Curtea Constituțională, un fel de cremă de mâini a justiției, a declarat neconstituționale mai multe prevederi din legea de organizare și funcționare a Agenției Naționale de Integritate. Lumea cu obrazul subțire din oengeuri a sărit ca arsă. Ministrul Justiției s-a grăbit să de asigurări că va elabora un alt act normativ care să asigure funcționarea pe mai departe a Agenției. Toată lumea jelește și bocește iar politicienii își freacă mâinile la gândul că declarațiile lor de avere nu mai sunt publice(mai ales băieții ăia subțiri și groși la portofel de atâta guvernare de la UDMR). În realitate, ANI este o labă tristă administrată peste ochii contribuabilului. Încă de la avortarea agenției ca urmare a relațiilor incestuoase dintre PSD- tatăl și PNL fiul, ANI s-a remarcat ca o instituție de tip sinecură, fără puteri și fără eficiență. În mare, ANI făcea ceea ce poate face orice cetățean. Adică sesiza că un politician declară prostii în legătură cu averea și sesiza Parchetul. Urma un mare NUP, căci niciodată în România averile nejustificate nu au fost puse în pericol, nici dacă era evident că provin din activități ilegale. Cațavencii au comis în 2007, pe vremea lui Tăriceanu Vodă, un denunț cu vreo 100 de parlamentari la bord, toți golani cu declarații de avere completate la mișto. Rezultatul? Niciunul. Tot în 2007 GSE dezvăluia în serial că prefectul veterinar Caramitru și-a mânărit ordinar declarația de avere. Rezultatul? O mare de Multe Urări și Iubire Eternă (M.U.I.E). Nici până la această oră procurorii locali sesizați de Parchetul General nu au catadicsit să dea măcar un răspuns în doi peri. La fel s-a purtat coana ANI și după ce gașca PD-L a penetrat puterea. Multă gargară și nici un arestat. Pentru că legea concepută de golanii din Parlament este boantă și n-are obiectul muncii. Ceea ce au constat acum boșorogii penali ai Curții Constituționale, intrați și ei în acest malaxor inutil al verificărilor ANI, este o frecție. Oricum ANI nu era bună decât la lătrat. Nu mușca nici de-a dracului, căci așa era proiectată! Singura alinare a contribuabilului erau articolele de presă care aruncau umbre pe imaginea golanilor politici, așa cum noi l-am făcut pe Ciupercă să se declare un sărac, posesor a trei costume de haine dar cu 500 de milioane în cont și vreo 300 de milioane donate la PSD. Ne-am râs, dar el rămâne cu paralele și cu butoanele de la CJI. Dacă oamenii lui Băsescu ar fi de bună credință ar trebui să elaboreze la foc automat o altă lege care să aibă doar câteva articolele:

-         Orice declarație de avere completată cu omisiuni să-l trimită pe politruc în spatele gratiilor minim 3 ani. Asta pentru a da greutate unui document în care o parașută politică de la PRM își declara câinele.

-         Orice bun sau sumă de bani descoperite și nedeclarate să se confiște.

-         Orice bun procurat din venituri nejustificate și pentru care nu s-au plătit impozite să se confiște.

-         Nedepunerea la termene a declarațiilor și neactualizarea lor în 24 de ore de la data survenirii modificărilor să fie considerată infracțiune și să pedespească cu 5 ani închisoare.

-         Neconcordanța dintre bunuri și venituri să fie extinsă la orice cetățean și să aibă ca urmări confiscarea și pușcăria. Adicătelea să înlocuim ANI cu un fel de Internal Revenue Service al americanilor, care îți bate la ușă și pentru un dolar.

Aceste principii cuprinsă într-o lege scurtă, clară și ușor de înțeles ar face curățenie. Adicătelea, dacă domnul judecător sau nenea politrucul apar cu un Mercedes ultimul tip și nu justifică bănuțul, pac la pușcărie! Pentru evaziune fiscală, nu pentru altceva, căci mita este greu de dovedit. Pe ce facem pariu că nici un politician nu va promova un astfel de act?

Scandalul declanșat de arestarea unor capi ai lumii interlope din Țăndărei are ramificații nebănuite în adâncul instituțiilor statului. Deși modul de operare al interlopilor și identitate acestora este cunoscută, organele judiciare și instanțele de judecată au tolerat fenomenul. Chiar și atunci când anumiți interlopi au ajuns în fața judecătorilor, pedepsele au fost simbolice. Există cazuri în care persoane condamnate definitiv și irevocabil au șters-o peste graniță de sub nasul polițiștilor care s-au făcut că nu-i văd. GSE vă prezintă o sinteză a celor mai importante informații legate de acțiunile mafiei din Țăndărei și de neimplicarea statului în combaterea fenomenului, urmând să detaliem fiecare aspect în parte.

