Saturday, August 23rd, 2014

Margareta Gheorghe este, dacă nu știați, noua șefă a Direcției de Finanțe Publice. Femeia a ratat cu brio două examene pentru șefia “sucursalei” Urziceni, fapt pentru care s-a supărat foarte tare pe colegii ei care, cică, ar fi săpat-o ca pe vie. După ce nea Băsescu a câștigat alegerile și PD-L a preluat țărișoara, Margareta și-a redescoperit competența pierdută. Și brusc a devenit, prin concurs, desigur, mare șefă peste triburile de finanțiști din Ialomița. Divorțată, minionă, tupeistă și mai ales protejată. Margareta s-a pus pe condus. Mai întâi și-a amenajat o cămăruță intimă ca locuință de serviciu în incinta Direcției, unde se mai retrăgeau din când in cand salariații pentru una mică. Ce înseamnă una mică n-am înțeles nici noi prea bine, căci sursele noastre nu ne-au dat explicații. Costurile amenajării interioare au fost suportate de contribuabilul român, că doar nu se făcea ca Marga navetista, cum îi spun intimii, să doarmă în gară.  Ieri Marga și-a aniversat ziua de naștere. Chindia a avut loc la sediul finanțelor din Urziceni, locul de naștere al divei fiscale. Mâncărica și băuturica a fost livrată de firmele de profil, contra cost, desigur. Știu că nu ne credeți, dar așa zic martorii oculari. Pentru câteva ceasuri, sediul Administrației Financiare s-a transformat în cârciumă iar contribuabilul a fost pus pe hold. Astăzi se așteaptă ca diva să își facă apariția la Slobozia, unde ieri n-a mai ajuns că s-a învoit. Sursele noastre susțin că fiscalizații din reședința de județ s-au pregătit de chef și au pregătit cadouri. Că diva trebuie musai sărbătorită și măgulită, deoarece dacă se supără e  jale. Vom reveni cu amănunte după ce vom afla de la domnul Nicolae Vâjdea(na că am dat și sursa să nu vă mai auzim că vă văitați!) detalii despre parastasul dansant. Pe această cale îi urăm și noi un “la mulți ani” virtual. Și din partea noului său admirator secret, care nu este ăla pe care-l știe toată lumea. Să curgă vinul, să vină miliția!

Începem săptămâna în forță cu o dezvăluire senzațională din bârlogul PSD, că sediu nu-i putem zice deoarece a fost furat de la Urban. La conferința de presă organizată de domnul deputat Neacșu am făcut o descoperire senzațională! Pe peretele de la Răsărit la care se închină ateul Ciupercă dimineața, există și acum un tablou. Dar nu cu noul președinte, tovarășul Che Guevara, pionierul cu muci pe piept ales acum câteva săptămâni. Nici măcar cu Ion Iliescu, dumnezeul și cristosul socialiștilor cu bască. Tabloul îl conține pe Prostănac în toată splendoarea sa, fără Mihaela, dragostea lui. Fresca omagială în care Prostănacul împrăștie autoritate este destul de statică. Geoană șade cu mâinile încrucișate, nu pe piept încă, și veghează serios la lucrările din birou. Privirea fixă trădează încă urmările devastatoare ale atacului cu flacăra violet, care l-a lăsat cumva mască.  În stânga lui Geoană fâlfâie steaguri. Tabloul este sec dar sugestiv iar prostănacul pare serios și preocupat. Se pune întrebarea firească: de ce nu l-au dat pesediștii jos încă? Departamentul de investigații paranormale al GSE are două răspunsuri. Primul ar fi acela că Ciupercă nu s-a obișnuit cu ideea că are alt stăpân și reacționează greu la schimbare. A doua ar fi aceea că tablourile cu Che Ghevara  nu sunt încă gata și nu se făcea ca socialiștii să stea fără tablou cu conducătorul iubit.  Le sugerăm pesediștilor să atârne pe pereți un poster cu nea Gică Savu, până una, alta. Că dacă nu era el și acum își țineau lucrările în parc.

Astăzi, Biroul Permanent Național al PNL a dizolvat conducerea organizației Ialomița în vederea reorganizării și alegerii unei noi conduceri. Sfârșitul fostului președinte Gogu Petre a fost grăbit de faptul că acesta s-a aflat în echipa lui Ludovic Orban la recentele alegeri din partid, dar și de manevrele deputatei Cristina Pocora, dornică să preia șefia organizației în vederea organizării alegerilor. Din păcate pentru deputata Woody, denumită așa după ce a încercat să revoluționeze desenele animate prin lege, la vot câștigător a ieșit vicepreședintele Ioan Martin, care a obținut 20 de voturi față de numai 7 ale doamnei Pocora.  Domnul Ioan Martin a declarat că este interesat să organizeze alegeri corecte și să susțină noua echipă care va rezulta în demersurile de a deschide partidul către toți simpatizanții PNL. Martin este unul dintre candidații la șefia partidului și se bucură de o bună apreciere în rândul liberalilor și numai.

În această după – amiază, efective ale Serviciului de Investigaţii Criminale, Serviciului Rutier, Biroului de Ordine Publică pentru Mediul Urban Slobozia şi Serviciului de Intervenţie Rapidă, în baza unor date deţinute, au acţionat pe raza municipiului Slobozia pentru identificarea în trafic a două autoturisme cu privire la care existau suspiciuni că s-ar deplasa mai multe persoane ce deţin asupra lor mai multe arme albe. Cele două autoturisme, ambele de provenienţă străină, au fost oprite la ora 12.15 de un echipaj de poliţie aflat într-un filtru rutier instituit pe B-dul Matei Basarab, la volanul vehiculelor aflându-se doi bărbaţi în vârstă de 39, respectiv 47 de ani, ambii din comuna Bărbuleşti. Într-unul dintre autoturisme, înmatriculat în Franţa, au fost găsite 7 arme albe, respectiv 5 bâte din lemn cu lungimea aproximativă de 1 m şi 60 de cm, două dintre acestea având la capete terminaţii metalice tip sapă şi furcă, toate aflate în porbagaj, iar în habitaclu au fost depistate o sabie tip ninja cu lungimea de 1 m şi un cuţit de vânătoare cu lungimea totală de 40 de cm. Totodată, în cel de-al doilea autoturism, înmatriculat în judeţul Ialomiţa, a fost găsită o bâtă metalică cu lungime aproximativă de 1m şi 30 de cm. Toate cele 9 persoane ce se aflau în autoturisme, 8 bărbaţi şi o femeie, cu vârste cuprinse între 35 şi 49 de ani, din comuna Bărbuleşti au fost conduse la sediul Poliţiei pentru continuarea verificărilor, ocazie cu care au declarat că purtau asupra lor armele pentru autoapărare. Facem precizarea că una dintre persoanele depistate astăzi a fost implicată în altercaţia produsă vineri, 12 martie, în satul Malu Roşu, din comuna Armăşeşti, incident soldat cu rănirea prin înjunghiere a unei persoane.

