Bucătarul Borsch Caien a inventat tortul LaTigaie

Plecat pe șeștache cu tăigăile în sac de la fostul loc de muncă, bucătarul viril Borsch Caien s-a reprofilat pe torturi. Nu este vorba despre torturile pe care i le aplică săptămânal femeii cu numarul de inmatriculare AhAhAh (auzi cumătră, dacă bărbac-to e mâna a doua la CJI asta nu înseamnă că poți să-ți parchezi gipanul pe unde te apucă mâncărimea), ci de torturi comestibile. Pe care atunci când nu are timp,chef sau bani de materie primă, le comandă de la fabrică. Adică de la mama lor, LaCosta.

Cofetăria LaTigaie

a plecat cu stângul în afaceri. Băiatul de mingi a creat o companie multinațională în vederea implementării unui brand de mare impact. Cum piața restaurantelor este plină ochi iar el și oala de ciorbă sunt certați iremediabil, s-a gândit s-o ardă pe prăjituri. Adică să se bage într-un domeniu în care chiar nu are nicio treabă. Primul pas a fost făcut cu stângul. Ca să facă rost de mijloace de producție, Borsh Caien a șutit în fapt de seară 7 tigăi de la restaurantul LaCosta. La ce i-or fi fost necesare tigăile pentru cofetăria pe care o avea în cap, nu se știe. Se știe doar că un băiat cu mușchi de la firma Galant Security l-a prins în fapt după ce l-a fugărit prin parcul de la stadion. Inspirat din filmele cu gansteri, Borsch Caien a răpit tigăile într-un sac, echipat corespunzător și deghizat cu ajutorul unui fes. Eșecul  dotării l-a ambiționat pe bietul pițar șef, care a găsit o metodă legală de a-și dota cofetăria,o marcă piratată și ea. Prin metode specifice, respectiv țeapa, băiatul viril a reușit să convingă niște firme să-l crediteze. Așa s-a născut o denumire de firmă sofisticată, pe care Polonic o propune fraierilor. O găselniță de pe Internet pe care micuțul om de afaceri vrea s-o breveteze drept marcă mioritică. Până să pornească în forță cu noua afacere, pițarul viril a testat piața. Mai întâi a intoxicat-o cu informația că LaCosta nu mai produce prăjituri. Apoi a  primit o comandă și neavând cu ce s-o execute întrucât operațiunea Tigaia eșuase cu succes, omul a comandat tortul direct la LaCosta. A  ieșit mai ieftin iar tortul a fost mai bun. Cum fără tigăi nu poți să faci tort este foarte probabil ca noua afacere va avea la bază acest sistem de producție. Mai nou, Virilache se pregătește intens să lanseze cozonaci la tigaie si savarina cu sirop de limbă, știe el cum și unde!

O glumiță de vreo 25 de miliarde șiun găuroi de 40.000 de euro

Pe la colțuri se vorbește că micul pițar și-a mascat dobânzile plătite la cămătari în stocuri fictive de haleală. În evidențele făcute pe genunchi Borsch Caien avea materii prime 25 de miliarde de lei. Adică fără să calce prin piață, cumătrul ar fi gătit non stop vreo 2 ani. Asta cât timp a fost administrator. Când a pierdut frâiele,omul s-a reprofilat pe găbjirea încasărilor de la clienți. Adică venea taica popa să facă un praznic de post, plătea cash iar Borsh umfla mălaiul  și o punea de mămăligă la Călărași cu doamna AhAhAh. Așa a îngropat un Porsch beton pe care  a reușit să-l dea cu roțile în sus undeva în Bulgaria. Deranjul a fost minor. Doar vreo 40.000 de euro. Dar de banii aștia a dat-o pe spate și pe doamna,nu doar mașina. Trecut de la polonic la făcăleț și de la ciolănaș la scoveargă,  micul pițar promite noi aventuri. To be continued!