În august 2006 IPJ Ialomița cere Direcției de Finanțe Publice să precizeze care este cuantumul taxelor și impozitelor neîncasate de la circa 70 de cetățeni din Țăndărei. Pe o adresă care însuma 80 de pagini poliția enumera proprietăți ale romulanilor ( case, terenuri, mașini) aparținând unor persoane care nu declaraseră venituri la Fisc. Lista polițiștilor cuprindea persoane care primiseră bani prin diverse forme de expediție (Money Gram, Western Union, etc). Direcția de Finanțe n-a răspuns niciodată.

Tot în 2006 IPJ Ialomița a cerut poliției engleze să precizeze ce condamnări au suferit mai multe persoane în Anglia, persoane nominalizate în aceeași listă trimisă și la finanțe. Adresa s-a rătăcit pe drum și n-a ajuns la Metropolitan Police.

În 2007 după vizita la Slobozia a adjunctului Metropolitan Police din Londra s-a creat sistemul REFLEX. Doi polițiști români plătiți de englezi urmau să lucreze în sistem integrat cu Metropolitan Police pentru schimb de informații și cercetare. IPJ Ialomița a propus un polițist din Țăndărei care știa foarte bine situația clanurilor. Trierea de la IGP a dat alte rezultate și au fost preferați oamenii fără legătură cu fenomenul dar cu pile.

Mod de lucru

1-    Romulanii săraci erau împrumutați cu bani. Fiecare lună de neplată atrăgea dublarea dobânzilor. Pentru stingerea datoriilor se luau la produs copiii minori, până în 14 ani, care potrivit legii engleze nu riscau nicio pedeapsă. Consimțământul părinților era dat la singurul notar din Țăndărei aflat acum sub anchetă.

2-    Un alt mod de lucru era bazat pe obținerea prin fals a ajutoarelor sociale. Părinții cu copii erau duși în Anglia și Irlanda împreună cu actele copiilor. Acolo se întocmeau cu avocați englezi din care rezulta că romulanii sunt discriminați în România din motive etnice. Cu aceste acte se duceau la comunități locale unde primeau ajutoare sociale. Pentru un copil se obțineau în jur de 700 de lire. Capul rețelei primea cardul cu codul pin iar romulanii folosiți erau expediați în România și primeau circa 500 de euro. Copiii nici nu erau măcar aduși la fața locului iar actele se înmânau capului de rețea care plătea șpăgile de rigoare. Prejudiciul estimat din această afacere este de circa 4 milioane de euro la o singură tranșă de imigranți fictivi.

3-    Copiii ajunși la furat în Anglia și Irlanda operează coordonați de femei. Furturile se petrec în marile magazine unde camerele de luat vederi erau acoperite cu gumă de mestecat. Apoi hainele luate în cabina de probă erau băgate în genți cu pereți dublii căptușite cu staniol pentru a evita cititoarele de coduri de bare. Marfa era adusă în România unde este vândută la jumătate de preț contra unui comision de 5-10%. Se fură haine, electronice, parfumuri, etc.

Metode de evaziune fiscală

În Țăndărei casele romulanilor figurează ca biserici pentru a se evita plata taxelor. O altă metodă prin care se evită impozitarea clădirilor este înregistrarea acestora pe numele unor persoane cu handicap. Nu în ultimul rând, se procedează la falsificarea ordinară a proiectelor. Pe hârtie apar case cu două camere și 50 de mp suprafață dar în realitate se construiesc palate. Compartimentul de urbanism al primăriei Țăndărei nu verifică situația pe teren și acceptă impozitarea la valori declarate fictiv. Circuitul fraudei cuprinde și biroul e carte funciară care eliberează documente în baza unor proiecte nereale.

Îl cheamă Popescu Lucian şi lucrează pentru Ion Ţiriac din 1991. De la el a împrumutat totul. Timbrul vocii, rigoare, politeţea şi gesturile. Este singurul român care a pus mâna pe maşinile magnatului, pe care i le transportă prin toată Europa. În anul 2004 a făcut greşeala să creadă că poate face afaceri cu un om căruia i-a întins o mână şi l-a scos din mizerie. Atunci a înființat cu Jan Dumitrescu firma Transpur  Expediţion SRL, firmă ce avea să preia un contract de transport oferit de Expur S.A. Partenerul şi călăul său în ale afacerilor, Jan Dumitrescu, era şoferul lui Randag, angajat al grupului Alimenta şi boss al Expur. Ceea ce părea un business profitabil pentru toată lumea s-a transformat într-o ţeapă de toată frumuseţea. Evaziune fiscală, ţepe de manual şi complicităţi inexplicabile în care este târâtă prestigioasa firmă Expur sunt ingredientele care dau sare şi piper acestei combinații misterioase.  Poveştile despre miliardele care intrau în conturile celor doi șoferi de VIP-uri pentru ca apoi să ia calea unor alte buzunare mai cu ştaif  sunt incredibile. Dar arată cum se fabrică în România miliardarii de carton şi ce apucături au managerii de multinaționale când aterizează cu afaceri pe plaiul mioritic. Pentru început îl vom lăsa pe domnul Lucian Popescu să povestească.

