Wednesday, July 23rd, 2014

Domnul deputat Marian Neacşu este profund prreocupat de criza din sistemul de sănătate ialomiţean. Emoţionat! Dar şi inutil, căci potrivit fişei postului, domnul deputat nu poate decât sa facă ceva gargară inutilă sub formă de interpelări. Asta în fapt. Căci, teoretic, pentru bizonul electoral de stânga, un discurs populist în care politicianul, oricare ar fi el, afirmă că-i pasă, că nu doarme noaptea şi că se întâlneşte cu “factorii responsabili” face mult. Nu ajută la nimic, dar lasă o impresie care ar putea emoţiona lemnul din ştampila de vot sau din capul bizonului electoral. Iar domnul Neacşu ştie foarte bine asta şi cunoaşte virtuţile unor găini oferite în Campania electorală sau al unei ciorbe de rumeguş servită pe post de leac contra sărăciei. Vineri, 13 august, domnul deputat ne-a oferit o mostră de populism. Într-un comunicat de presă emoţionant, domnul deputat vorbeşte despre situaţia dramatică din spital. Cică de vina ar fi criza. Iată de ce ne umflă râsul şi plânsul simultan şi de ce plafonul de răbdare în ceea ce-l priveşte pe domnul deputat Neacşu ni se cam epuizează mai ceva ca cel al farmaciilor la Casa de Sănătate.

Neacşu vs Halatul!

Comunicatul domnului deputat vorbeşte despre eforturi, preocupări şi demersuri. Să curgă rumeguşul:   “Una dintre principalele preocupări ale acestei perioade a fost determinată de problemele extrem de grave cu care se confruntă sistemul medical ialomițean datorită subfinanțării acute a sistemului sanitar naţional – starea de lucruri afectând categorii ample de cetățeni puși în imposibilitate de a beneficia de servicii medicale ori de a-şi achiziționa medicamente – motiv pentru care, în a doua jumătate a lunii iulie şi începutul lunii august a.c., domnul Deputat Marian Neacşu a avut întâlniri cu reprezentanţii Colegiului Farmaciştilor din judeţul Ialomiţa, cu conducerea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Ialomiţa, precum şi cu administrația Spitalului de Urgenţe Slobozia. În cursul acestor întâlniri, domnul Deputat Marian Neacşu a solicitat şi a primit informaţii detaliate privind criza financiară gravă care afectează atât pe cetăţenii care au nevoie de medicamente şi servicii medicale, cât şi farmaciile care sunt ameninţate de pericolul blocajului financiar, din cauza restanţelor de plată neachitate şi sincopelor în decontarea facturilor pentru medicamentele compensate livrate populaţiei. Colegiul Farmaciştilor din judeţul Ialomiţa şi-a exprimat nemulţumirea în ceea ce priveşte raporturile financiare cu Casa de Asigurări de Sănătate, cauzate de reducerea drastică a finanţării şi întârzierea decontării medicamentelor compensate. Ca urmare a celor sesizate, domnul Marian Neacşu a purtat discuții punctuale cu conducerea Casei de Asigurări de Sănătate Ialomița şi preşedintele Casei  Naționale de Asigurări de Sănătate, depunând totodată la C.N.A.S. un memoriu la care s-a anexat petiţia Colegiului Farmaciştilor şi solicitând rezolvarea aspectelor extrem de grave semnalate de Colegiul Farmaciştilor şi respectiv de către C.J.A.S. Ialomiţa, printr-un material scris obiectiv şi foarte bine documentat, alcătuit împreună cu aceștia. Totodată, la întâlnirea cu domnul Deputat Marian Neacşu, reprezentanţii administraţiei Spitalului de Urgenţă Slobozia au prezentat detaliat necesitatea suplimentării imediate a finanțării, în caz contrar Spitalul fiind pus în imposibilitatea de mai oferi asistenţă medicală. În principal, se solicită renegocierea contractului de furnizare servicii medicale în conformitate cu cifrele reale după cum urmează:

- creșterea cifrei medii lunare a pacienților acceptați şi decontați la spitalizare de la 1500 la 2000 pacienți, cât reprezintă şi media ultimilor ani.

-  în ceea ce privește asistenţa medicală de specialitate de recuperare-reabilitare în ambulatoriu – creşterea sumei anuale de la 126.880 lei la 565.000 lei, plafonul acordat fiind deja epuizat.

- suplimentarea numărului de spitalizări de zi, până la 800 de spitalizări/zi, aceasta fiind cifra reală înregistrată de la începutul anului.

- creşterea sumei anuale destinate şi pentru alte servicii (programe de sănătate, dializă etc. )

Necesităţile reale ale Spitalului de Urgenţă din Slobozia au fost calculate obiectiv prin evaluarea serviciilor medicale acordate în ultimii ani. Problemele sesizate urmează să fie concretizate într-o solicitare scrisă a Spitalului adresată C.J.A.S. Ialomiţa, prin care se cere ajustarea contractului-cadru şi redimensionarea finanţării acordate. Pe lângă îngrijorarea legitimă cauzată de criza fără precedent în care a fost adus sistemul de sănătate din România, domnul Deputat Marian Neacşu şi-a exprimat, în acelaşi timp, permanenta disponibilitate de a sprijini organizaţiile şi instituţiile implicate, atât la nivelul Parlamentului, precum şi prin intervenţii publice adresate Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Totodată, domnia sa a explicat că se va implica efectiv în convingerea  reprezentanţilor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate şi ai Guvernului ca, la proxima rectificare a bugetului, să se suplimenteze corespunzător sumele destinate pentru sănătatea publică din judeţul Ialomiţa”.

