia.

-         Cred că cei care se pricep trebuie să facă o analiză. Eu am solicitat să facem audit extern care să ne spună câţi funcţionari sunt necesari pe diverse ministere astfel încât decizia de restructurare a sistemului să fie fundamentată. Trebuie să avem în vedere nu doar restructurarea personalului, ci şi calitatea serviciilor. Statul trebuie să se decidă ce servicii vrea să ofere cetăţenilor şi la ce calitate. Abia atunci se poate lua o hotărâre cu privire la numărul optim de angajaţi. La noi e anapoda, mai întâi facem norme de personal şi după aia mai vedem noi ce e cu calitatea şi ce servicii oferim.

Şefi de instituţii figurează cu cotizaţii şi sponsorizări oficiale plătite la partide

-         Dvs, sindicatele, de ce toleraţi angajările pe pile în instituţiile publice? De ce nu ieşiţi atunci în stradă să faceţi grevă până când lichelele politice sunt scoase din instituţii?

-         Nu noi gestionăm resursa umană sau managementul. De asta sunt responsabili cei din fruntea ierarhiei politice. Noi suntem cei care apărăm interesele oamenilor din sistem, nu ale şefilor sau piloşilor. Nu-i reprezentăm noi pe cei cu 100 de milioane salariul şi nici pe cei cu 300 de milioane. Ei se reprezintă foarte bine singuri. Ei plătesc cotizaţie nu la sindicat, ci la partidul politic. Iar flagrant este când unii care sunt şefi de instituţii figureală cu cotizaţii şi sponsorizări oficiale plătite la partide. Trebuie să schimbăm această mentalitate.

-         Corect, dar cum o schimbăm? Doar ieşind în stradă pentru salarii? Problema salariilor este doar un efect. Cauza este prostul management. Iar aici nu am auzit sindicatele să vorbească.”

-         Pentru cetăţean este subsidiară dar pentru cel care….

-

Avem şi noi genul acesta de oameni cărora li s-au tocit degetele de la Solitaire

-         Nu. Şi cetăţeanul ar fi de acord ca dvs să aveţi salarii bune pentru nişte servicii de calitate pe care le asiguraţi. Dar în momentul în care într-un birou 3 salariaţi se joacă pe computer iar la patrulea se uită la tine ca şi cum i-ai furat butelia, revendicările salariale se duc către altă zonă.

-         Avem şi noi genul acesta de oameni cărora li s-au tocit degetele de la Solitaire. Da, vă dau dreptate. Hai să-i găsim pe ăia, hai să-i evidenţiem şi să-i dăm la o parte. Dar pentru asta trebuie făcut un audit de către altcineva. Pentru că dacă-i lăsăm tot pe oamenii ăştia care au creat sistemul să facă reformă înseamnă că nu am făcut nimic.

Orice abuz se întâmplă într-o instituţie se întâmplă pe mâna unui funcţionar.”

-         Credeţi că ar fi o idee bună ca liderul de sindicat să poată primi sesizări de la cetăţeni în legătură cu abuzurile din instituţii? Spun asta pentru că şeful instituţiei este pus politic şi nu are nici un interes să se certe cu oamenii din subordine iar cetăţeanul rămâne singur în faţa nesimţirii funcţionarilor.

-         Vă spun un lucru. Orice abuz se întâmplă într-o instituţie se întâmplă pe mâna unui funcţionar. De obicei acest tip de funcţionari sunt aduşi pe filieră politică tot pentru astfel de opreaţiuni. Aduceţi-vă aminte cazul de la MTS, cu scena cu Ridzi, cu toată nebunia de acolo. Erau oameni care au fost aduşi în instituţie pentru acest tip de manevre.

-         Şi sindicaliştii din minister ce au păzit?