În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 1 indice 1 din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, anume portul, fără drept, în locurile şi împrejurările în care s-ar putea primejdui viaţa sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea şi liniştea publică, a cuţitului, pumnalului, şişului, boxului, castetului ori a altor asemenea obiecte fabricate sau confecţionate anume pentru tăiere, împungere sau lovire. Totodată, toate armele albe identificate au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor.

Supranumit și Primarul Oamenilor, domnul Vasile Sava, edilul șef al municipiului Țăndărei contribuie din plin la relansarea economiei locale. Printr-o decizie adoptată în unanimitate în forul său interior, primarul oamenilor a eșalonat la plată un debit al SC Ultex Țăndărei către bugetul local. De trei ani firma aflată în chinurile falimentului se chinuiește să achite circa 13 miliarde de lei către bugetul local, manevră care nu-i prea reușește. În vreme ce alți contribuabili sunt executați cu promptitudine pentru sume ridicole, primarul oamenilor finanțează criza de la Ultex din bugetul local.

Sechestrul de la ora 11.00

Acum aproape 3 ani, pe la unșpe, unșpe și ceva, primarul Vasile Sava a constatat că SC Ultex SA are debite către primărie neachitate de prin 2005-2006. De îndată, domnul Sava pornește în numele oamenilor pe care-i reprezintă o executare silită la mișto, bazată pe niște somații de plată aferente unor proceduri demarate în decembrie 2006. Abia în 25 aprilie 2007, pe la ora 11.00, societatea este înștiințată că se află în executare silită. Asta după ce cu o zi mai devreme, pe la ora 10.30 documente privind înființarea popririlor pe conturi aterizează la două dintre băncile prin care Ultex își derula afacerile. De atunci au trecut aproape 3 ani, iar Ultex are în continuare datorii de circa 11 miliarde către locuitorii din Țăndărei. Asta pentru că primarul oamenilor a comis niște mici operațiuni de evitare a impactului social și a lăsat conturile Ultex libere pentru tranzitul bănetului către buzunarele investitorului Nițescu. Mai mult, în calitate de primar al oamenilor, domnul Sava a refuzat să fie și primar al mijloacelor fixe, fapt pentru care după ce a ridicat poprirea pe conturile Ultex a uitat să-și ia garanții prin sechestrarea unor bunuri ale debitorului, așa cum scrie la lege.

Acordul de pace de la Țăndărei bate Codul Fiscal

Om de dialog și mai puțin de lectură, în sensul că nu le prea are cu lecturarea legilor, primarul oamenilor se lasă impresionat de soarta salariaților de la compania debitoare. Atât de impresionat încât simte nevoia să-și pună îngrijorarea într-un document senzațional. Intitulat “Acord de dialog între părți și chemarea la conciliere pentru plata în tranșe eșalonate de achitare a debitelor restante”(pute a minte îmbâcsită de milițian, parcă ), documentul devine brusc secret de stat. Cerut insistent și de presă și de consilierii opoziției, acordul de pace și neagresiune între bugetul local și conturile lui Nițescu este catalogat ca secret fiscal în temeiul unui articol din Ordonanța 92/2003, elaborată special de guvernul Năstase pentru păstrarea în anonimat a tunarilor care nu-și plătesc taxele. Numai că între timp Năstase a picat iar ANAF și-a făcut un obicei să afișeze pe site toți debitorii, cu nume, prenume și sume. Primarul oamenilor este totuși un tip discret și ne trimite la plimbare când îl întrebăm despre termenii acordului de la Țăndărei. Mai exact am fi dorit să știm cât era de mare găuroiul Ultex, de când data, care au fost sechestrele asiguratorii instituite după renunțarea la blocarea conturilor și care este baza legală pentru eșalonarea inventată dar neprevăzută de codul fiscal. Ni s-a răspuns cu o adresă prin care, cităm, “ni se aduce la cunoștință în mod informativ” niște aspecte, ca să vorbim pe limba lor,  din care rezultă o mulțime de argumente, nici unul legal, din păcate. Pentru că specialiștii din cadrul DGFP Ialomița susțin categoric că eșalonarea la plată a debitelor nu este permisă de Codul Fiscal. Singurul avantaj care se putea crea debitorului era suspendarea măsurii de blocare a conturilor cu luare unor măsuri asiguratorii suplimentare, pentru o perioadă de maxim 6 luni. De la Acordul de pace au trecut 3 ani iar debitul n-a fost recuperat. În ritmul în care primarul oamenilor încasează de la  Ultex, va recupera banii peste vreo 12 ani.

Niște ale aspecte, cumva penale

În toate discursurile publice despre starea Ultex, investitorul Nițescu se laudă ca se cunoaște cu Ciupercă! Ciupercă este staroste de Țăndărei și primarul oamenilor este elevul său în ale administrației. În campania electorală PSD a dat mită alegătorilor și ulei! Ginerele primarului s-a pomenit manager la Ultex după ce primarul oamenilor a avut în vedere impactul social nefavorabil pe care o executare silită a debitorului ar fi avut-o asupra orașului. De la data începerii executării silite și până acum prin conturile Ultex s-au scurs tone de bănet fără ca poporul să-și ia partea. Nici la ora asta nu știm dacă Ultex și-a plătit obligațiile scadente, pentru că primarul oamenilor nu vrea să ne spună. Așa că așteptăm să-l întrebe nițel de situație organul abilitat. Care trebuie să ne mai spună de ce un contribuabil este cocoloșit iar altul prigonit de către același organ fiscal dotat cu gineri și aflat în foame de voturi numai bune de cumpărat cu ulei.