Ce ştie tot satul şi nu ştie deputatul

este faptul că venirea unui administrator cu pretenţii de manager de producţie PSD în fruntea spitalului a lăsat găuri dureroase. Concret, este vorba despre faptul că doctorii Panţuru şi Tron au lăsat lăsat în conturile spitalului nişte zeci dde miliarde. Care bănet s-a topit ca îngheţata la soare sub bisturiul necruţător al activistului PSD Vasile Olaru. Schema de personal s-a umflat cu pompa, achiziţiile de materiale, hrană, medicamente şi alte mărunţişuri au devenit secret de stat, etc. Iată ce scrie un cititor pe site-ul nostru:

DE ZANFIR JURISTUL NU SE OCUPA NIMENI?

1.TRANSPORT DIALIZAT -SPITALUL A PLATIT 5000LEI AMENDA -DIN VINA LUI ZAMFIR

2.LIPSA DIN MAGAZIA SPITALULUI -INCEARCA SA O ACOPERE!!!! ATENTIE D-LE ENCIU!!!

3.DEFINITIVARI PE POST A PERSOANELOR ANGAJATE ILEGAL TEMPORAR PE POSTURI VACANTE DEFINITIV

4.I-A DUBLAT SALARIUL LU” NEVASTA-SA -ANGAJATA ILEGAL ATENTIE

Pare o glumă, nu? De Zamfir s-au ocupat procurorii, care l-au trimis în judecată după ce GSE a dezvăluit ingineria imobiliară din curtea spitalului făcută pe sabia şi pixul lui Olaru. Managerul pesedist a fost făcut scăpat de procurori din motive care ne scapă şi pe care le mai aşteptăm în scris de la conducerea Parchetului, aşa cum scrie la lege. Cât despre jaf şi furt, colegii de la Indepedent fac o dezvăluire senzaţională. Care vorbeşte despre volatizarea unor materiale sanitare din magazia spitalului. Găuroiul? O bagatelă de vreun miliard de lei vechi. Pe site-ul ziarului Indepedent un cititor confirmă ipoteza conform căreia managerul reinventat Olaru, abia scăpat din ghearele tăiate ale procurorilor incoruptibili de la Slobozia, face presiuni pentru a forţa angajaţii să semneze bonuri de consum fictive care să acopere găuroiul. Iată cum descriu cazul colegii de la Independent: “Nu, nu vorbim despre vreo farmacie spartă de un hoţ de ocazie, ci fix despre magazia de medicamente a Spitalului Judeţean de Urgenţă. Şi nu vorbim nici despre o aspirină ajunsă voluntar în buzunarul vreunui magazioner pentru a trata o răceală a soţiei, ci despre medicamente şi aparatură medicală de peste 85 mii de lei. Adică 850 milioane de lei vechi. Cum a fost posibilă o asemenea grosolănie într-un sistem sanitar şi aşa aflat în comă financiară ne vor lămuri poliţiştii ce actual instrumentează un dosar penal de toată frumuseţea.
«Suspectul» dosarului nu este altul decît magazionerul, un anomin cu numele de Ionel Petre, acuzat de delapidare. Şi pentru ca povestea furtului de medicamente din branula bolnavilor să fie şi mai conturată trebuie să precizăm că dosarul penal s-a constituit la autosesizarea poliţiştilor în urmă cu aproximativ o lună de zile. Recent însă, teoria anchetatorilor a fost confirmată de directorul compartimentului Financiar-Contabil, Carmen Ţenea, dar şi de directorul medical, Horia Pîrgă. La puţin timp de la autosezisarea poliţiştilor, Ţenea şi Pîrgă au depus, la rîndu-le, o sesizare ce reclamă dispariţia unei cantităţi de medicamente şi aparatură medicală de peste 85 mii de lei, furt descoperit în urma unui audit financiar intern…
Întrucît dosarul privind furtul calificat din magazia Spitalului se află în plină anchetă, poliţiştii ialomiţenii au refuzat să se pronunţe cu privire la amănunte. În schimb, surse din cadrul Spitalului Judeţean susţin că cel mai probabil ancheta va muri înainte de a se produce verificarea propiu-zisă, întrucît actuala conducere s-ar «strădui» din greu la acoperirea găurii din medicaţia bolnavilor.
Nişte unii aflaţi pe holurile instituţiei sanitare aduc însă pe tapet o altă teorie. Potrivit acesteia, medicamentele nu ar fi ajuns niciodată în magazia Spitalului, ci doar documentele pentru respectivele medicamente…
”.

Afaceri pe filiera Beraru-PSD

O cercetare sumară pe filiera hoţiei de la spital care i-ar fi fost accesibilă şi domnului deputat Neacşu relevă nişte amănunte interesante. Firma care a aprovizionat spitalul cu materiale sanitare este Pansiprod Medical SRL cu sediul social în Filipeştii de Pădure din judeţul Prahova. Cum a ajuns această firmă la spital şi ce anume materiale a livrat efectiv faţă de ce a facturat este treaba anchetatorilor să afle. Cert este faptul că surse autorizate din spital bagă mâna cu tot cu mânuşa chrugicală în foc şi suţin că firma s-a aciuat la banii spitatului Slobozia pe mandatul lui Olaru. Firmuliţa din Filipeştii de Pădure este deţinută de compania off-shore Wichita B.V din Olanda. Această companie mai deţine alte două firme româneşti abonate la contracte de achiziţii cu spitalele. Este vorba despre Paraprodfarm Industries SRL şi Phoenixmed 2000 SRL. Tot acest conglomerat de firme este controlat de puşcăriabilul româno-israelian Sorin Beraru. În anul 2000, în urma unor anchete penale firma controlată la vedere de Beraru, Phoenixmed, care era abonată la contracte ilegale cu spitalele a fost înghiţită cu tot cu patrimoniu şi clienţi de nou înfiinţata Phoenixmed 2000 SRL, controlată la rândul ei de off-shor-ul olandez. Adică de Beraru. Iar când spui Beraru gândul te duce fix la PSD.