Conexiunea Randag-Dumitrescu: începuturi

Jan Dumitrescu locuia împreună cu alte două familii într-un apartament cu trei camere din București. Vecinul său, Lucian Dumitrescu îi pune o vorbă bună și omul ajunge şofer la compania de taxiuri de lux patronată de Ilie Năstase. Din această postură viitorul miliardar ia contact cu binefăcătorul şi protectorul său Randag  Richard Eugene, cetăţean englez născut în 1941 la Aylesbury şi administrator al Expur S.A.:  „Dumitrescu a lucrat pe taxi şi l-a cunoscut pe Randag.  A lucrat cinstit, i-a pus aparatul de taxat. Randag l-a simpatizat şi i-a cerut să-l aştepte. Aşa s-a cunoscut cu el şi Randag l-a tot chemat să-l transporte. Era prin 1997, Randag abia deschidea afacerea în România. Când el a pus bazele firmei Jan i-a fost şofer. … „.

Începuturile afacerii

“L-am întrebat într-o zi, lucra deja la Randag: “Băi, Jane care este rostul tău în firma aia, că bani iei puţini.” Mi-a spus că i-au dat un post de logistic, că ia legătura cu firmele de transport şi intermediează între autobaze şi Expur.  Mi-a zis că are probleme că firmele de transport au maşini vechi, că sunt întârzieri la transportul din port. I-am spus că pot să cumpăr camioane  Mercedes cu reducere că sunt salariat. I-am propus să vând casa rămasă de la mama şi să luăm nişte maşini ca să facem transport. Mă gândeam să luăm 3 maşini cu banii care-i pot face eu rost. Asta se întâmpla prin octombrie 2004. Eu nu aveam timp să mă ocup de firmă şi mă gândeam că se ocupă el şi facem şi noi ceva pentru copii, să le rămână lor. A fost de accord şi mi-a zis că vrea să mai intre unul. Unul Ion Gheorghe, mi-a zis. Iniţial firma am pornit-o cu ginerele meu, cu Folescu, finul lui şi cu o vecină care primise nişte bani din asigurarea de viaţă a soţului ei decedat şi voia să-i bage în ceva ca să asigure un venit pentru copil. Vreau să vă zic, că poate vă faceţi cruce, Jan este naşul fiicei  mele. Eu am băgat bani pentru 3 maşini, cam 1,5 miliarde. Fiecare trebuia să dea cam 600 de milioane. A dat Semănaru Codruţa, asta este fina mea. După accea s-a retras Ion Gheorghe. Şi-a luat banii şi în locul lui a intrat Folescu, finul lui Jan. Noi făcusem contracte pentru 5 maşini Mercedes 1841, care circulă şi acum inscripţionate cu numele EXPUR”.

Implicarea lui Randag: asociat cu un șofer de maxi taxi!

Managerul Randag miroase că e rost de făcut bani şi intră în combinaţie. Cum la Transpur cărţile erau făcute, omul de la Alimenta se asociază cu un şofer de maxi taxi din Bucureşti. Ce nu face omul pentru un bonus extra!

“Pe firma Agreabil s-a cumpărat o maşină. Este un prieten al meu care voia să intre şi el în afacere. Randag a intrat şi el acţionar în firmă cu bani pentru a doua maşină. Şi Jan Dumitrescu a intrat administrator la firma asta cu care nu avea nicio legătură. De fapt, am uitat să vă spun că nevasta lui Jan este secretara directorului de la Registru Comerţului. Omul acesta de la Agreabil a vrut să intre în 2005 când s-a schimbat acţionariatul, în 5 mai 2005. Randag a intrat cu un camion iar Agreabil a încheiat de transport cu Transpus, adică cu firma mea. Expur m-a girat pe mine să cumpăr camioane, că eu nu aveam activitate pe firmă. Am avut contract cu Expur până în 2009. Afacerea propriu-zisă a început să funcţioneze în aprilie 2005, când am început să car marfă pentru Expur. La Banca Transilvania există actele prin care firma mea girează pentru Agreabil ca să-şi cumpere cele două maşini. Eu am girat ca partener al Expur, că îi asigur contract de transport. Agreabil, pe motiv că în firmă era Randag, îmi dădea un comision de 5% din veniturile lui lunare. Ei nu se ocupau de maşini, maşinile au intrat pe mâna lui Jan. Acelaşi tip de contract am cu Trans Ciprian care vine cu alte două maşini. Jan adună în total 9 maşini cu care lucrează pentru Expur. Numai că Trans Ciprian îmi dă 10% din venituri. Patronul de la Trans Ciprian este Iordan Ciprian, vânzătorul de camioane de la Mercedes. El ne-a vândut camioanele, prin el am făcut contractul de cumpărare al maşinilor. Ăsta de la Agreabil este șofer pe maxi taxi şi are o maşină în București. Aici lucrează.  Jan devine omul care coordonează toată marfa Expur şi o plasează cui vrea. El în acte semnează ca director transport Expur”.