Partidul Democrat Liberal este pe cale de a pune cruce sistemului de sănătate din Ialomița la modul propriu. Domnul consilier Radu Paros, patron al unei firme de pompe funebre, își dorește drept răsplată pentru serviciile aduse partidului nici mai mult nici mai puțin decât funcția de director al spitalului din Slobozia. Soluția ,senzațională de altfel, are foarte multe avantaje și o singură consecință previzibilă: puși în fața unei asemenea gogomănii medicii din Slobozia, câți or mai fi rămas, își vor lua lumea-n cap. Cum totuși nu se face ca domnul consilier Radu Paros, acum PD-L-ist, să rămână fără colegi, ne gândim că niște variațiuni pe această temă ar fi posibile după cum urmează:

Șef la Morga

După câte știm noi nici la Laboratorul de Medicină Legală nu se înghesuie lumea. Așa că domnul Paros, absolvent al unor cursuri prescurtate de management în domeniul sanitar, s-ar descurca de minune. Mai mult, slujba aceasta se va împleti perfect cu obiectul de activitate al firmei domniei sale. Adică în calitate de director la morga domnul Paros ar putea organiza un birou de primire al cadavrelor în incintă, unde să ofere servicii complete de îmbălsămare și înhumare, ceea ce ar fi o noutate absolută în domeniu. În plus n-ar exista nici conflict de interese ca în cazul funcției de la spital. Căci este de presupus că managementul morților se află în contradicție cu cel al viilor, iar consilierul lui nea Marinică ar fi tentat să dea rasol la spital doar ca să aibă clienți de înhumat la firmă.

Manager la Ambulanță

O altă funcție compatibilă cu domeniul de expertiză al micului ciolănar ar fi aceea de manager la Salvare. Avantajul major al fi acela că deodată cu pacientul cazat în ambulanță pe post de mașină de însoțire ar pleca la București și dricul domnului Paros echipat corespunzător. Dacă operațiunea de salvare eșuează, dricul intervine prompt și definitivează opera doctorilor de la spitalul Slobozia deseori depășiți de situație. Gradul de satisfacție ar urmașilor pacienților ar crește exponențial, la fel ca și procentul PD-L în sondaje. Să muriți frumos!

Ecce Homo!

Trebuie să recunoaștem ca pe lângă lichelele liberale ale lui Van Gogu sau nevertebratele lui Vasilică Socialistu’ ciolănarii lui nea Marinică Dreptaciu’ sunt măcar hazlii. Iată probă de microfon cu Dorel Radicalistu’, manager la spital probabil când va zbura porcul.

[flashvideo file=video/radicalistu.flv /]

Alegerile uninominale din 2008 ne-au pricopsit cu o nouă specie de bugetozaur. Deputatul uninominal Tinel Gheorghe este esență de PD-L. Cvasi absent din peisaj în chestiuni de interes public, omul are un hobby pe cât de profitabil, pe atât de toxic. Îi place să fie manta de vreme rea pentru diverși oropsiți ai sorții de care se agață ca înecatul de pai. Unul dintre clienții deputatului uninominal Tinel Gheorghe este consilierul de listă Nicu Tudor, staroste de sclavi la Horia și pădurar cu ștate vechi la Groasa. Cercetat în profund în penal și bine ocrotit în civil, protejatul uninominalului Tinel a fost ejectat din motive de restructurare din pădurea Groasa, unde ani de zile se furase ca-n, scuzați expresia, codru! Au trebuit să treacă luni bune de concediu medical, că pădurarul era bolnav copt, până ca decizia să fie pusă în practică. După ce Băsescu și-a adus iar leprele la butoane, pădurarul PD-L s-a făcut brusc bine. Iar Tinel reîncărcat a bătut cu bâta, cu telefonul sau ploconul la diverse uși ca să-și vadă protejatul înscăunat din nou ca vătaf de Groasa. Ceea ce s-a și întâmplat, restructurarea în urma căreia fusese îndepărtat din codru dovedindu-se reversibilă. Dovadă clară că dacă te cheamă Tinel și ești deputat îți poți băga lejer picioarele în lege și ciracii-n funcții cu tot cu dosarele lor penale aflate în curs de mușamalizare. Este o bagatelă pentru un uninominal ca Tinel să pună o instituție publică să joace țurca cu posturile bugetare, pe care le înființează și le desființează ori de câte ori o loază de partid are chef. Cică nu e trafic de influență, ci întronarea prezumției de nevinovăție. Că pomii de la Grosa au dispărut singuri iar cerbii și mistreții au fost păpați de lup și nu răpuși de glonțul braconierilor. Iar dacă Tinel spune asta, nici 100 de note de constatare nu pot demonstra altceva. Că Tine, măi fraierilor, a fost votat uninominal să facă ce-l taie pe el doxa lui de fost muncitor forestier. Iar dacă Nicu e vătaf la Groasa, Tinel e staroste pe județ. Ba chiar pe țară dacă cumva gașca lui Flutur se înșurubează iar la butoanele PD-L. Și ce ar fi mai frumos să ne pricopsim cu un tinel d-asta uninominal pe post de ministru? Hai, Doamne ajută, că la un car de oale, ajunge o măciucă!

Figură sinistră a sistemului medical românesc, Adrian Streinu Cercel ar trebui să înfunde pușcăria din mai multe motive. Unul dintre ele este legat de isteria declanșată cu ocazia vizitei gripei porcine în România,eveniment anunțat cu surle și trâmbițe. În aceeași goarnă națională care anunța 20.000 de morți cel puțin pe plaiul mioritic a sunat și Organizația Mondială a Sănătății, un fel de trompetă coordonată de companiile farmaceutice. După ce a cheltuit peste 17 milioane de euro și a isterizat o țară întreagă, guvernul Boc a tras linie și a adunat. Dementul secretar de stat lăsat să vorbească liber la televiziuni a generat prin acțiunile sale un găuroi astronomic în bugetul public pentru o “pandemie” care abia a făcut 7 morți, adică exact cât se contabilizează la un accident de circulație mai serios. Dacă la această factură adăugăm cele 23 de milioane de euro pe care le avem de plătit pentru cele 330.000 de doze de vaccin contra cancerului de col care stau să expire în depozitele Ministerului Sănătății, constatăm că în numai doi ani porcii din fruntea statului român ne-au furat din buzunare 40 de milioane de euro, bani care ar fi putu salva mii de vieți.

