Statul român subvenționează mafia italiană

Fermierii, care așteptau la sfârșitul lunii iunie subvenția pentru cultura de tomate destinate industrializării, au avut o nouă surpriză. La începutul anului, ministrul agriculturii Petre Daia a tăiat cu de la sine putere fonduri importante din programul de finanțare european, reducându-l de la 2,8 milioane de euro la doar 2 milioane de euro.

Aceasta a fost prima surpriză. Cea de-a doua a venit în această lună, când Ministerul Agriculturii a confirmat suspiciunile legumicultorilor și a anunțat, în cadrul restrâns, că s-au fraudat 750.000 de euro din fondurile alocate acestui program.

La originea țepei monumentale se află niște băieți conectați direct la clanurile mafiote din Italia.  Deși pare greu de crezut, Cosa Nostra și-a pus mintea cu bietul ministru Daea, pe care l-a ușurat de o grămadă de bani.

Sprijinul cuplat pentru tomatele

destinate industrializării se naște în exercițiul bugetar 2014-2020 al UE. Plecați cu jalba în proțap la negocieri, oficiali ai Ministerului Agriculturii au socotit că dacă subvenția europeană pentru astfel de cultură este de 1400  de euro (Italia) și în România fermierii cultivă vreo 2000 de hectare, partea noastră din plăcinta europeană ar fi de vreo 2,8 milioane de euro anual. Nu a contat că țărișoara putea industrializa doar vreo 12.000 de tone și că, de regulă, nici această capacitate nu se prea acoperea din producția internă.

Pentru a încasa această subvenție, fermierii aveau de îndeplinit câteva condiții simple. Materialul semincer trebuia să fie certificat și, în proporție de 5%, produs în România. Fermierul avea obligația să predea la fabrici licențiate cantitatea minimă de 30 de tone la hectar, pe bază de factură și contract.

Restul era birocrație obișnuită, adică adeverință eliberată de primăria pe raza căreia se afla exploatația prin care să se certifice existența culturilor și un mic control de la APIA pe aceeași temă.

Documentele care demonstrau vânzarea către fabrici se depuneau până în octombrie iar plata subvenției se făcea anul următor, în două tranșe. Avansul se plătea în aprilie și la sfârșitul lunii iunie se achita diferența. Valoare subvenției pe hectar se obținea împărțind valoarea totală a programului de finanțare, adică 2,8 milioane de euro, la numărul de hectare eligibile. Simplu, nu? Da, dar în România…..

Continuarea aici.