Cum veneau banii

Afacerea merge ca pe roate o vreme. Expur plăteşte prompt şi Jan încasează la fel de prompt. Dedesubt sforăriile însă curg nestingherite.

“Probleme nu am avut niciodată. Totul se plătea. Noi am avut profit zero mereu. Ne achitam toate datoriile. Expur ne achita prestaţiile, iar noi achitam datoriile. Dacă nu plăteam leasing-ul Expur trebuia să plătească în contul nostru. Căruţa se rupe pe 13 octombrie 2007 când eu am venit la Slobozia. Am venit la Tudorici (Eurosolution) care mi-a trimis o factură că am să-i plătesc 740 de milioane de lei prestări servicii. M-am dus să-l întreb care-i treaba cu ea că nu înţelegeam. Tudorici m-a întrebat cine sunt. I-am spus că sunt administrator la Transpur şi mi-a zis că îmi bat joc de el, că patron la Transpur este Jan Dumitrescu prietenul lui. După ce s-a convins care e treaba a îngheţat. Că el ştia că Jan e şeful cel mare şi nu mai există nimeni. Deci Tudorici, care avea camioane căra şi el prin Jan pentru Expur. Prin fiul lui se făcea combinaţia. Fata de la BT Transilvania care ne-a aprobat leasing-ul a avut şi ea un camion la Jan. De aceea a şi mers foarte rapid rezilierea contractului de leasing pentru Transpur şi predarea maşinilor pe Transgrup. Când m-am dus şi am întrebat cum s-a făcut rezilierea şi dacă Peter Tagge a fost prezent mi-a spus că s-a reziliat prin fax. M-am dus la Expur să intru în audienţă şi am fost refuzat pe motiv că nu are cine să mă primească. Mi se ştornau facturi care nu mai erau trimise pe adresa firmei, adică la mine acasă, ci pe adresa de corespondenţă a firmei indicată de Jan. Adică pe strada Frigului, acasă la Randag, ori la sediul Expur, pe Tudor Vladimirescu, unde Jan avea birou. La vila închiriată de Randag lucra Jan ca la un fel de punct de lucru. De acolo controla toate firmele”.

Şi cum ieșeau

Banii se sifonau din firmă pe bază de falsuri ordinare. Falsuri de care se prinde şi Popescu într-un târziu:

“După discuţia cu Tudorici m-a sunat Jan şi a cerut să facem o şedinţă cu asociaţii. Ne-am adunat toţi cinci şi am făcut şi un proces verbal pe care a refuzat să-l semneze prin care ceream ridicarea dreptului de semnătură. Şi atunci l-am pus pe Folescu director de transporturi. Am cerut contabilitatea de la firmă după ce el i-a spus finei mele că nu poate să primească nici un leu dividende că firma este pe zero iar noi o să avem profit după ce achităm camioanele. Mi-au sărit în ochi bonurile roşii de la LukOil. Aveam contract cu Rompetrol pe carduri pentru carburanţi. Pe un singur bon aveam motorină de 50 de milioane de lei. Adică 1500 de litri. Am adunat fişele şi am văzut că ieşea la socoteală consumul de carburant de pe carduri cu kilometrii parcurşi de maşini. Bonurile de la LukOil erau în plus. Iar Garda Financiară a constat că sunt false şi făcute pe imprimantă. Sunt patru oameni care emit bonurile şi nu sunt salariaţi ai LukOil.  M-am trezit că ne convoacă el la o adunare unde a venit cu avocata şi a cerut schimbarea sediului firmei. M-am opus pentru că el voia să nu mai am acces la informaţii. În noiembrie şi decembrie 2007 el a luat actele de la firma de contabilitate şi eu nu am mai avut acces la date. Nu am ştiut că nu mai plăteşte ratele la maşini. Apoi a cerut direct dizolvarea firmei. Lunar, din Prodesigne, de exemplu, se facturau în plus circa 20.000 de litri de motorină. Când am întrebat pentru ce mi s-a spus că nu există desfăşurătoare. Mai mult, firma mea nu factura pentru Agreabil şi Trans Ciprian carburantul consumat. Asta înseamnă că eu am de recuperat nişte miliarde pe care Jan nu a vrut să le încaseze umflând cheltuielile doar la Transpur”. (va urma episodul în care aflăm că miliardarii nu își plătesc amantele ca pe centură, ci le cumpără camioane. Care să transporte marfă pentru Expur!)