-         Şi la sindicate sunt lideri şi lideri. Sunt lideri care îşi fac treaba şi sunt sindicate care trăiesc într-o stare amorfă şi care nu reprezintă membrii de sindicat şi care prin activitate sindicală înţeleg să dea oamenilor o pungă de bomboane la sfârşit de an. Asta înţeleg oamenii. Ei nu înţeleg că trebuie să-i reprezinte cineva şi văd doar ce le dă sindicatul. Un tichet de masă mai valoros cu 10 lei sau o pungă de crăciun mai consistentă. Atât văd ei. Ăştia suntem, ne bucurăm la nimicuri şi nu avem viziune pe termen lung. E o problemă a nostră şi cred că doar dacă ne deşteptăm ca societate putem să o ducem mai bine. Pentru că degeaba ne agităm dacă lumea votează pe mici şi brichete. Politicianul, din patru brichete a ieşit la pensie! Noi nu putem decât să atenţionăm.

-         Nici asta nu faceţi. Eu nu prea am auzit  despre o dezvăluire făcute de un lider de sindicat  într-o conferinţă de presă.

-         Toată lumea ştie că admnistraţia este căpuşată, că cele mai bune afaceri se fac cu statul, că licitaţiile sunt trucate. Palatul Parlamentului e perceput ca o cameră de comerţ. Parlamentarii se duc acolo să facă afaceri. Noi trebuie să facem ceva să schimbăm asta. Să-i constrângem pe aceşti oameni prin mijloacele legale pe care le avem la dispoziţie, să venim cu soluţii pentru a schimba ceva. Dar tot decidentul politic este cel care trebuie să ia decizia.

-         Pai despre asta vorbim. Lupta sindicală e compromisă chiar de sindicate care vin doar cu revendicări salariale. Nu vorbiţi de restructurare ci doar de salarii. Să se dea!

-         Eu dacă mă duceam la un minister făceam o analiză clară şi într-un an ştiam cine trebuie să rămână şi cine trebuie să plece. Dar oamenii ăştia vin la ministere pe un mandat şi nu au treabă cu reforma că au de recuperat banii din campanie. Trebuie să îşi vadă de comisioane.

-         De acord cu dvs dar nimeni nu-i presează să facă altceva.

-         Ba da dar suntem condiţionaţi de nişte reglementări legale. Nici noi nici dvs, presa, nu putem face mai mult decât facem. Stau şi mă gândesc, fără presă şi fără sindicate unde ne-ar duce oamenii ăştia?

Bătălia asta care se duce acum se duce cu întreaga clasă politică

-         Nu cred că presa sau sindicatele au fost vreo frână pentru ei. De multe ori au fost unelte. Eu nu înţeleg de ce sindicatele nu vorbesc despre sistem şi vorbesc doar despre salarii? Sau vin cu revendicări politice.

-         Să nu dăm o intrepretare politică. Orice guvern ar fi luat o măsură de tăiere cu 25% şi de tăiere a pensiilor, care vă zic, e neconstituţională…

-         De ce este neconstituţională diminuarea pensiilor?

-         Nu putem să-i învinuim pe oamenii ăştia că trăiesc mai mult decât au cotizat. Statul este principalul actor care nu respectă legea. El este principalul factor de blocaj. El nu rambursează TVA la timp dar agentului economic îi pune penalităţi de întîrziere. Nu mai putem accepta lucrurile astea. Nu putem să mai acceptăm să fim minţiţi şi furaţi. Bătălia asta care se duce acum se duce cu întreaga clasă politică. Nu cu guvernul acesta, că el a fost acum în funcţie. Este o luptă între societatea civilă şi clasa politică. Dacă le acceptăm acum ceea ce se întâmplă, oricine va veni va putea să facă la fel, precedentul fiind creat.

-         Care ar fi soluţia pentru a se putea diminua rapid nişte cheltuieli? Falimentul sistemului de pensii a fost descris încă din 2007.

-         Eu vă zic o chestie. Pensia este un drept patrimonial, iar orice atingerea a acestui drept e neconstituţională. E ca şi cum mi-ar naţionaliza casa.