Porcina mioritică în cifre

În aprilie 2009, Organizația Mondială a Sănătății a declanșat isteria mondială pe seama unui nou virus denumit al “GRIPEI PORCINE”. Eliberat din laboratoarele companiilor farmaceutice undeva în Mexic, virusul a devenit rapid vedetă. Ca și tratamentele împotriva sa puse rapid pe piață de companiile farmaceutice, câteva la număr, care au făcut pe seama isteriei mondiale profituri de miliarde de dolari. În România, gornistul mastodonților farmaceutici a fost Adrian Streinu Cercel, un personaj dubios camuflat sub masca unui specialist redutabil, aflat în atenția organelor de anchetă pentru mai multe mânării cu bani publici. Ajuns secretar de stat în MS pe mâna PSD, Cercel avertiza în septembrie 2009 că în România vor da colțul peste 20.000 de morți din cauza gripei porcine. Preluat fără rezerve de mass media de trust, gornistul șef de la MS  a elaborat de îndată o strategie de apărare împotriva unui pericol inexistent , strategie care avea un singur scop: drenarea bănetului public din conturile statului în conturile companiilor farmaceutice. Prima soluție avasată de Menghele a fost să cumpărăm scurt vreun milion de doze de vaccine porcesc. De la GlaxoSmith Kline, bineînțeles, companie cu mare lipici la bugetul de stat și cu susținere maximă la madam Geoană , nevasta prostănacului devenit în 2008 al doilea om în stat. Din motive care ne scapă, afacerea pică și pentru că, probabil, presa neînmatriculată pe ștatele de plată ale trusturilor dar și blogerii au declanșat o campanile furibundă pe Internet împotriva acestei mânării porcești.  Singurul oficial care protestează nițel este Băsescu. Marinarul îl trage de urechi pe Cercel, care pus față în față cu autoritatea șefului statului o lasă mai moale. Adică își revizuiește previziunea lui de expert la vreo 6000 de morți potențiali și își anunță, de formă, demisia. Boc și Videanu i-o trag Marinarului și anunță că Cercel va fi păstrat în funcție pentru că un așa expert mai rar în România. Pe finalul anului părea că Cercel a câștigat meciul, deoarece Boc anunța timid că vom cumpăra circa 500.000 de doze de vaccin de la GSK, motivul pueril fiind acela că vaccinul englezilor era testat și pe copii în vreme cel românesc aflat în producție la institutul Cantacuzino era sigur doar pentru adulți. Porcării pentru adormit fraierii, căci nici vaccinul englezilor nu era mai sigur. Somați să acorde garanții pentru eventualele efecte adverse, băieții doamnei Geoană de la Glaxo refuză categoric. Iar Boc se prinde și anunță că afacerea pică. Ca atare datele problemei se modifică după cum urmează: Cantacuzino devine singura sursă care va livra vaccinul antigripal pe piață, iar companiile farmaceutice care au pompat bani grei în campanile electorale ale politrucilor românești se mulțumesc cu o comandă firavă, de câteva milioane de euro constând în antivirale, măști și soluții dezinfectante. Chiar și așa, bugetul este ușurat de 5,4 milioane de euro care iau calea străinătății contra unor medicamente suficiente pentru tratarea a vreo 90.000 de posibili pacienți. Să fie acolo. Iar deranjul celor de la Cantacuzino este plătit și el cu vreo 10 milioane de euro pentru 1 milion de doze de vaccin. Cu infrastructura asigurată și moralul ridicat, Cercel se poziționează la hotare în fruntea armatei de halate albe și așteaptă porcina la cotitură. Porcina, însă, a refuzat lupta speriată probabil de desfășurarea de forțe dementă organizată de statul român.

Românașul refuză să moară, frate!

Călit în marile bătăli de apărare a neamului, poporul își înfruntă cu seninătate destinul. Valul de gripă porcină, pandemia fioroasă anunțată de Cercel și OMS la difuzoare, vine timid și la noi în vizită. Presa în frunte cu “trompeta” Evenimentul Zilei îmbracă la comandă cămașa morții cu tricolor. Orice bolnav din România este cadorist cu gripa porcină. La fel și morții trecuți în pasivul virusului fără o verificare prealabilă. Lumea este adusă în pragul nebuniei după ce Toni Tecuceanu, un actoraș de mâna a 14-a moare în spital. Culmea, deși omul stătuse într-un grup mare de prieteni, el este singurul care moare din cauza gripei, ceilalți necontactând boala. Care boală era periculoasă tocmai pentru că se transmitea de la om la om mai ceva ca folclorul. Răvășit de durere Cercel anunță știrea la televizor. Fanii Cronicii Cârcotașilor o iau din loc către centrele de vaccinare. Se fac cozi de kilometri iar Cercel pune mâna pe seringă și se apucă de înțepat populația. Și bugetul, totodată, supus la cazne infernale de efortul de război. Brusc isteria ia o pauză, iar măgăria iese la iveală. Tecuceanu nu murise de gripă porcină,  ci din cauza unei infecții contractată în mizeria de spital unde se tratase. Rudele și prieteni mortului fac un scandal monstru, iar presa care trâmbițase moartea eroului pune batista pe țambal. Cercel se dă la fund iar Ministerul Sănătății chestionat insistent de o asociație de jurnaliști este nevoit să recunoască adevărul, care arată cam așa: “Numărul deceselor cauzate de gripa AH1N1 în România se ridică la şapte şi nu la 122, aşa cum arăta ultimul bilanţ al Ministerului Sănătăţii. La solicitarea Organizaţiei de Investigaţii Jurnalistice, Ministerul a anunţat că autopsiile nu au confirmat că gripa nouă a cauzat decesele. A fost confirmată prezenţa virusului în organism şi de aceea decesele survenite ulterior au fost pe seama infecţiei. Totuşi din cele 121 persoane decedate de gripă AH1N1, doar 86 au fost supuse autopsiei şi doar în şapte cazuri a fost confirmat decesul, cel mai probabil, din cauza gripei noi. Sunt datele remise de Ministerul Sănătăţii printr-un comunicat. În plus oficialii Ministerului au spus că toate persoanele bolnave de gripă AH1N1 care au decedat ulterior au fost declarate automat ca fiind decedate de gripă. Din răspuns nu reiese că acest diagnostic a fost verificat în vreun fel”. Adică nu erau 20.000 e morți, nici măcar 6000, ci doar 7!. Unde-I pandemia? De ce am aruncat cu bani pe fereastră? Unde este Cercel, care dădea drept sigură moartea lu Tecuceanu ca fiind cauzată de porcină deși DOSARUL MEDICAL SPUNEA ALTCEVA?  Pentru ce s-au vaccinat aiurea-n tramvai 300.000 de oameni după farsa lui Cercel? Am putea continua cu întrebările la nesfârșit. Dar nu va avea cine să ne răspundă, căci porcii din fruntea statului au băgat capul în nisip în. Farsa este însă mult mai snistră de atât. Căci vaccinul antigripal este o frecție la un picior de lemn de care porcina nu se prea sinchisește.