Cititoarea noastră  doamna ANI, cu domiciliul în Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 15, cod poştal: 010661, sector 1, Bucureşti – România ne întreabă revoltată: “Am văzut în Monitorul Oficial că domnul Ciupercă de la pesedeul dumneavoastră local a donat partidului în 2009 suma de 33.550 de lei. Am și eu o curiozitate. De unde a avut săracul președinte atâta bănet”? Deși  în opinia noastră doamna ANI era cea care trebuia să răspundă la această întrebare, am făcut abstracție de acest fapt și ne-am apucat de săpat. În urma săpăturilor profesioniste derulate cu excavatoare de la Constrif și ajutat cu informații din interiorul PSD furnizate de un grup de patrioți revoltați și ei, Departamentul de Investigare a Prostiei Umane (DIPU) de pe lângă GSE este în măsură să facă următoarele precizări:

-         Într-adevăr, conform Monitorului Oficial, cea mai tare publicație specializată în dezvăluiri, domnul Silvian Ciupercă a donat la PSD în 2009, în două rânduri, suma totală 33.550 de lei.

-         Dacă analizăm declarația de avere a președintelui Ciupercă din anul 2009, suma donată la PSD ar putea proveni dintr-un depozit în valoare de 50.000 de lei noi pe care săracul dar extrem de cinstitul Ciupercă l-a deschis în 2007 la Raiffeisen Bank.

-         Dacă ne uităm în declarația de avere din 2008, constatăm că Ciupercă este nu numai cinstit, ci și bogat. Pentru că dacă în 2008 avea doar 35.000 de lei, în 2009 depozitul crescuse deja la 50.000 de lei. Deci nea Vasile este și strângător.

-         O mică șmecherie ne-a atras însă atenția. În anul 2008, când Ciupercă avea o leafă de 64.766 de lei, valoarea economiilor era de 35.000 de lei. În anul 2009, când leafa îi scade la 52.959 de lei, economiile cresc la valoarea de 50.000 de lei. Asta probabil că datorită indemnizației de 12.992 de lei pe care cinstitul președinte o umflă în calitate de băgător de seamă la Consiliul Național de Integritate.

-         Ultimul pas al investigației noastre a fost un click dat pe declarația de avere din 2007.Data stelară: 9.03.2007. Nea Ciupercă declară venituri din leafă, adică 46.893 lei, la care adaugă vreo 20.000 de lei obținuți din vânzarea unei case, bani care s-au dus probabil pe cumpărarea unui autoturism Opel Astra Caravan. Ne uităm cu lupa după depozitul minune din care se presupune că nea Vasile a donat mălai la PSD. Nu găsim nimic. Chemăm rudele să se uite și ele. Tot NIMIC. Punem mâna pe telefon să-l sunăm pe Vasilică. Telefonul era închis și chiar dacă ar fi fost deschis probabil că nu ne-ar fi răspuns. Dramatismul este dus la paroxism și luăm decizia de a publica faptele. Chiar cu riscul de a arunca o maaaaare pată pe imaginea de om cinstit a domnului Ciupercă. Astfel, concluzia noastră devine limpede: în 2007 Ciupercă nu avea nici un depozit la nici o bancă!

-         Îndoiala ne de ghes și reformulăm. Dacă a avut un depozit nu l-a declarat, așa cum cere legea. Primele vestigii ale economiilor domnului Președinte le regăsim abia în iulie 2008, la 1 an și 4 luni de la ultima declarație de avere în care depozitul trebuia să apară. Oricum am da-o, concluzia, doamna ANI, este tristă: fă-i dracului o cercetare lui Ciupercă și lămurește-ne și pe noi. Că pute a omisiuni cu aromă de fals de la o poștă!

PS Acum vorbim ca să înțeleagă Ciupercă: Nea Vasile, te rugăm să ne scutești și pe noi de un mail la ANI și, în calitate de mare căpetenie în Consiliul Național de Integritate de unde încasezi o groază de bănet, să îți faci singur o sesizare. Hai, că la cât de cinstit ești matale, nu se există să nu te ia ăștia în considerare și să nu declanșeze procedura de verificare. Așteptăm 3 zile și dacă nu te miști cu talent te sesizăm noi. Trăiască România Socială și banditismul de stânga! Onoare hoției!

