Mafia deșeurilor și apucăturile ei profitabile

gunoi1

Grupată în jurul partidelor politice care au controlat sau controlează administrația, mafia deșeurilor adună anual sute de milioane de euro încălcând flagrant legislația de mediu și atentând zilnic la sănătatea populației. Deși încasează bani pentru colectarea și depozitarea deșeurilor, băieții deștepți din domeniul gunoaielor își trag seva din optimizarea costurilor comisă prin abandonarea deșeurilor pe maidane. Totul se întâmplă cu largul concurs al autorităților locale, contractele fiind servite pe bază de licitații discutabile. Iar monitorizarea modului în care bandiții își îndeplinesc obligațiile contractuale este cheia de boltă a întregii afaceri. În sensul că nu se face sau se face din birou. Plicul, dacă vine, este doar un detaliu. Grupul select al „operatorilor de salubritate” cu gulere albe cuprinde companii de excepție, unele intrate în vizorul organelor de cercetare penală. Din această ultimă categorie face parte grupul Polaris, al cărui patron este anchetat pentru dare de mită, evaziune fiscală și spălare de bani. În prima prima categorie, aceea a operatorilor necercetați încă, regăsim mega concernul Rosal, un colos cu operațiuni care se întind de la Baia Mare și până la Marea Neagră. Deci și la Urziceni, unde vom poposi nițel pentru a elabora un studiu de caz.

    Cine e și ce vrea gunoierii    

„Creat pentru protecția mediului” conform sloganului care i se lăbărțează pe site, Grupul Rosal operează pe piața deșeurilor din România cu metode mai mult decât discutabile. Lăbărțat peste Patrie în anii de gloriei ai PDL, grupul lui Prigoană colectează gunoaiele complet apolitic și cu profit maxim. Presa centrală susține că într-un an fiscal bunicel, famiglia Prigoană umflă un profit de peste 7 milioane de euro numai din servicii de salubrizare:  „Rosal Grup este controlată de Honorius Prigoană, fiul omului de afaceri Silviu Prigoană, cu un pachet de 67%. Firma are sucursale şi în Cluj-Napoca, Ploieşti, Suceava, Luduş şi Baia Mare. Aferent anului 2015 a avut o cifră de afaceri de aproape 50 de milioane de euro, venituri de peste 60 de milioane de euro, cheltuieli de 51 de milioane de euro, iar cu cei 1.742 de angajați a obținut un profit de peste 7,2 milioane de euro. Firma a fost înființată de Silviu Prigoană și a avut relații apropiate cu toate partidele politice. Maxima înflorire însă a cunoscut-o în perioada guvernării PDL, când Silviu Prigoană a fost și deputat al partidului…. „ (sursa: cotidianul.ro)

La Urziceni Rosal a aterizat în 2010, în urma unei licitații derulate între prieteni. Contrăcțelul de delegare a serviciului de salubrizare s-a semnat în octombrie 2010. Valoarea contractului estimată de autoritățile locale a fost de 1,4 milioane de lei iar redevența datorată de operator a fost stabilită la 29.000 de lei/an. Rosal urma să presteze toată gama de servicii din domeniul salubrizării orașului, inclusiv colectarea deșeurilor din construcții și demolări și colectarea selectivă a deșeurilor municipale. Cum în municipiul Urziceni funcționa și o stație de transfer pentru deșeuri menajere operată, legal pe atunci, de competitorul Rosal pentru deșeurile Urziceniului, Vivani Salubritate, lucrurile păreau a fi în regulă. Numai că din punct de vedere al mălaiului, pentru Grupul Rosal profitul mititel rezultat din prestarea serviciilor nu era suficient. La 7 ani de la delegarea serviciului, Rosal pe mână cu Primăria Urziceni au transformat zone din oraș în maidane care găzduiesc ilegal și inestetic deșeuri dintre cele mai diverse.

Colectare selectivă la grămadă

Deși contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare prevede, în acord cu Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor, că Rosal trebuie să colecteze selectiv, pe teren lucrurile se întâmplă altfel. Infrastructura de colectare este depășită și degradată, pubelele sunt importate la mâna a 3-a, pe post de deșeuri, din țări europene iar gunoiul se depozitează la grămadă pe platforme sau pe lângă platforme. Nerespectarea legislației, a caietului de sarcini și a contractului de delegare a rămas fără urmări pe tabela de marcaj, primăria având alte lucruri mai bune de făcut decât să monitorizeze și să sancționeze operatorul. Mai mult, lipsa selectării deșeurilor ar fi trebuit să atragă după sine plăți majorate către Administrația Fondului pentru Mediu pentru neîndeplinirea obiectivului de reducere a cantității de deșeuri cu 15% anual. Spunem ar fi trebuit pentru că nu e clar dacă Primăria Urziceni și-a îndeplinit sau nu obligațiile fiscale către AFM. Iar dacă studiem în diagonală contractul de delegare a serviciului de salubrizare constatăm că infrastructura de colectare n-avea cum să arate altfel decât jalnic. Pentru că documentul care permite firmei Rosal să colecteze deșeuri nu conține nici un fel de referiri la programe de investiții în modernizarea infrastructurii de colectare sau detalii privind contribuția părților (Rosal și Primăria Urziceni ) la aceste investiții. Aceste obligații sunt prevăzute de Legea 51/2006 privind serviciile publice de utilități, obligații care, se vede treaba, și la Urziceni sunt facultative.

Unde se duc deșeurile când se duc?