Puşcăriabilul, la masă cu Năstase!

Când spui Beraru spui o condamnare de 7 ani de închisoare încasată în scandalul CI-CO, în care Beraru a încercat să cumpere o sentinţă favorabilă cu 1,5 milioane de dolari. Şi mai spui o serie de privatizări ilegale făcute fostul FPS în favoarea mogului de partid. Deşi e căutat de ani de zile pentru a fi băgat în puşcărie, Beraru nu este de găsit. În anul 2001, în cadrul unei întâlniri a fostului premier Adrian Năstase cu oamenii de afaceri israelieni a apărut şi Beraru, care a stat nas în nas cu Năstase şi cu şeful poliţiei de atunci, generalul Toma Zaharia. Iar afacerile lui Beraru care vizează bani publici se derulează nestingherite şi, iată, ajutate de camarazii din PSD la adăpostul off-shor-urilor din Olanda. Revenind la firma care a aprovizionat spitalul de la Slobozia cu materiale sanitare, ea a fost implicată în mai multe scandaluri legate de calitatea mărfurilor livrate. În 2005 s-a ajuns la concluzia că acele medicale vândute de Pansiprod au fost infectate  cu stafilococ. În august 2008, o femeie a decedat în urma unei operaţii de cezariană la care s-a folosit aţă chirurgicală contaminată cu Bacillus Cereus, importantă de firma Pansiprod din China.

Domnul Neacşu, cât e halatul?

Cerem scuze domnului deputat că  de la o realitate crudă, care-l preocupă, am dus discuţia în off-shoruri olandeze unde zac banii contribuabilului român la sistemul sanitar. Dar realitatea crudă este aceea că dincolo de subfinanţarea cruntă pe care PSD şi celelate partide o trâmbiţează ca să explice prostimii de ce nu-s bani de aspirine, cauza reală este hoţia şi corupţia de care dau dovadă cei puşi să administreze banii fraierilor. Am demonstrat-o şi noi şi alte câteva ziare în dezvăluirile despre scandaloase tunuri cu vaccinul anti HPV sau cel al gripei porcine, unde politicienii din toate partidele au furat de-au rupt. Acestea fiin spuse, comunicatul de presă al domnului Neacşu nu poate fi tratat altfel decât ca gargară politicianistă. De care suntem sătui până-n gât!

Taximetristul se numeşte Mihalcea Alexandru. Este din Amara şi practică taximetria de peste 12 ani. Necazurile lui cu poliţia datează din 2008 şi coincid spectaculos cu intrarea firmei Nick Turing pe traseele de transport în comun pe ruta Slobozia- Amara. La data de 26 mai 2008, Mihalcea a fost deposedat de documentele maşinii şi de autorizaţia de taximetru de către Nicu Pericli, administratorul Nick Turing. Acuzat de faptul că practică pirateria în materie de transport, Mihalcea a intenţionat să-i demonstreze lui Pericli că lucrează legal. Acesta a luat documentele şi s-a urcat în maşină, ameninţându-l pe Mihalcea cu ruperea capului şi tăierea cauciucurilor de la maşină. Actele au fost returnate după o lună, la presiunea primarului oraşului Amara, care l-a condiţionat pe agresor să restuite actele la schimb cu eliberarea autorizaţiei pentru traseele de la Amara. De atunci Mihalcea a fost ţinta controalelor poliţiei, repetate şi, de multe ori, absurde. Aşa s-a întâmplat şi săptămâna trecută, când Mihalcea a fost amendat pentru o faptă pe care nu a comis-o.

Amendat că merge pe drum

La data de 12 august 2010, la ora 7 dimineaţa, Mihalcea a fost oprit de patru echipaje de la poliţia rutieră flancate de directorul ARR Ialomiţa, care-l aşteptau pe nenorocit pe DN 2C, Amara-Slobozia. A fost tras pe dreapta si  poliţiştii au caligrafiat în procesul verbal după dictarea şefului ARR Ialomiţa, al cărui nume nu contează, următoarea aberaţie: “A condus autoturismul Dacia Logan cu numărul IL 04 AAD pe DN2C efectuând transport în regim de taxi pe ruta Slobozia- Amara autorizat fiind de CL Amara. În autovehicul fiind transportate 3 persoane ce declară faptul că se deplasează în mod regulat cu acest taximetru de la serviciu- Slobozia, la domiciliul- Amara.” Fapta săvârşită, spun poliţiştii, este prevăzută de Legea 38/2003, articolul 52 alin. 3, litera v. Adică: “Să nu execute curse în afara localităţii de autorizare decât în condiţiile prevăzute la articolul 18”. Iar articolul 18 pe care se bazează acţiunea tembelă a poliţiei demonstrează că la unii poliţişti IQ nu corespunde întodeauna cu vîrsta: “Ocazional, între localitatea de autorizare şi alte localităţi sau puncte de interes, numai la cererea expresă a clientului, cu acordul taximetristului având obligaţia revenirii în localitatea de autorizare după executarea cursei”. Adică, exact ceea ce a făcut taximetristul, care având în vedere vechimea sa are o groază de clienţi care-l prefer şi-l caută pe telefon. Iar ca prostia să fie totală, amenda în valoare de 1000 de lei s-a aplicat în baza articolului 55 punctul 3 litera a care spune: “Aplicabilă taximetriştilor pentru intervenţii asupra componentelor aparatului de taxat în scopul majorării preţului transportului sau neincluderii unor venituri realizate în memoria fiscală”. Adicătelea, unde dai şi unde crapă, mai ales că omul a eliberat bon fiscal pentru cursă, bonul fiscal atestând că taximetristul a fost reţinut illegal în trafic cu pasageri în maşină circa 20 de minute. Una peste alta, Mihalcea a fost controlat (şi) regulat de poliţişti şi de Garda Financiară. Dacă din cauză de Nick Turing sau din cauza concurenţei care o face taximetrelor controlate de poliţişti, urmează să vedem.  Una peste alta, poliţiştii care au comis abuzuri vor trebui să răspundă la plângerile pe care Mihalcea le va formula.