PS 2 Dacă vreți să aflați ce spune nea Vasile Cinstitu’ în apărarea lui va rugăm să-l sunați dvs că la noi nu răspunde. Numărul de telefon al preacuviosului patriarh al stângii este 0722303606 . Sunați oricând, chiar și la miezul nopții, că nea Vasile este în slujba poporului 24/7.

Agentia Judeteana pentru ocuparea Fortei de Munca Ialomita aduce la cunostinta celor interesati ca la aceasta data prin intermediul retelei EURES se fac inscrieri pentru locuri de munca in Italia, in domeniul hotelier.

Sunt disponibile un numar de 530 locuri de munca  dupa cum urmeaza:

• 20 locuri de munca pentru bucatar/ajutor bucatar;
• 90 locuri de munca pentru spalator vase;
• 150 locuri de munca pentru cameriste;
• 35 locuri de munca pentru personal de intretinere;
• 160 locuri de munca pentru ospatar;
• 25 locuri de munca pentru portar;
• 35 locuri de munca – personal pentru receptie;
• 15 locuri de munca pentru hamal.

Pentru toate locurile de munca este esential a fi cunoscuta limba italiana iar pentru unele din acestea trebuie ca persoanele interesate sa cunoasca de asemenea limba engleza sau germana.

Actele necesare inscrierii pentru locurile de munca mentionate sunt:

• copie carte de identitate/buletin de identitate;
• CV model Europass redactat in limba italiana;
• Cazier judiciar;
• Adeverinta de la medicul de familie cu mentiunea “ apt de munca”

Documentele solicitate vor fi depuse la consilierul EURES din cadrul AJOFM Ialomita.

Data limita de inscriere este 22.04.2010.

Persoanele interesate pot obtine informatii suplimentare cu privire la aceste locuri de munca si la modul in care se pot inscrie pentru locul de munca vizat, de la consilierul EURES din cadrul AJOFM Ialomita la telefon 0243231809 sau direct la sediul AJOFM Ialomita din Slobozia, str. Lacului nr.10 et.3, cam.17.

CONSILIER JURIDIC,

Aura  DOBRIN

Trei tineri din municipiul Urziceni au fost reţinuţi ieri pentru 24 de ore de către poliţiştii ialomiţeni şi sunt cercetaţi pentru furt calificat, fiind suspectaţi că în perioada ianuarie – aprilie 2010 au comis mai multe furturi pe raza comunelor din apropierea municipiului Urziceni, în dauna unor unităţi de învăţământ.

În noaptea de 31 martie / 1 aprilie, în jurul orei 00.20, agenţii Postului de Poliţie Valea Măcrişului aflaţi în serviciul de patrulare pe raza comunei, au fost sesizaţi de un localnic despre faptul că, în urmă cu câteva minute, a observat trei persoane suspecte ce aveau asupra lor două bagaje voluminoase, ieşind din curtea unei unităţi de învăţământ din localitate. Totodată, cetăţeanul a oferit poliţiştilor o serie de indicii cu privire la autoturismul cu care suspecţii se deplasau.

De îndată, prin Dispeceratul Poliţiei Municipiului Urziceni, s-a declanşat planul de acţiune NAVODUL, autoturismul ce avea semnalmentele descrise în sesizare fiind oprit la scurt timp într-un filtru instituit pe raza comunei Manasia. Procedând la legitimarea ocupanţilor vehiculului, poliţiştii au stabilit că în interiorul acestuia se aflau trei tineri, în vârstă de 22, 25 şi respectiv 29 de ani, toţi domiciliaţi în municipiul Urziceni. Cu ocazia controlului autoturismului, nu au fost găsite bunuri susceptibile a proveni din comiterea de infracţiuni, cei trei fiind conduşi la sediul Poliţiei pentru continuarea cercetărilor.

În cadrul investigaţiilor efectuate, poliţiştii au stabilit că mai multe bunuri sustrase în acea noapte de suspecţi au fost depozitate la domiciliul unei minore în vârstă de 16 ani, din comuna Manasia, prietena unuia dintre tineri, care a predat anchetatorilor şapte monitoare LCD, despre care ulterior s-a stabilit că au fost sustrase din incinta unei şcoli din comuna Valea Măcrişului.