Pe strada Arcului. Nu la depozitul de deșeuri, cum scrie la lege și cum plătesc contribuabilii. Pentru că la Depozit depozitarea costă iar profitul scade și Rosal n-a venit la Urziceni să lucreze pe 5%. Așa că, cu voie de la stăpânire după cum invocă muncitorii surprinși în fapt descărcând resturi vegetale și deșeuri din construcții, gunoaiele municipale cu buletin de Urziceni ajung pe un maidan situat pe strada Arcului, de-a lungul unei variantei ocolitoare a orașului. Așa se face că geografia municipiului ar trebui rescrisă căci, în locul văii maidaneze s-a ridicat o movilă de gunoi municipal acoperită periodic cu pământ. Stratele geologice s-au modificat și ele, corespunzător, locul mineralelor fiind preluat de PET-uri, pamperși, azbest și alte finețuri adânc și periodic îngropate în pământ.

gunoi 2

O altă destinație exotică a deșeurilor este malul bălții Draga. Situat[ cumva pe teritoriul comunei Manasia, balta găzduiește generis pe maluri și pe fund cantități semnificative de deșeuri vegetale și amestecate împinse, delicat, cu buldozerul. Muncitorii manuali care dau la lopată susțin că execută ordinele de la primărie. Frumos, numai că legea cam interzice cu desăvârșire astfel de practici. Ia să vedem. Depozitarea deșeurilor de orice fel în a deșeurilor în albiile ori pe malurile cursurilor de apă, în cuvetele lacurilor și bălților este interzisă. Sarcina desființării depozitărilor necontrolate și a celor punctiforme precum și menținerii stării de salubritate în aceste zone aparține autorităților publice locale. Aceste obligații sunt prevăzute de Legea Apelor 107/1996 și OG 21/2002 art. 8 litera k aprobată și modificată prin Legea 515/2002 privind gospodărirea localităților rurale și urbane.

Iar din punct de vedere al OUG 195 privind protecția mediului ceea ce se întâmplă pe malul bălții este sinonim cu a ține de 6 poluatorului. Cităm nițel:

Art 96. Constituie contravenții şi se sancționează cu amendă de la 5.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON), pentru persoane fizice, şi de la 30.000 lei (RON) la 60.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale:

3. obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale privind îmbunătăţirea microclimatului urban, prin amenajarea şi întreţinerea izvoarelor şi a luciilor de apă din interiorul localităţilor şi din zonele limitrofe acestora, de a înfrumuseţa şi proteja peisajul, de a menţine curăţenia localităţilor;

4. obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale de a informa publicul privind riscurile generate de funcţionarea sau existenţa obiectivelor cu risc pentru mediu şi sănătatea populaţiei;

7. obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale de a supraveghea aplicarea prevederilor din planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, în acord cu planificarea de mediu;

8. obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a supraveghea operatorii economici din subordine pentru prevenirea eliminării accidentale de poluanţi sau depozitării necontrolate de deşeuri şi de a dezvolta sisteme de colectare a deşeurilor refolosibile;

Ce face băiatul de la primărie și cu ce se ocupă el?

Legea, mama ei de lege, zice niște chestii nasoale despre edilul municipal care freacă borcanul în materie de respectarea normelor. Adică el veghează, dar nu vede. Prin depozitarea deșeurilor în locuri neamenajate și neautorizate operatorul încalcă art 21/Legea 101 din 2006 privind salubrizarea localităților dar și autorizația de mediu în baza căreia își desfășoară activitatea.

Se încalcă art 47 al (4) litera h din Legea 51/2006 privind Serviciile de Utilități Publice: „Constituie contravenție în domeniul serviciilor de utilități publice şi se sancționează cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei următoarele fapte:

h) nerespectarea de către operatori a normelor privind protecția igienei publice şi a sănătății populației, a mediului de viață al populației şi a mediului”.

Nu mai zicem că municipiul nu deține platformă de compost și că în aceste condiții biodeșeurile încarcă solul și apele cu nitriți, sau că în Regulamentul de salubrizare experții primăriei au confundat deșeurile de grajd cu cadavrele de animale.  Luați d-aici! Regulamentul de salubrizare confundă deșeurile de origine animală (dejecții) cu cadavrele de animale tratate special în secțiunea 8.  Regulamentul nu are prevederi legate de colectarea și tratarea/eliminarea biodeșeurilor (deșeuri verzi din parcuri și grădini) și nici a gunoiului de grajd. Conform Legii 211/2011 această faptă este contravenție:  amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei, neîndeplinirea obligațiilor și responsabilităților ce le revin autorităților administrației publice locale, potrivit art. 31 alin. (1) să colecteze separat biodeșeurile, în vederea valorificării acestora. Acestea se transportă la stația de compostare în vederea compostării (art 31 alin 1-3 din Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor). Dar care stație, nea Costică, din moment ce investițiile în infrastructură sunt sublime ca piciorul de lemn al lui nea Silviu pe care-l frecați voi acolo cu frecția Diana de ani de zile…..

Dacă tot nu poți să respecți legea, încalc-o!

Așa poate fi rezumată reacția primarului municipiului Urziceni, dl Constantin Sava. La ultima ședință a CL, sesizat fiind cu rapoarte scrise despre încălcarea flagrantă a legislației privind deșeurile și cea privind salubrizarea localităților, a concluzionat că nu poate face nimic. Conform gândirii strategice a edilului, oricum nu poți respecta legea în România. Așa că, la ce bun să faci platforme de compost sau să obligi operatorul să-și respecte obligațiile contractuale și autorizația de mediu? Se întâmplă așa pentru autoritatea care trebuie să-i bage mâna în gât și să dea cu el de pereți pentru atentatul la sănătatea populației îl mângâie pe cap. Și pentru că în industria salubrizării plicul și telefonul sunt de 1000 de ori mai eficiente decât legea.