Colegii de la Indepedent publică în ediţia electronică a ziarului o declaraţie fulminantă a doamnei doctor Mihaela Isvoranu, fost director medical al Spitalului Judeţean. Domnia sa susţine că preşedintele CJ Ialomiţa, Silvian Ciupercă, a contactat-o telefonic şi i-a cerut să demisioneze din funcţie. Gestul mârlănesc al vătafului socialist survine ca urmare a preluării spitalului judeţean de către CJI şi a reinstaurării cotroversatului Vasile Olaru în scaunulul de manager. Dacă cineva mai avea vreun dubiu asupra mizeriei şi corupţiei din PSD acum avem cea mai bună dovadă asupra acestei stări de fapt pe care liderii socialiştilor încearcă s-o bage sub preş. Vă mai amintiţi probabil ce era la gura lui Ciupercă atunci când înfiera cu mânie justiţiară corupţia din PD-L? Clientela era doar la oamenii lui Băsescu, corupţia era doar la Cazacu şi toate partidele din România erau curve mai puţin ei, supuşii lui Iliescu. De îndată ce guvernul le-a dat pe mână spitalul judeţean, pesediştii şi-au dat arama pe faţă. Olarul, cel anchetat pentru instrăinarea abuzivă şi ilegală a unui teren din curtea unităţii sanitare a fost numit manager. Asta deşi sub precedentul său mandat finanţele spitalului s-au deteriorat dramatic. Numai fondul de salarii a crescut cu circa 1 miliard de lei iar deficitul a sărit de 40 de miliarde pe an, spitalul cheltuind mai mult decât încasează. Predecesorii săi, Tron şi Panţuru reuşiseră să lase yeci de miliarde în conturile spitalului, în vreme ce pesedistul Olaru a lăsat o tonă de găuri. Şi asta nu a fost suficient. Gaşca lui Ciupercă a încercat să elimine din conducerea instituţiei pe toţi cei care nu au pupat inelul noilor stăpâni. Ciupercă şi-a permis să forţeze demiterea directorului medical ameninţând subtil la telefon, ca în filmele cu mafioţi. Nu conta că doamna doctor Isvoranu a obţinut postul prin concurs şi că este singurul specialist în tomografie din spital. A contat doar faptul că nu este înhămată la căruţa PSD şi nici la vreo altă căruţă politică. De ce oare vrea Ciupercă o conducere de partid la spital? Cumva pentru că japca şi raptul sunt mai lesne de înfăptuit în gaşcă? Cumva pentru că un apolitic ar putea să nu vrea să gireze potlogării, angajări pe pile şi achiziţii suspecte de materiale? Ceea ce este mai ciudat este faptul că sindicatul din spital, foarte vocal atunci când îşi cere salariile, tace mâlc în faţa acestor golănii politice promovate de Ciupercă. Acceptă toţi politizarea şi dominaţia cretinilor cu carnet de partid. Iar atitudinea sindicatului este adoptată şi de oamenii din PNL, care colaboarează bine pe toate planurile cu PSD, inclusiv la furt. Căci nu am auzit până acum ca liberalii să ia vreo poziţie faţă de modul în care Ciupercă conduce moşia numită Ialomiţa. Ba, din potrivă, le place! Ceea ce se întâmplă acum la spital, când mai mulţi doctori au plecat şi alţii se pregătesc să plece din cauza atmosferei irespirabile şi a presiunilor este doar o parte a demonstraţiei. În momentul în care PSD se va apropia de putere, fenomenul mizerabil al politizării de la spital va fi doar o glumă prin comparaţie cu ce va urma.

Domnul Ciupercă este un om cinstit. Asta este o axiomă,deci trebuie luată ca atare. Grupurile de interese, clientela și hoții care atacă buzunarul statului sunt grupați toți la PD-L. Și asta este tot o axiomă. Liberalii sunt și ei din cale afară de cinstiți. Axiomă, desigur! Numai că faptele ne spun altceva.

