Despre deșeuri periculoase și firme toxice

depozitare_deseuri_periculoase_502_00

Dezbaterea publică de ieri pe tema construirii unei celule noi pentru depozitarea deșeurilor periculoase la Slobozia a produs discuții aprinse. În lipsa unor informații corecte și datorită jongleriilor Agenției pentru Protecția Mediului care a postat anunțul privind dezbaterea doar în ziua dezbaterii, poporul interesat, prezent în număr mic din cauza orei matinale, a explodat de indignare. Cum isteria nu este cea mai bună armă  de utilizat în astfel de cazuri ar trebui făcute niște precizări.

Despre deșeurile periculoase

1 Investiția în sine într-un depozit de deșeuri periculoase este o investiție în protecția mediului și nu în favoarea poluării lui. Depozitate controlat și eliminate deșeurile periculoase nu ajung în mediu cum se întâmplă cu deșeurile menajere, de exemplu. Trebuie precizat că Vivani operează de ani buni o celulă de deșeuri periculoase fără ca cineva să-și fi dat duhul din această cauză. Respingerea acestei investiții doar pentru că nu vrem noi să existe așa ceva la Slobozia, nu-i sortită decât eșecului.

2 Un depozit de deșeuri periculoase nu reprezintă un pericol iminent pentru populație dacă cel care-l operează respectă procedurile de tratare și eliminare finală a deșeurilor. Cu tehnologiile existente astăzi nu există nici un fel de risc potențial pentru sănătatea publică și a mediului.  În cadrul dezbaterii s-a pus problema locației. De ce la Slobozia? Răspunsul este simplu. La Slobozia există un incinerator care arde produsele rezultate din neutralizarea și prelucrarea deșeurilor periculoase fapt care justifică existența unui astfel de depozit.

3 Deșeurile periculoase sunt utilizare ca materie primă în multe cazuri. Statistica expusă în Planul Național de Gestiune a Deșeurilor ne arată că, anual, cantitățile de deșeuri industriale care includ și deșeuri periculoase au fost valorificate într-o măsură mai mare decât au fost generate. Adică au fost prelucrate inclusiv deșeurile periculoase aflate în stocuri. Din acest punct de vedere stăm mai bine ca în cazul deșeurilor nepericuloase pe care le reciclăm doar în proporție de 6%.

4 Un depozit de deșeuri periculoase administrat corect produce mai puține pagube mediului decât uleiul de bucătărie uzat pe care-l aruncați la canalizare zilnic sau decât gropile de deșeuri menajere organizate ad-hoc pe câmp care ard sau decât haznaua din fundul curții sau decât miile de tone de nămoluri de epurare sau gunoi de grajd care zac direct pe sol cu anii.

5 În România există la această oră 10 depozite de deșeuri periculoase dintre care doar 2 preiau deșeuri de la terți, restul fiind depozite ale generatorilor de deșeuri periculoase. Trebuie știut faptul că deșeurile de orice fel sunt interzise la import, cu excepția cazului în care sunt importate ca materie primă de către un operator economic autorizat. Pe teritoriul României deșeurile periculoase circulă cu documente de transport speciale aprobate de fiecare APM din județele de pe traseu și pe trase avizate de APM și ISU.

Despre Vivani

Singurele probleme care s-ar putea ridica sunt seriozitatea și capacitatea economică a operatorului care gestionează depozitarea și tratarea deșeurilor periculoase. Fără nicio îndoială, documentele depuse de Vivani la APM și prezentate cu zgârcenie publicului sunt beton. Consultantul firmei Vivani este un profesionist cu experiență vastă și am convingerea că oricât am căuta acul în carul cu fân nu o să-l găsim. Din acest motiv băieții s-au prezentat cu aroganță și tupeu la dezbatere. Din punct de vedere al operatorului Vivani însă avem  de discutat. Dar și aici există nuanțe.

Argumente pro Vivani.

Firma care astăzi se zbate în insolvență a fost cândva unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața deșeurilor din România. Cifra de afaceri a companiei a urcat an de an și a ajuns la 22 de milioane de euro la un moment dat.