Morții . Morții mamelor lor de golani!

Bomba bombelor abia acum vine. În Ialomița, doctorii cu scaun la cap au făcut o descoperire uluitoare. Deși au fost vaccinați cu antigripal, mai mulți cobai au fost depistați cu gripă porcină, sau mă rog, ceea ce numesc aștia gripă porcină. Adică vaccinul a ajutat la fel ca o frecția Diana la un picior de lemn. Sunt constatări medicale clare în acest sens pe care Ministerul Sănătăți de trece sub tăcere. Vaccinul fabricat la Cantacuzino după rețetarul indicat de OMS și elaborat în funcție de analiza tulpinilor este INEFICIENT pentru combaterea virusului. Mai mult, se pare că virusul creat de șmecheri își modifică tulpina făcând ineficient orice fel de vaccin. Iar dacă luăm în calcul faptul că virusul conține circa 50 de tulpini diferite care nu aveau cum să se combine singure într-un singur virus și ne uităm nițel pe vânzările de vaccin raportate de companiile farmaceutice înțelegem cine e OMS, ce joc a făcut Cercel și de ce statul român doarme ca proasta în păpușoi și aruncă banii contribuabililor pe vaccinuri. Bilanțul cheltuielilor ocazionate de festivalul gripei porcine arată cam așa. Din totalul de 70 de milioane de lei noi, adică vreo 17 milioane de euro, grosul s-a păpat la Institutul Cantacuzino. Pentru producerea a 1 milion de doze statul a alocat 10, 2 milioane de euro. De folosit s-au folosit doar vreo 500.000 de doze, din care 300.000 după diversiunea penală a lui Cercel cu moartea lui Tecuceanu. Restul e gunoi sau va deveni gunoi, căci și OMS a lăsat-o moale de tot cu vrăjeala porcină după ce companiile farmaceutice și-au făcut plinul. Alte 5 milioane de euro au luat calea conturilor “sponsorului” GSK  de la care s-au cumpărat circa 450.000 de doze de antivirale, bineînțeles la prețuri fără concurență. Deși tratamentul ar fi fost suficient pentru 90.000 de pacienți, doar vreo 6597 au zăcut la pat. Restul e gunoi ce stă să expire plătit generos de statul român. Vreo 2,4 milioane de euro am cheltuit pe măștile acelea penibile și pe vreo 25.000 de litri de soluție dezinfectantă, adică un fel de apă de ploaie cu care ne puneau alde Cercel să ne spălăm pe mâini. De spălat s-au spălat doar ei, iar găuroiul sare de 17 milioane de euro. Totul pentru doar 7 morți și vreo 6000 de pacienți.

Președintele Comisiei de Sănătate a Consiliului Europei: “Milioane de persoane au fost vaccinate cu produse care prezintă riscuri pentru sănătate”.

Președintele Comisiei de sănătate a Consiliului Europei, deputatul german Wolfgang Wodarg a obținut lansarea unei anchete cu privire la implicarea laboratoarelor farmaceutice în campania de panică creată în jurul acestui virus. Fost membru al Partidului SPD, Wolfgang Wodarg este medic și epidemiolog. El a obținut în unanimitate din partea membrilor Comisiei de sănătate a Consiliului Europei înființarea unei comisii de anchetă cu privire la rolul companiilor farmaceutice în gestionarea gripei de către OMS și state. În ediția din 7 ianuarie 2010 publicația L’Humanite  a realizat un interviu cu deputatul german care a cerut anchetarea afacerilor din jurul gripei porcine. Preluam un fragment relevant din acest interviu:

- Ce v-a trezit suspiciuni despre influența laboratoarelor asupra deciziilor luate cu privire la gripa A?
- Wolfgang Wodarg: Ne confruntăm cu un eșec al marilor instituții naționale, care au sarcina de a avertiza cu privire la riscuri și de a lua atitudine în cazul unei pandemii. În aprilie, la primul semnal de alarmă din Mexic, am fost uluit de cifrele avansate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru a justifica declararea unei pandemii. Am avut imediat suspiciuni: cifrele erau foarte mici, iar nivelul alarmei foarte ridicat. Nu erau nici o mie de bolnavi și se vorbea deja de pandemia secolului. Iar alerta extremă decretată se baza pe noutatea virusului. Însă afecțiunile gripale se dezvoltă foarte rapid, cu viruși care iau mereu alte forme și se instalează la noi gazde, animale, oameni etc. În sine, nu era nimic nou aici. În fiecare an apare un nou virus de acest tip “gripal”. În realitate nu există nici un motiv să se dea alarma la acest nivel, fapt care a fost posibil deoarece la începutul lunii mai OMS a modificat definiția pandemiei. Înainte de această dată, trebuia nu numai ca boala să izbucnească în mai multe țări odată, ci să aibă și consecințe foarte grave, cu un număr de cazuri mortale peste mediile obișnuite. S-a eliminat acest aspect în noua definiție, rămânând doar criteriul ritmului de răspândire a bolii. Și s-a susținut că virusul este periculos pentru că populația nu a dezvoltat imunitate împotriva lui. Ceea ce era fals. Pentru că s-a observat că persoanele cu vârste peste 60 de ani aveau deja anticorpi. Adică fuseseră deja în contact cu virusuri similare. De aceea, nu au existat persoane peste 60 de ani care să se îmbolnavească. Și totuși, tocmai lor li s-a recomandat să se vaccineze cât mai repede. Între lucrurile care mi-au trezit suspiciuni a fost așadar pe de o parte această hotărâre de a trage alarma, iar pe de altă parte, unele aspecte foarte ciudate. Cum ar fi, de pildă, recomandarea OMS de a administra două injecții cu vaccin. Niciodată nu s-a mai procedat așa. Nu exista nici o justificare stiințifică pentru acest lucru.A mai fost și recomandarea de a utiliza numai vaccinuri speciale brevetate. Nu există însă nici un motiv să nu se adauge, ca în fiecare an, particule antivirale specifice acestui nou virus H1N1, în “completarea” vaccinului împotriva gripei sezoniere. Nu s-a întâmplat așa, preferându-se să se folosească materiale brevetate pentru vaccin, elaborate și fabricate deja de marile laboratoare pentru a fi gata în caz de izbucnire a unei pandemii. Și procedand astfel, persoanele vaccinate au fost puse în pericol fără nicio ezitare.