Gogoșeria de la spital despre care presa de bun simț a scris s-a ridicat în baza unei licitații trucate cu ajutorul unor documente falsificate. Acesta este un fapt constat de Parchet. Olaru, în calitate de manager de spital, a dat o declarație notarială pe propria-i răspundere prin care a atestat, în fals, că are dreptul să închirieze ternul spitalului după cum vor mușchii lui. Primăria Slobozia a luat de bună declarația lui Olaru și a eliberat absolut ilegal autorizația de construire. După ce subiectul a bubuit în presă, oamenii lui Ionașcu au dat înapoi și au atacat documentul eliberat tot de ei în instanță. Este ca în filmele cu proști, dar nu contează. În cadrul procesului, Ciupercă, în calitate de reprezentat legal al CJI, dispune retragerea instituției din proces. Ceea ce este o golănie penală, căci și domnia sa era luat la întrebări de Parchet în aceeași speță iar prin retragerea din proces n-a făcut altceva decât să își fabrice probe. Scopul pentru care CJI trebuia să rămână în proces era acela de a apăra proprietatea publică pe care se construise fară acordul scris al proprietarului terenului. Adică al CJI. Acțiunea primăriei Slobozia a fost atît de prost făcută și susținută, că instituția a pierdut procesul iar coșmelia ilegală a devenit legală. Asta deși era evident chiar ;i pentru un dobitoc de stânga că baraca lui Olaru trebuia rasă de pe proprietatea publică. Parchetul îi scoate din cărți pe Ciupercă și Olaru, dar îl înfundă pe juristul Zamfir, un fel de acar Paun în afacere. Spun acar Păun pentru că deși el pare capul operațiunilor, fără concursul evident al lui Olaru infracțiunea nu se putea comite. Ciupercă tace mâlc și încasează 100 de euro pe lună la bugetul județean de pe urma unei construcții ilegale, gogoșeria rămîne în picioare, iar Olaru pune șampania la rece și se înscăunează după o beție cruntă manager” la spital. Adică șef la locul faptei. Deși știu toată povestea, liberalii tac chitic și cântă în struna lui Ciupercă numindu-și oameni în CA. Happy end of story!

Din faptele relatate mai sus rezultă clar cine-i hoțul. Și cine strigă hoții” cât îi țin plămânii. Mai adăugăm povestea halucinantă cu rampele neîncăpătoare de la UPU construite de o firmă PSD, tragem linie și întrebăm:

Nea Ciupercă, cine-I domnule hoțul în județul ăsta? Dar tatăl lor?

Profitand de o rezolutie dubioasa a Parchetului, presedintele CJI Silvian Ciuperca il reinstaleaza pe Olaru la carma spitalului judetean. Faptele pentru care Olaru merita sa revina in scaunul de director de spital arata cam asa:

Scurt istoric al unei golănii marca PSD

La data de 29 iunie 2009, cu puțin timp înainte de a fi ejectat din funcție, managerul interimar al Spitalului Slobozia a încheiat cu firma Floriconstruct SRL un contract de locațiune . Obiectul contractului era, cităm: “Închirierea unui spațiu situat în incinta spitalului (curtea interioară), partea din sud, în suprafață de 50 de metri pătrați în vederea desfășurarării activității de natură comercială” . Dincolo de stilul ușor agramat, remarcăm o primă șopârlă. În locația indicată de contract nu există nici un spațiu. Există un teren viran pe care odinioară tronau niște chioșcuri, terenul fiind eliberat după ce contractele respectivelor firme au expirat și, din dispoziția președintelui CJI nu au mai fost prelungite. Cum terenul din incinta spitalului nu putea fi concesionat fără o hotărâre a CJI managerul spitalului a folosit termenul de “spațiu”. Explicația este simplă. În 2004, CJI adoptase hotărârea numărul 48 prin care spitalul primea în administrare spațiile din interiorul instituție și, atenție, 177,7 mp teren de incintă. Potr ivit articolului 3 al acestei hotărâri Spitalul putea închiria aceste spații, atenție spații nu terenuri, în CONDIȚIILE LEGII, cu obligația de a vărsa 50% din chiriile încasate în contul CJI. Deși închirierea spațiilor nu mai este de actualitate, conducerea CJI, administratorul de drept al patrimoniului refuzând să mai încurajeze activitățile comerciale în incinta spitalului, Olaru a folosit această hotărâre ambiguă și greșită pentru a strecura pe șest o gogoșărie în incinta spitalului. În același contract se stipulează clar că “spațiul va fi folosit de locator pentru activități de natură comecială, respectiv covigrărie și fast-food” și că “destinația spațiului nu va putea fi schimbată fără consimțământul scris al locatorului”. Este evident că Olaru a încercat să inducă în eroare pe toată lumea lăsând impresia că este vorba de un spațiu comercial și nu de un teren. Contractul urma să se încheie pe o perioadă de 5 ani cu o chirie lunară de 4 euro pe metrul pătrat pe lună, adică 200 de euro pentru 50 de metri pătrați de teren situat în buricul târgului. Nicăieri în tot contractul se specifică ceva de o viitoare construcție. Trei luni mai târziu, Olaru acceptă un adițional la contract prin care termenul de închiriere se prelungește cu 2 ani, până în 2016. Pentru ca investiția promovată de Olaru pe sub lege să se materializeze era nevoie de autorizație de construire. Acest document nu putea fi eliberat fără ca solicitantul, în speță firma Floriconstruct SRL Slobozia, să prezinte documente care să ateste dreptul de folosire al terenului. Întrucât contractul inventat în laboratoarele ticăloșiei din birourile administrației spitalului era insuficient pentru eliberarea documentului, Olaru dă la data de 26 august 2009  o declarație notarială pe propria-i răspundere prin care își exprimă acordul ca firma SĂ CONSTRUIASCĂ  “conform contractului de locațiune” o construcție provizorie cu o perioadă de existență a construcției de 5 ani cu posibilitatea de prelungire cu încă 2,5 ani. Ulterior, Olaru rezolvă problema semnând cu voie de la bec un adițional prin care se prelungește contractul cu doi ani, așa cum am arătat mai sus. În actul notarial, Olaru recunoaște ceea ce a încercat să evite, zice el cu dibăcie, în cuprinsul contractului. Practic era vorba de închirierea unui teren prin evitarea plenului CJI, singurul care putea încredința un astfel de contract. Golănia incredibilă este girată de consilierul juridic Zamfir Vasile, un băiat de mingi al PSD plantat în funcție pe lângă Olaru ca ochi și urechi ale președintelui Ciupercă, după cum susțin gurile rele de pe holurile spitalului. În baza acestor documente se eliberează autorizația iar în curtea spitalului a răsărit o clădire cu fundație și structură metalică la care se lucrează de zor la lumina zilei, sub ochii oficialilor responsabili din cadrul Consiliului Județean Ialomița.

