Tandemul Dragnea-Tudose sau cum s-a întâlnit hoțu’ cu prostu’

10-tudose-dragnea-mv-465x390

 

Cine mama dracului scoate oamenii în stradă, taman acum când guvernul lui Dragnea a umflat salariile cu pompa de la bicicletă? Această întrebare frământă tigvele miniștrilor PSD, care se miră ca vitele-n târg în fața firavelor mișcări sindicale declanșate de bugetari. Cine-i manipulează pe oameni? Ce ocultă mondială antiromânească își face de cap prin țărișoară și bagă în depresie proletariatul bugetar progresist și democrat?

După mintea pesediștilor, odihnită și orientată la alte prostii, întrebările sunt legitime. Este ilogic să faci scandal când tocmai ți-a crescut salariul prin ordonanță de urgență. Cum poți să fii nemulțumit când statul tocmai ți-a dat mai mulți bani? Răspunsul este simplu și se găsește în cărți.

Dacă l-ar fi citit, chiar și pe sărite, pe  John Maynard Keynes, tătucul intervenționismului și nașul statului social, lacheii lui Dragnea ar fi priceput cum devine cazul cu economia socială de piață aplicată în țărișoară ani de zile de cuplul Iliescu-Văcăroiu. Nenea Keynes, școlit în ale economiei la Cambridge, zice simplificat că statul are datoria să-și bage ranga în monedă, s-o tipărească și s-o dea la oameni ca să tempereze efectele recesiunii economice. Cum ar veni, când economia este pe butci bagi levierul cu efect multiplicator în monedă. Plecând de la teoria sa conform căreia „pe termen lung toți suntem morți” muncitorul nu bagă de seamă  că moare de foame câtă vreme azi îi dai mai muți bani ca ieri. Iar devalorizarea nu prea contează din moment ce, într-o bună zi, vom da colțul. Urmașii n-su decât să-și tipărească și ei salariile sau se împrumute pentru că, la scadență, noi ăștia care facem credite suntem crăpați și transformați în humus. Dar tot tătucul tiparniței și al economiei de stat zice undeva că, citez:

„…. statul trebuie să întrebuințeze măsuri politico-fiscale şi monetare, pentru a slăbi efectele provocate de recesiuni si boom-uri. În timpuri grele economia trebuie sprijinită printr-o politică fiscală expansivă, pentru ca şomajul să fie redus. În timpuri de prosperitate trebuie reduse deficitele acumulate, prin economisiri crescute (surplus saving). Fluctuațiile economiei ar putea fi astfel ameliorate.”

Plasându-se parțial sub „auspiciile” lui Keynes, guvernul banditului de Teleorman a umplut economia de sânge prin câteva măsuri imbecile. Care va să zică, după ce a văzut el că pe hârtie România șade bine la parametrii macro, a pus-o de o reformă pe micro. Și în loc să-și strângă chiloții cu o sfoară și i-a dat jos în public. Adică a distribuit creșterea economică așa statistică și necoaptă cum era, „la oameni”. În numele programului de guvernare vânturat în campania electorală, în fapt o ciorbă evreiască plină de inepții și minciuni, hoțul hoților a dat dispoziție să crească lefurile bugetarilor și pensiile. Și-au crescut din pix până le-a luat dracu’. Cei mai câștigați au fost baronii locali care și-au văzut buzunarele doldora deși bugetele alea pricăjite pe care le administrează nu permiteau  nici măcar plata iluminatului public sau ridicarea gunoiului. Nici n-a apucat golanul să se împăuneze cu pomana electorală oferită „la oameni”, că pricăjita economie a început să tremure iar bugetul a prins a se subția ca biscuitul în dungă.

Și atunci, retardații care compun guvernul, au realizat că mai au trei ani de guvernare și mai nimic de furat din moment ce bugetul se toacă pe salarii. Așa a început apocalipsa prețurilor. După ce au reintrodus acciza la carburanți iar prețurile au luat-o  pe pereți, înțelepții din guvern au decis să ciordească creșterea salarială dată „la oameni” prin trecerea taxelor pe muncă pe spinarea proletarilor. În termeni reali asta a anulat pomenile electorale și a redus bănetul în buget spre a fi ciordit cu pixul lui Servil Șaideh. Colac peste pupăză niște șmecheri din guvern s-au jucat nițel cu prețul energiei electrice și au reușit să arunce prețul kilowatt-ului peste cel din Germania și Franța. A fost momentul în care burtoșii de la sindicate s-au pus pe socotit și au ajuns la concluzia că pomana era japcă iar banii nu li s-au dat, ci li s-au luat.

Prostia guvernului a dat pe afară și a contaminat și mediul bancar. Aflat în foame de parale și pentru că la cârciumă nu mai primea nimic pe datorie, premierul Drojdie a forțat companiile de stat să-i dea dividende. Și i-au dat, vreo 5 miliarde de lei numai anul acesta, iar dobânzile au urcat pe gard. Fiindcă Tudose&Dragnea, cretini fiind, n-au înțeles cum e cu presiunea pusă lichiditatea din piață. Cel mai tare s-a atacat unu’ , ROBOR, pe care s-au umflat mușchii rău de tot. Băncile au mărit și ele dobânzile iar cetățenii cu credite la activ, majoritatea bugetari, au plătit nota lui Tudose direct la ghișeu, prin rate mai mari.

Închidem anul nu prost, ci foarte prost, cu o inflație care stă să bubuie, cu dobânzi majorate și facturi la utilități dopate cu steroizii prostiei. Așa se întâmplă atunci când dai bani dar furi putere de cumpărare prin inflație și creșteri artificiale de prețuri. Cum ar veni, le dai 100 de lei, dar le iei înapoi vreo 200. Așa la prima strigare.

D-aia viu și arăt, că locul prostului e la sapă, al bețivului la crâșmă sau la dezalcoolizare iar al hoțului la pușcărie și nu la Camera Deputaților.