- Ce pericol?
- Wolfgang Wodarg: Pentru ca produsele să poată fi puse la dispoziție cât mai rapid, în unele vaccinuri s-au folosit adjuvanți ale caror efecte au fost insuficient testate. Cu alte cuvinte: s-a dorit folosirea cu orice chip a acestor produse noi brevetate, în loc să se pună la punct alte vaccinuri, în conformitate cu metodele tradiționale de productie mult mai simple, mai fiabile și mai puțin costisitoare. Și acest lucru fără nicio o rațiune medicală. Numai în scopuri de marketing.

- Și ce explicații s-au dat?
- Wolfgang Wodarg: Pentru a înțelege, trebuie să ne întoarcem la episodul gripei aviare din 2005 – 2006. Cu acel prilej s-au definit noile planuri internaționale destinate să facă față unei alarme pandemice. Aceste planuri au fost puse la punct în mod oficial pentru a se asigura fabricarea rapidă a vaccinurilor în caz de alarmă, ceea ce a dus la negocieri între companiile farmaceutice și state. Pe de o parte laboratoarele s-au angajat să dezvolte preparatele, pe de altă parte statele le-au promis să le cumpere pe toate. După această învoială ciudată, industria farmaceutică nu își mai asumă niciun risc economic angajându-se la alte producții. În plus, era asigurată că va da lovitura în cazul declanșării unei pandemii.

- Contestați diagnosticele stabilite și gravitatea, chiar posibilă, a gripei A?
- Wolfgang Wodarg: Da, este o gripă cât se poate de normală. Ea nu cauzează nici o zecime din decesele provocate de gripa sezonieră clasică. Singurul lucru important care a condus la formidabila campanie de panică la care asistăm este faptul ca reprezintă o ocazie de aur pentru reprezentanții laboratoarelor, care știau ca vor trage lozul cel mare în cazul declarării unei pandemii.

- Faceti niste acuzații foarte grave. Cum a fost posibil un astfel de proces în cadrul OMS?
- Wolfgang Wodarg: Un grup de persoane de la OMS are o legătură foarte strânsă cu industria farmaceutică.

- Ancheta Consiliului Europei va opera și în această direcție?
- Wolfgang Wodarg: Dorim să se facă lumină peste tot ce a putut duce la aceasta formidabilă operațiune de dezinformare. Dorim să știm cine a decis, pe baza căror probe științifice și care a fost exact influența industriei farmaceutice în luarea deciziilor. Și trebuie să prezentăm niște revendicări guvernelor. Obiectivul comisiei de anchetă este ca în viitor să nu mai existe alte alarme false de acest tip. Ca oamenii să aibă încredere în analiza și expertiza instituțiilor publice naționale și internaționale. Acestea sunt acum discreditate pentru că milioane de persoane au fost vaccinate cu produse care prezintă riscuri pentru sănătate. Nu era necesar. Acest lucru a dus și la o proastă gestionare a banului public.

- Dețineți cifre concrete privind amploarea acestei proaste gestionări?
- Wolfgang Wodarg: În Germania este vorba de 700 de milioane de euro. Însă e foarte greu să aflăm cifrele exacte, deoarece exista și o cotă de revânzări de vaccinuri către țări străine, și mai ales, pentru a nu trăda “secretul profesional” firmele nu dezvăluie cifrele din contractele încheiate cu statele și eventualele clauze de despăgubire prevăzute.

- Ancheta Consiliului Europei va cerceta și activitatea de “lobbying” a laboratoarelor pe lângă institutele naționale de sănătate?
- Wolfgang Wodarg: Da, vom analiza atitudinea unor institute precum Robert Koch din Germania sau Pasteur în Franța, care trebuiau să-și consilieze guvernele în mod critic. Așa s-a întâmplat în unele țări. În Finlanda și Polonia, de exemplu, s-au ridicat voci critice care au spus: “Nu avem nevoie de așa ceva”.

- Putem spune că această formidabilă operațiune de dezinformare la nivel planetar a fost posibilă și pentru că industria farmaceutică își are “reprezentanții” ei în guvernele celor mai puternice țări?
- Wolfgang Wodarg: În ministere mi se pare evident. Nu pot să-mi explic cum e posibil ca niște specialiști, oameni foarte inteligenți care știu pe de rost problemele afecțiunilor gripale, să nu fi observat ce urma să se întâmple.

- Ce s-a întâmplat atunci?
- Wolfgang Wodarg: Fără a vorbi de corupția directă, de care sunt sigur că există, există o mulțime de moduri în care laboratoarele își pot exercita influența asupra deciziilor. Am văzut la modul concret cum, de exemplu Klaus Stöhr, care era șeful catedrei de epidemiologie a OMS în perioada gripei aviare, fiind astfel cel care a întocmit planurile de preîntampinare a pandemiilor cum am menționat mai sus, a primit între timp o funcție înaltă la compania Novartis. Și legături similare există între Glaxo sau Baxter (etc.) și membrii influenți ai OMS. Aceste mari firme își au oamenii lor în aparatele de conducere și acționează în așa fel încât să se ia deciziile politice potrivite. Și anume cele care le permit să pompeze cât mai mulți bani de la contribuabili.