Cum se șmenuiește o licitație?

Țeparii din fruntea spitalului județean au comis și un soi de licitație care să acopere porcăria. Din dispoziția managerului Olaru, la data de 24.06.2009 se constituie o așa zisă comisie pentru închirierea unui SPAȚIU COMERCIAL în incinta spitalului. De fapt era vorba de un teren în toată regula ce a fost denumit “spațiu” pentru că HCJ prin care bunurile unității erau date în administrare nu permitea închirierea terenurilor. Din comisie făceau parte juristul Zamfir Vasile (cumnatul viitorului chiriaș), Cilibeanu Nicolae, Popescu Teodora și Ene Gheorghe. Licitația este anunțată într-un ziar local și făcea referire la închirierea unui imobil în incinta spitalului. Deci, președintele CJI și funcționărimea din subordinea domniei sale nu au nici un argument să afirme că habar nu aveau de golănia care se punea la cale. La licitație se prezintă două firme cu aceeași acționari. Este vorba despre Floriconstruct SRL, controlată integral de cumnatul juristului Zamfir, și Marterm Design SRL, firmă pe mână moartă, administrată și controlată în proporție de 50% de același Dumitrache. În urma așa zisei licitații Floriconstruct este declarată câștigătoare cu o ofertă de 4 euro pe metrul pătrat pe lună, față de 3 euro cât a oferit firma venită pe mână moartă.

Ciupercă se opune dar încasează, conducerea spitalului se face că nu pricepe

Din luna noiembrie după ce GSE a declanșat scandalul și a sesizat poliția, nimeni nu a luat nicio măsură iar lucrările la coșmelie au continuat nestingherite. Abia în această lună primăria Slobozia a notificat firma cu privire la retragerea autorizației de construire. Ancheta poliției se află în derulare, ea scoțând la iveală faptul că Olaru apare ca girant pentru creditul făcut de Floriconstruct în vederea finanțării investiției, ceea ce demonstrează caracterul de făcătură penală al întregii afaceri. La data de 12 noiembrie 2009, Consiliul Județean Ialomița cere explicit conducerii spitalului să stopeze construcția și readucă terenul la starea inițială. Formal, desigur, pentru că dacă ar fi ținut la respectarea legii, instituția condusă de Ciupercă ar fi trebuit să nu permită apariția coșmeliei și să sesizeze organele de cercetare penală, ceea ce nu a făcut. Ba, mai mult, în stilul său demagogic de neconfundat, Ciupercă precizează în adresa remisă conducerii spitalului, cităm: “Recent, s-a constatat că pe unele terenuri din incinta spitalului a început executarea unor lucrări de construcții pe baza unor acte de autoritate emise de Spitalul Județean de Urgență Slobozia…”. Ciupercă ezită să spună cine a emis astfel de acte și preferă să cadă în penibil punând golăniile în spatele clădirii, probabil. Mai mult, deși lunar CJI a încasat jumătate din banii plătiți de Floriconstruct, Ciupercă se face că nu știe de existența unui contract. Nici el nici salariații din subordinea lui Cezar Vâlcan, care luni de zile s-au făcut că nu observă golănia comisă de Olaru. De partea cealaltă, noul manager al spitalului se face că nu pricepe ce vrea să spună conducerea CJI în adresă și o dă la întors afirmând că Olaru a comis golănia cu respectarea prevederilor legale și că scopul a fost acela de a administra judicios spațiul! Din nou cineva o face pe prostul și în loc să evacueze incinta preferă să o dea la întors. Oare cât o fi fost halatul de pun ăștia batista pe țambal în asemenea mod ordinar?(articol publicat in februarie 2010)

Minunile Parchetului Ialomita

Avocatul lui Olaru a fost chiar procurorul de caz. Ancheta Parchetului s-a soldat cu o solutie incredibile. Pentru aceleași fapte, juristul spitalului este trimis în judecată iar Olarul scos de sub urmarirea penală. Explicatia oficială este aceea că în cazul faptelor comise de pesedistul cu halat nu exista …. Prejudiciul cunatificabil! Numai că meciul nu se va termina așa. GSE va ataca în instanță rezoluția procurorului. Asa că meciul se joaca.

PS. Colegii de la Indepedent reletează despre cheful organizat de Olaru cu ocazia întoarcerii la locul faptei. Parerea mea este ca gașca socialiștilor cu cagule s-a cam grabit. Șampania nu se bea niciodată la pauza meciului.