Prin extinderea cercetărilor şi cu privire la alte cauze similare aflate în evidenţele Poliţiei cu autori necunoscuţi, poliţiştii Biroului de Ordine Publică pentru Mediul Rural Urziceni au stabilit că cei în cauză sunt şi autorii altor trei furturi comise în perioada ianuarie – martie 2010 în dauna tot atâtor unităţi de învăţământ din comunele Armăşeşti, Valea Măcrişului şi Dridu, precum şi a unei tentative de furt, comisă în urmă cu o lună, în dauna unei şcoli din comuna Ion Roată. Alături de cei trei, la furtul din comuna Valea Măcrişului, a participat şi un tânăr în vârstă de 21 de ani, din municipiul Urziceni, recidivist.

Bunurile provenite din săvârşirea celor trei furturi au fost valorificate de către autori la diferite persoane, fiind recuperate parţial şi restituite unităţilor prejudiciate.

Din cercetări, poliţiştii de investigaţii criminale au stabilit că doi dintre suspecţi au mai comis în lunile ianuarie şi februarie 2010 alte două furturi din incinta unei societăţi comerciale, respectiv o unitate de învăţământ preşcolar, situate pe raza municipiului Urziceni.

În cursul zilei de astăzi, cei în cauză vor fi prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria Urziceni cu propunere de arestare preventivă.

În dimineaţa acestei zile, 1 aprilie a.c., în jurul orei 04.00, pe Drumul Naţional 2A, în localitatea Manasia a avut loc încă un eveniment rutier, produs din cauza neatenţiei unui pieton care s-a angajat în traversarea neregulamentară a părţii carosabile. Efectuând cercetări în acest caz, poliţiştii au stabilit că victima, un bărbat de 27 de ani din localitatea Manasia, s-a angajat în traversarea părţii carosabile din partea dreaptă către stânga a sensului de mers Urziceni – Slobozia, prin loc nepermis şi fără să se asigure, moment în care a fost lovită frontal de către un autoturism ce se deplasa regulamentar, la volanul căruia se afla o femeie de 50 de ani, din Manasia. În urma evenimentului rutier a rezultat vătămarea corporală a pietonului, care a fost transportat la Spitalul Municipal Urziceni. În cauză a fost întocmit dosar penal.

De mai bine de două luni miliția din Ialomița anchetează la sesizarea GSE un dosărel dospit în laboratoarele de cercetare (penală) ale ziarului nostru și bazat pe violarea domeniului public, anală și orală, comisă de numitul Olaru Vasile, secretar general la organizația mafioților cu bască din PSD. Pe scurt este vorba de concesionarea abuzivă a unui teren din curtea spitalului Slobozia către o firmă care a construit ilegal o covrigărie. Afacerea are la baza orbul găinilor de care a dat dovadă Ciupercă Vasile, președintele CJI și prostia fără limite cantonată la primăria Slobozia, care a autorizat construcția pe baza unor acte false. Parte din afacere este și Olaru, care a girat în nume personal un credit bancar al firmei favorizate, firmă care aparține juristului spitalului, numitul Zamfir, un penal nearestat încă. Pentru că nimeni nu se sesiza cu privire la golănia PSD-istă, am întocmit un denunț pe care l-am depus regulamentar la miliție. Numai că la miliție, corupția este la ea acasă iar de mai bine de patru  luni dosarul zace în fișetul milițianului Tache Cornel. Care fie este competent până în tindă și nu știe de unde să apuce lucrarea, fie este corupt foc și vrea să mușamalizeze afacerea. Pentru neinițiați, precizăm că lucrarea se putea rezolva lejer în maxim o săptămână. Tot ceea ce avea de făcut Tache era să ia documentele pe care i le-am dat mură în gură, să culeagă niște declarații și să se ducă la Parchet în vederea întocmirii rechizitoriului. Surse bine informate din anturajul miliției Ialomița (atenție nea Ștefule, că e groasă!) susțin că în seara în care Geoană s-a culcat președinte Tache și-a comandat costum pentru funcția de șef la Economic. Omul a fost văzut sub biroul lui Ciupercă, la PSD, unde se împărțeau de zor ciolane, inclusiv în seara alegerilor. Ca urmare a acestor informații cerem miliției să desemneze un alt ofițer care să certeze dosarul Ciupercă-Olaru, nu de alta, dar dacă ne enervăm cine știe ce și unde mai scriem. Și ar fi păcat să cadă și alte capete.

PS Miliția era obligată să ne dea un răspuns la sesizare în 30 de zile. Acest fapt cerut imperativ de lege nu s-a întâmplat. Ne întrebăm, de ce încalcă legea oamenii îmbrăcați la fel și cu pistolul la brăcinari?