Proprietarul unei clădiri ocupate printr-un “acord tacit” este executat silit de către chiriașul care n-a plătit un șfanț chirie vreme de aproape 10 ani cât a ocupat clădirea. Asta pentru că instanțele judecătorești au admis faptul că respectivul locatar a făcut niște îmbunătățiri la o clădire pe care nu a deținut-o legal niciodată și a obligat proprietarul să plătească aceste  îmbunătățiri stabilite de un expert. Totul capătă sens dacă precizăm că proprietarul clădirii era o instituție publică, respectiv Consiliul Local Făcăeni, iar cel care trebuia să vegheze la integritatea patrimoniului public era un primar căruia “i s-a rupt” de interesul public. Culmea, deși speța a fost trecută prin furcile caudine ale penalului și civilului, cei care au prejudiciat grav interesul locuitorilor din Făcăeni sunt liniștiți și fericiți în vreme ce bugetul public este prejudiciat cu peste 160 de milioane de lei la care s-ar putea adăuga lejer banii neîncasați pentru chirie vreme de 10 ani.

Gaj pe blana ursului din pădure

În mai 1991 Casa Specialistului din Făcăeni este trecută prin decizia Prefecturii Ialomița în domeniul public al localității. Activul era parte componentă a fostei CAP devenită după schimbarea vremurilor Societatea Agricolă Grâușorul. Opt ani mai târziu, Consiliul Local Făcăeni își însușește prin hotărâre inventarul domeniului public al comunei și reconfirmă prin aceasta statutul Casei Specialistului ca fiind parte componentă a averii publice. Hotărârea Consiliului Local este dată la data de 6 octombrie 1999. O lună mai târziu clădirea este vândută dar nu de către proprietarul de drept, ci de consilierul local Iordache Nicolae, care în calitate de președinte  al SA Grâușorul o ipotecase pentru un credit al societății în favoarea Băncii Agricole. Deși creditul fusese contractat în 1995, Casa Agronomului este ipotecată în favoarea băncii abia în martie 1999, adică doar cu vreo 7 luni înaintea vânzării. Aici apare primul semn de întrebare pe care ancheta penală care a urmat l-a ignorat complet. Nimeni n-a încercat să afle cum anume a ajuns activul în ghearele băncii câtă vreme SA Grâușorul nu a avut niciodată un document de proprietate prin care să demonstreze că deține în mod legal clădirea. Mai mult, în calitate de consilier local Iordache ar fi trebuit să știe că societatea pe care o conducea nu deține activul și ar fi trebuit să informeze Consiliul Local despre sechestrul aplicat de Banca Agricolă asupra clădirii. În noiembrie 1999, la o lună de la data la care Consiliul Local a inclus Casa Agronomului în domeniul public, Iordache vinde activul pe mână cu funcționarii Băncii Agricole care comit ditamai ingineria financiară. În contul datoriei societății, un oarecare domn Ion Boștină achită suma de 70 de milioane de lei și întocmește o “minută” prin care dobândește calitatea de cumpărător al activului, urmând  să i se întocmească act de vânzare de către SA Grâușorul. Adică tranzacția se făcea cu blana ursului din pădure, deoarece activul aparținea la acea dată poporului din Făcăeni și nicidecum SA Grâușorul sau Băncii Agricle care, culmea, pusese schestru fără ca debitorul să prezinte documente de proprietate. Logica ne spune că de îndată ce Boștină a constatat că a fost păcălit și a depus plângere penală pentru înșelăciune împotriva lui Iordache litigiul trebuia să se încheie. Adică cei doi să își regleze conturile iar primăria să dispună de activ în calitate de proprietar. Numai că lucrurile nu au stat deloc așa. Deși a fost implicat ca păgubit în această afacere, Boștină a continuat să locuiască în Casa Agronomului ca și cum nimic nu s-r fi întâmplat. Mai mult, Iordache este condamnat definitiv și irevocabil de Curtea de Apel București care pronunță Decizia Penală numărul 965 din mai 2004, comunicată și lui Boștina. În interiorul ei se găseau suficiente informații care să-l facă pe păgubit să-și ia catrafusele și să plece din Casa Specialistului câtă vreme aflase că Iordache trebuie să-i dea banii înapoi dar și că imobilul aparține primăriei. Clar pentru oricine, nu? Se pare că nu.

Primarul Nicu se prinde mai greu

Pînă în iulie 2003 Boștină viețuiește nederanjat de nimeni  într-un spațiu aparținând Consiliului Local Făcăeni.  Primarul de atunci, Nicu Mihai, catadicsește să-i facă chiriașului o adresă prin care-i comunică să se prezinte la primărie în trei zile de la primirea somației ca să i se facă un contract de închiriere. Asta deși atributul administrării domeniului public este al Consiliului Local, care trebuia să decidă închirierea prin hotărâre și cu respectarea legii, și nu al primarului.  După un an Boștină primește o nouă adresă prin care este somat să părăsească imobilul ce urma să fie închiriat unui medic specialist ca locuință de serviciu. Probabil că pentru primarul Nicu Mihai trei zile trec într-un an, pentru că atât i-a trebuit să își dea seama că locatarul continuă să locuiască în clădirea primăriei fără forme legale. În 2004 se schimbă primarul și, odată cu el, și atitudinea Primăriei față de problemă. În august 2004 Boștină este somat să părăsească clădirea și este informat că i se va calcula chirie pentru perioada cât a ocupat imobilul. Prevalându-se de dosarul penal în care-l reclamase pe Iordache, locatarul refuză să iasă din spațiu. Ba, mai mult, în decembrie 2006 decide să ceară cumpărarea imobilului “în condițiile prevederilor legislației în vigoare ”. Asta se întâmpla la aproape un an după ce primarul Nuți Roșu a decis să introducă acțiune în justiție pentru evacuarea imobilului ocupat cu voie de la bec. Tot teoretic, odată ajunsă aici, povestea ar fi trebuit să se încheie de urgență. Adică Boștină ar fi trebuit evacuat pentru simplu motiv că ocupa ilegal un spațiu. Dar nu în România, unde evidența trebuie demonstrată iar justiția se face maximă acuratețe.