-         Şi dacă sistemul de pensii intră în faliment, cine răspunde? Ce se întâmplă atunci cu acest drept patrimonial?

-         Ar trebui să răspundă ăia care au dat pensii speciale ani de zile. De ce am ajuns aici? Pentru că s-au creat tot felul de sinecuri iar oamenii care le-au creat nu răspuns acum. Ei vin acum şi spun că nu se mai poate. Trebuie să facem ceva. Păi tot ei, care ne-au adus aici?

-         Da, dar ce facem dacă fondul de pensii intră în faliment? Există riscul ca nimeni să nu mai primească nimic.

-         Oriunde în lume sistemul de pensii este subvenţionat de la bugetul de stat. Asta a fost politica anilor 1990 când i-am scos pe toţi la pensie. Avem 1,8 milioane de oameni cu cotizaţia completă şi peste 2 milioane de oameni pensionaţi anticipat şi pe caz de invaliditate. Nu putem să-i învinovăţim nici pe ăia de invaliditate. Unde s-au făcut abuzuri trebuie aplicată legea şi arestaţi medicii care au dat documente false.

-         Credeţi că poporul ar accepta să aplice legea la sânge?

-         Poporul ar accepta dar cei 10% care conduc nu acceptă.

Sunt şi lideri care fac sindicalism de Paști şi de Crăciun

-         Acceptaţi ideea că există lideri de sindicat care au relaţii călduţe cu şefii de instituţii?

-         Sunt cazuri şi cazuri. Sunt lideri indezirabili în instituţii care se bat pentru drepturile oamenilor dar sunt şi lideri care fac sindicalism de Paști şi de Crăciun. Din punctul meu este aici o evaziune fiscală pentru că acel 1% din salariu care se plăteşte drept contribuţie la sindicat trebuie folosit numai pentru acţiuni sindicale cum ar fi mitinguri, marşuri, fond de grevă, etc. Nicidecum să le întorci banii pentru că asta înseamnă că le întorci banii la oameni sub forma pungii de Crăciun. Genul asta de sindicate fără activitate sindicală ne compromit. Pentru că dacă vrem să facem ceva în unele zone nu ai cu cine pentru că aceşti lideri de sindicat nu se implică.

-         Cum vedeţi dvs participarea sindicatelor ca acţionari în firme de ticketing?

-         Ştiţi bine care a fost punctul nostru de vedere faţă de tichete cadou şi alte tipuri din acestea. Sunt un model de evaziune fiscală clară. Noi am fost singurii care am afirmat asta şi am supărat foarte multă lume. Dar aşa suntem noi, supărăm şi lumea sindicală şi lumea politică. Cred cu tărie că aceasta este o formă de evaziune fiscală şi mai mult în zona agenţilor economici. Guvernul a înţeles să le taie dar le-a taăiat doar de la bugetari, deci tot de la ăştia care sunt mai amărâţi. Avem o problemă pentru că impozităm drastic munca şi tichetele de masă au fost o formă de evadare către o impozitare mai prietenoasă.

-         Un proiect de reformă a fiscalităţii au sindicatele?

-         Nu este treaba noastră dar avem nişte propuneri.  Lupta cu munca la negru este una dintre ele. Mărirea bazei de impozitare este un obiectiv clar. Dacă nu facem asta greul va fi dus tot de cei care plătesc tradiţional impozite iar cei care se eschivează de ani de zile vor prospera. Asta este una dintre alternative dar pentru asta trebuie instituţii care să fie lăsate să îşi facă treaba, nu să se ducă în control şi să primească telefone ca să ocolească anumite firme. Şpaga se duce către şefii numiţi politic şi mai puţin către funcţionarul simplu.  Nu cred într-o reformă decât dacă ea este generală şi plecată de la politicieni, pentru că acolo este decizia.