Transmiterea spitalelelor în arendă către baronii de la Consiliile Judeţene este, cică, un mare pas spre reforma administrativă a sănătăţii. Toate partidele sunt de acord că măsura este necesară iar descentralizarea benefică. Numai că, deşi toţi golanii politici recunosc public că politizarea trebuie stopată, politizarea conducerii spitalelor este singurul rezultat vizibil al acestei măsuri. Nu-i vorbă, şi până acum managementul spitalelor era stabilit tot politic, dar de la nivel de minister. Acum, pe lângă trepeduşii partidelor care conduc consiliile judeţene se vor mai proţăpi în funcţii şi haidamacii partidelor care au reprezentare politică în organul judeţean. Câte doi de căciulă, başca omul preşedintelui, ca să fie toată lumea mulţumită. Într-un asemenea balamuc politic nu putem decât să sperăm că băieţii vor fura civilizat şi îşi vor împărţi clientela democratic. Adică caşcavalul vizat de politruci ar trebui să fie segmentat proporţional cu ponderea în consiliul judeţean. Cel mai mult ar trebui să umfle nea Vasile Ciupercă şi PSD-ul. Cu un trandafiriu la conducere este de aşteptat ca în curtea spitalului să mai răsară lângă gogoşeria ilegală a lui Olaru şi un bar unde să bea şi pacienţii civilizat iar doctorii depedendenţi de Bachus să nu mai fie nevoiţi să se ascundă prin subsol cu sticla după ei. PNL-ul ar trebui şi el satisfăcut măcar jumătate de lună, timp în care clientela lor să vândă soft-uri, aspirine şi ce mai e nevoie prin ogradă. PD-L a refuzat să-şi numească reprezentanţi în consiliul de administraţie, aşa că oamenii lor trebuie să fure din altă parte, că la spital e rezervat. Deşi poate părea o forţare a notei, tabloul descris mai sus nu este nici pe departe imposibil de imaginat. Câtă vreme managerii nu sunt numiţi în urma unor concursuri corecte, câtă vreme partidele desemnează politruci în consiliul de administraţie iar sindicatele tac chitic şi permit politizarea, nu ne putem aştepta la ceva bun. Pariul meu este că nu vor trece două luni până la primul scandal de corupţie. Mai ales dacă naş Ciupercă va planta în funcţia de manager pe cine ştim noi.

De unde să vă dau eu mai mult, dacă atâta e?!” Expresia adresată de Moromete celor doi fii ai săi, Paraschiv şi Nilă, dornici de creşterea nivelului de trai, este magistrală. Moromete nu era nici pe departe ministru de finanţe, ci un ţăran mijlocaş care trăia vremuri de criză. Vremuri de criză trăim şi acum. În loc de Moromete, din păcate, îl avem în prim-plan pe Pogea. Iar sindicaliştii nervoşi au luat locul tandemului Nilă-Paraschiv şi cer nivel de trai. Vor să bage mâna în ladă, să îşi cumpere ţoale şi să meargă pe uliţă la femei. Între personajele lui Marin Preda şi cele pe care le vedem acum la televizor ameninţând cu proteste, este o strânsă legătură. Şi alde Nilă, şi sindicaliştii sunt bătuţi în cap. Diferenţa e că liderii proletarilor de azi sunt dobitoci cu diplomă. Luat cadru cu cadru, Moromeţii explică pe înţelesul tuturor cum devine treaba cu criza. Vasăzică, Moromete se afla în plină criză de supraproducţie. Grâul nu avea preţ, iar datoriile presau. Ca şi în zilele noastre, numai că pe noi ne apasă, pe lângă datorii, şi nişte promisiuni neruşinate făcute în campania electorală, promisiuni care au ridicat brusc nivelul de conştiinţă în rândul proletariatului bugetar. Moromete nu prea avea lichidităţi şi era presat de perceptor. La fel şi noi, cu deosebirea că pe noi ne presează sindicalistul Nilă la un capăt şi UE, la celălalt capăt, care nu ne lasă să fentăm criza majorând deficitul. Moromete rezolvă criza prin mijloace proprii şi atrase. Mai întâi îşi valorifică credibilitatea în faţa primarului de la care obţine un împrumut până la recoltă, fără dobândă. Cu el stinge o parte din datoria către perceptor. Apoi, vinde ceva mijloace fixe, un salcâm în speţă, şi mai fentează o dată perceptorul care ameninţa cu confiscarea atelajului, mijloc de producţie vital. Nilă şi Paraschiv, care solicitau creşterea nivelului de trai s-au revoltat şi au refuzat să susţină planul de redresare al lui Moromete. La primul semn de revoltă, Moromete a pus parul pe ei şi a înăbuşit răscoala. Argumentul folosit, adică parul însoţit de explicaţia:”De unde să vă dau eu mai mult, dacă atâta e?!”, plus “pământul rămas întreg, acolo e munca voastră”, s-a dovedit imbatabil. Până şi nişte boi de jug ca Nilă şi Paraschiv l-au înţeles şi s-au potolit. Planul de redresare mergea perfect, iar zorii dezgheţului economic mijeau. O singură greşeală economică a făcut Moromete. A permis proletariatului industrial reprezentat de Achim, să plece cu oile la Bucureşti în speranţa asigurării unui cash-flow care să acopere nevoile imediate. Scopul, deştept de altfel, era valorificarea recoltei de grâu fără presiunea creditorilor, atunci când piaţa urma să ofere un preţ mai bun. Numai că Achim a vândut mijloacele de producţie şi s-a angajat portar la fabrică. Adică şi-a abandonat statutul de mic producător în favoarea celui de slugă. Moromete a pierdut astfel controlul datoriei externe, fiind presat de primar să restituie împrumutul. A încercat să obţină un nou împrumut, dar a fost refuzat de un amic tocmai din cauza pierderii oilor, adică a mijlocului de producţie care garanta rambursarea. Şi totul s-a prăbuşit; Moromete fiind nevoit să vândă pământul, adică locul de muncă al lui Nilă şi Achim. Care, între timp, fugiseră şi ei cu caii lui Moromete. Criza a fost totală! Nu-i aşa că seamănă cu ce vedem zilele astea la televizor? Alde Nilă de la sindicate ar trebui să lase puţin ciocul mic şi să vadă filmul. Poate aşa vor evita să ajungă în situaţia de a umbla cu izmenele rupte-n cur tot restul zilelor.