În Ialomița Vivani a făcut investiții semnificative, a dat locuri de muncă, a plătit taxe în cuantum semnificativ la bugetul local, a ținut tarifele jos la salubrizare și depozitarea deșeurilor „subvenționându-le”  din profiturile realizate în țară. Deci putem spune că a întors comunității mult din ceea ce a primit.

Expertiza specialiștilor de la Vivani și capacitatea tehnică a companiei au fost atuuri care au impus-o pe piața colectării și prelucrării deșeurilor, compania desfășurând proiecte complexe și făcând investiții importante în protecția mediului. Din păcate, de prin 2012 Vivani și-a pierdut toate aceste atuuri.

Argumente contra

În iulie 2014 compania a intrat în insolvență. O insolvență ciudată, în care firmele din grup s-au antrenat una pe cealaltă în spirala periculoasă a falimentului. De la acel moment și până în prezent grupul de firme s-a prăbușit cu tot cu reputația solidă pe care o avea.

Datoria estimată la Pro Air Clean este de circa 13,9 milioane de euro, care adăugată la cea contabilizată în dreptul firmei Vivani, de 12,5 milioane de euro duce pasivul celor mai importante două companii din grup la 26,4 milioane de euro! O alta companie introdusa în insolventa tot la inițiativa acționarilor este Roecologic Combustibil Alternativ SRL , firma care gestionează 3 fabrici de ciment care aparțineau CARPATCEMENT HEILDELBERG SA .

Insolvența și divergențele între acționari scot la iveală o latură mai puțin cunoscută a grupului de firme. Numai la Vivani discutăm de 77 de creditori, inclusiv salariați. Multe dinte firmele care au fost afectate direct de insolvența grupului au intrat la rândul lor în insolvență, ceea ce a atras pierderi de locuri de muncă și încasări mult diminuate la bugetul de stat. Lipsa managementului performant si a contractelor de prestari servicii a dus la o diminuare drastica a cifrei de afaceri si , atenție , la anularea autorizațiilor deținute pe trei amplasamente ( SCORNICESTI , DEVA , FIENI , GIROV ), ceea ce înseamnă dispariția unor surse de venituri care ar fi putut redresa compania și plata unor daune către beneficiarii lucrărilor rămași cu ochii-n soare.

În 2014, la Scornicești, compania Vivani a primit amenzi repetate de la Garda de Mediu. Pentru că a continuat să opereze depozitul de deșeuri periculoase după suspendarea autorizației de mediu Vivani a ajuns obiectul unui dosar penal! După marea schismă a asociaților petrecută în 2012 Vivani a căpătat un frumos cazier contravențional și penal în materie de respectare a legislației de mediu.

Concluzii

Din aceste motive eu am cerut APM să oblige compania să facă un audit de mediu de terță parte cu un expert independent care să verifice următoarele:

- capacitatea tehnico-economică a organizației de a se conforma standardelor de mediu pe care le-a implementat.

- conformarea la legislația de mediu

- auditarea planurilor de intervenție în caz de poluare accidentală și verificarea capacității companiei de a le implementa.

Este singura direcție în care opoziția față de construirea unei noi celule pentru depozitarea deșeurilor periculoase se poate manifesta. Neîncrederea în capacitatea firmei de a gestiona depozitul și starea economică precară a operatorului aflat în insolvență sunt argumente solide și viabile pe care expertiza dlui David nu le poate demonta.

De asemenea trebuie insistat pe obligarea firmei de a publica lunar soldul conturilor în care se află fondurile pentru închiderea  depozitelor (periculoase și menajere), care conturi trebuie să fie la dispoziția primăriei și nu a operatorului economic.

Neîncrederea în onestitatea operatorului, justificată de cazierul companiei, și starea de insolvență care poate duce la dizolvarea firmei sunt argumente solide care pot bloca o investiție potențial periculoasă pentru locuitorii Sloboziei în condițiile în care este operată de un grup de interese prea puțin interesat de securitatea și protecția mediului.

PS. Relevant este că nici CJI și nici Prefectura nu au trimis pe nimeni la aceste dezbateri. Oamenii erau ocupați cu alte prostii.