Ministerul Sănătății își bate joc (din nou) de medicii de familie. Contractul cadru dintre Casa de Sănătate a expirat la data de 31 martie, iar noul contract cadru nu a putut fi semnat deoarece lipseau normele metodologice. Ele au venit abia azi, 1 aprilie iar Guvernul a transmis în teritoriu indicația ca medicii să semneze acte adiționale la vechile contracte pentru luna aprilie, urmând ca din luna mai să se semneze noile contracte. Numai că în normele metodologice cuprinse în HG 262 din 1 aprilie 2010, condițiile de finanțare impuse medicilor sunt inacceptabile. Ca atare, pe lângă vidul de reglementare care a blocat astăzi activitatea medicilor de familie, înșelătoria guvernului va conduce la sistarea serviciilor furnizate pacienților.

O zi fără rețete și concedii medicale

Astăzi medicii de familie nu au putut furniza servicii populației . Nu că nu ar fi vrut, ci pentru că în lipsa contractelor cu Casele de Sănătate nu puteau prescrie nici un fel de rețetă sau concediu medical. Ca atare, astăzi medicii au șomat la indicațiile șefilor de Case din județe, în așteptarea normelor de aplicare ale contractului cadru. Normele au fost date astăzi printr-o Hotărâre de Guvern și vor intra în vigoare abia de mâine. Numai că medicii se consideră furați de către EXECUTIV, care una a negociat cu asociațiile profesionale și alta a scris în norme. Norme pe care nici un medic de familie nu a reușit să le găsească. Mai mult, ei acuză faptul că guvernul a publicat un contract- cadru în altă formă decât cea convenită.

Țeapă guvernamentală!

Potrivit negocierilor, plata pentru servicii urma să se facă în proporție de 70 % în funcție de numărul de pacienți, așa zisa plată per capita, și 30% pentru consultații. Acordul cu guvernul prevedea ca prețurile pe servicii să crească de 2,8-3 ori iar prețul per capita să rămână la la 4,1 lei pe cap de asigurat. Contractul cadru publicat de guvern a fost redactat însă după cum au vrut mușchii lui Boc. Astfel, prețul per capita s-a majorat la 4,5 lei, dar s-a redus numărul de puncte pe categorii de vârstă cu aproximativ 50%. Asta înseamnă că medicilor de familie li se vor diminua veniturile cu până la 40% față de cât au în prezent. În aceste condiții medicii refuză să semneze acte adiționale la contractele existente în baza normelor publicate astăzi de guvern pentru a evita să intre astfel sub incidența acestei reglementări și să fie astfel forțați să semneze contractele cadru pentru 2010 în condițiile impuse de guvern. De mâine medicii de familie amenință că vor funcționa strict în regim privat, ceea ce înseamnă că oamenii vor plăti fiecare vizită sau serviciu prestat, inclusiv eliberarea de rețete sau concedii medicale.

Cititorul nostru Tembelescu Costică din comuna Făcăeni ne întreabă pe SMS: “De ce a luat Bîtlan  4 la examenul de procuror? Cumva l-a lucrat cineva?”  După lungi investigații desfășurate la Chișinău pe urmele fostului polițist acum cărturar suntem în măsură să vă răspundem prin intermediul Departamentului de Protecție și Pază a Materiei Cenușii din Poliția Română de pe lângă GSE.

Având în vedere că domnul Stănică Bîtlan, zis și Titi Inimosul pentru afecțiunile cardiace care l-au făcut scăpat de anchetele IGP, este doctorand la Chișinău în Drept specializarea Drept în Șanț,este mai mult decât evident că la mijloc este o lucrătură. Un doctorand în  drept, chiar făcut la Apelul Bocancilor, nu poate fi atât de fraier ca să fie notat cu 4 la un examen pe bune dat în fața unor profesori adevărați. Investigațiile noastre au stabilit că între cunoștințele modeste de limbă română și nota sa de la examen nu este nicio legătură de cauzalitate. Experții noștri cred că domnul Bîtlan s-a contaminat cu prostia proverbială din miliție dar că procesul este pasager și reversibil, așa că este de așteptat ca simptomele de idioțenie crească să dispară cu timpul iar domnul Bîtlan să revină la statutul de cărturar pe care-l avea înainte de înrolarea în miliție. De aceea opinăm că domnul Bîtlan are șanse reale să devină procuror prin 2050, când ultimele rămășițe de inteligență acaparate în activitatea milițienească vor dispărea . Cât despre nota obținută de domnia sa la examenul de procuror credem că aceasta  este rodul unei lucrături pe care i-a tras-o creierul propriu afectat grav de dunga de la caschetă. Oricum, Parchetul a ratat șansa istorică de a-l avea în rândurile sale pe cel mai polițist dintre milițieni. Să fie pace!