Primăria Făcăeni condamnată la daune!

În loc să facă plângere penală împotriva lui Boștină și să-l scoată cu jandarmii din spațiul ocupat ilegal, primăria Făcăeni s-a apucat de glumițe în civil și a demarat în iulie 2005 o acțiune pentru evacuarea musafirului nepoftit de care nu mai putea scăpa. Greșit, căci după 4 ani de procese poporul este pus la plată pe motiv că Boștină și-a pus geamuri și podele, ba chiar a dat cu var și-a schimbat gardul. Nota de plată este de vreo 160 de milioane iar împotriva bugetului s-a pornit ditamai executarea silită. Mai mult, deși a părăsit Casa Specialistului de prin noiembrie, domnul Boștină n-a predat imobilul pentru care a obținut despăgubiri iar primăria nu-l poate folosi. Drumul până la această rezolvare aberantă este sinuos și ne umple de respect pentru țărișoara noastră în care orice este posibil. Epopeea începe la Judecătoria Fetești, un fel de Triunghi al Bermudelor pentru sistemul juridic românesc, unde s-a judecat în primă instanță acțiunea neinspirată a primăriei Făcăeni. Domnul Boștină a susținut că a intrat în spațiu ca efect al afacerii din 1999, când i-a plătit lui Iordache cei 70 de milioane de lei. Din acest motiv nu a plătit chirie spune domnia sa și, deși știa că spațiul este al primăriei iar procesul deschis împotriva lui Iordache nu putea schimba proprietarul imobilului, a investit în clădire circa 240 de milioane de lei, sumă dovedită cu o expertiză tehnică. De la boiler până la zugrăveli și geamuri, bașca instalație electrică, Boștină susține că a schimbat cam tot ce mișcă în imobil. Deși nu a demonstrat întreaga sumă cu documente legale, deși nu avea acordul proprietarului pentru a interveni asupra imobilului,  deși era evident că procesul penal împotriva lui Iordache nu avea nicio legătură cu primăria și dreptul acesteia de proprietate asupra Casei Specialistului, judecătorii au decis altceva. Au respins acțiunea primăriei și au obligat instituția să-l despăgubească pe locatar cu 240 de milioane de lei, sumă certificată de expert și de martori. În paralel cu această acțiune Boștină a dat în judecată SA Grâușoru pentru constatarea valabilității vânzării imobilului, despre care Decizia Curții de Apel vorbea ca despre o înșelăciune. Pas de mai înțelege ceva! Un lucru însă este cert. Deși Boștină și-a recuperat de la Iordache întreg prejudiciul, adică suma plătită în 1999 cu tot cu dobânzi , el continua să susțină că are un drept asupra imobilului și a terenului aferent în suprafață de 1496 de metri pătrați. Și nu orice fel de drept, ci dreptul de a-l cumpăra deși primăria nu dorea să vândă, eventual la prețul din 1999.

Lanțul slăbiciunilor în justiție

Căile de atac exercitate de primărie în cadrul acestui proces absurd nu au modificat mare lucru din dispozitivul sentinței pronunțate la judecătoria Fetești. Relevant este faptul că Tribunalul a avut ochi să vadă faptul că parte din lucrările pe care Boștină a susținut că le-a făcut nu au fost dovedite cu documente. Expertul a consemnat că instalația electrică a fost schimbată fără să vadă nici un document legal, iar Tribunalul a înlăturat această lucrare de pe lista celor invocante de Boștină, fapt care la Fetești a fost trecut cu vederea. Nici în ceea ce privește gardul imobilului lucrurile nu sunt mai clare. Primarul Nuți Roșu susține că împrejmuirea exista din totdeauna și că în nici un caz nu putea costa 60 de milioane de lei așa cum a consemnat expertiza. Interesant este că expertiza nu a putut stabili când anume au fost făcute lucrările invocate de Boștină, fapt extrem de important în judecarea pretențiilor acestuia. Pentru că în 1999-2000 el a aflat, dacă nu știa, că imobilul aparține de drept primăriei și orice lucrare efectuată după această dată nu făcea obiectul despăgubirilor deoarece spațiul nu era locuit cu aprobarea proprietarului iar buna credință invocată de “chiriaș”  nu putea fi luată în considerare.  Finalul banal al acestei povești absurde este acela că instanțele superioare au modificat pretențiile lui Boștină și i-au menținut un drept de retenție asupra imobilului primăriei, obligată să-i plătească circa 160 de milioane de lei. Imobilul a fost părăsit de locatarul nedorit în noiembrie 2009, după cum susțin reprezentanții primăriei, fără ca acesta să fie predat instituției cu proces verbal în care să se consemneze starea acestuia și a lucrărilor invocate. La trezorerie a ajuns solicitarea lui Boștină care își cere banii iar locuitorii comunei vor plăti nota de plată pentru dezinteresul aleșilor care au permis ocuparea “tacită” a unui imobil vreme de 10 ani. Și pentru ca tabloul să fie complet iar odiseea celor 5 ani de procese în care un proprietar cu drepturi depline a trebuit să dovedească unor instanțe evidența, mai spunem că potrivit evidențelor fiscale ale primăriei Făcăeni, Boștină datorează bugetului local  suma de 30.446,72 de lei, contravaloarea unor impozite și taxe neplătite din 2005-2006! Oare cine pe cine execută?

ANUNŢ

În conformitate cu prevederile art.6 din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, Primăria comunei Ograda supune dezbaterii publice următorul proiect de ct normativ: PROIECT DE HOTĂRÂRE PRIVIND APROBAREA BUGETULUI LOCAL AL COMUNEI OGRADA PE ANUL 2010.

Proiectul de hotărâre poate fi studiat la compartimentul contabilitate din cadrul Primăriei comunei Ograda.

Dezbaterea publică va avea loc la Căminul Cultural din comuna Ograda în data de 19 februarie 2010, orele 13,00.

Recomandările scrise ale cetăţenilor cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice pot fi depuse la sediul Primăriei comunei Ograda, la nr. de fax 0243/279625 sau în format electronic la adresa de E-mail: primaria_ograda@yahoo.com

Materialele transmise vor purta menţiunea “Recomandare la proiect de acte normative”.

Primar,

BADEA LILIAN