Domnule preşedinte,

Fac parte dintre cei care v-au votat în 2004, greşeală pe care nu am mai repetat-o în 2009. Astăzi sunt dezolat de manelele sughiţate şi de minciunile pe care ni le-aţi etalat în grandomanul mandat prezidenţial. Sunt un român care nu a votat niciodată cu partide de stânga, iar familia din care provin este o familie cu puternice tradiţii monarhiste. Amintesc aici de tradiţiile monarhice, deoarece consider că Monarhia constituţională a devenit ultima şansă a României de a scăpa de clasa politică mizerabilă, coruptă, clientelară şi impotentă.

Cred că e nevoie de o revoluţie la nivelul clasei politice, la nivelul conştiinţelor, la nivelul Constituţiei României, odată cu demisia dumneavoastră de onoare şi cu declanşarea procedurilor pentru iniţierea unui nou referendum, în cadrul căruia poporul român să aibă oportunitatea de a alege dacă îşi mai doreşte preşedinţi comunişti şi jucători sau familii regale respectate în Europa şi în lume.

Nu sunt politician, sunt funcţionar public cu un statut zis special,asta pentru că îmi desfaşor activitatea păzind infractorii patriei, dar sunt dispus să donez tot salariul meu de bugetar la fondul cui-vreţi-dumneavoastră, chiar să îmi dau demisia şi să încep de la zero în domeniul privat, dacă veţi avea onoarea de a vă da şi dumneavoastră demisia şi de a recunoaşte că sunteţi mult prea mic pentru un popor care a avut conducători precum Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Mircea cel Bâtrân, Alexandru Ioan Cuza sau Familia Regală Română. Sunt sigur că acest gest ar fi urmat şi de alţi bugetari români, pentru a dovedi că nu ieşim în stradă doar de foame, ci şi pentru principii.

Cu regret vă înştiinţez că sunteţi beneficiarul direct al mineriadelor lui Iliescu, al manipulărilor declanşate de acest comunist notoriu împotriva partidelor istorice şi a familiei regale, de-a lungul anilor. Chiar şi dumneavoastră aţi recunoscut că România a avut de ales între doi comunişti, atunci când, în 2004, aţi fost contracandidatul lui Adrian Năstase. Am votat cu dumneavoastră atunci pentru că eraţi… vorba aceea, răul mai mic.

Sunteţi doar un jucător mai cizelat, dar la fel de penibil şi nu vă veţi ridica niciodată la nivelul diplomaţiei româneşti din anii interbelici, la nivelul respectului de care beneficiază în lume Casa Regală, la nivelul disidenţei anticomuniste sau la nivelul revoluţiei socio-politice şi culturale iniţiate cândva, în Transilvania, de Şcoala de la Blaj, ca să dau doar câteva exemple care să vă facă, pe dumneavoastră şi pe ceilalţi reprezentanţi ai clasei politice să vă crape obrazul de ruşine pentru ceea ce sunteţi în sânul acestui popor pe care nu-l meritaţi.

Am sperat, atunci când Ministerul Justiţiei a fost condus de doamna Monica Macovei, că vom stârpi corupţia, dar nu a fost să fie. Doamna Macovei a trebuit să cadă în planul secund al scenei politice româneşti, deoarece mafia clientelară, pedelistă sau non-pedelistă a fost mai puternică, iar pentru a închide ochii la porcăriile la nivel înalt, a fost adus blândul măscărici „independent” Predoiu.

Apoi, nu mi-a venit să cred că aţi fost în stare să mişcaţi o maşinărie de partid pentru a vă duce fiica în Parlamentul European. E o mizerie fără margini ce aţi făcut şi să vă fie ruşine pentru asta. Nu veţi recunoaşte niciodată, dar mie să nu îmi spună nimeni că un no name în politică obţine, ca „independent”, procentajul necesar pentru a ajunge în Parlamentul European, dacă nu e sprijinită de tăticu.Multe dintre instituţiile bugetare sunt supradimensionate, de acord, dar furia dumneavoastră ar fi trebuit să se îndrepte mai ales înspre economia subterană, înspre românizarea proiectelor europene, împotriva afacerilor murdare făcute la nivel înalt, dezvoltate în aceşti ani datorită sau, mai grav, cu complicitatea clasei politice româneşti, nu împotriva oamenilor săraci şi vulnerabili.

Nu s-a făcut nicio analiză serioasă cu privire la numărul bugetarilor inutili, nu s-a realizat niciun studiu de impact asupra instituţiilor de stat, iar acum loviţi în toţi, în mod egal, cinic, conform principiilor comuniste.

SUNTEŢI UN COMUNIST, domnule preşedinte!

Nu mă adresez primului ministru al Guvernului sau ministrului Justitiei, deoarece acestia sunt doar marionete care execută fără mustrări de conştiinţă ordinele venite de la Cotroceni.Poporul român este deprimat şi demotivat. Dezechilibrele demografice profunde (migraţia „creierelor”, „orfanii albi” – cei cu părinţii căpşunari, sporul negativ în rândul populaţiei educate versus sporul galopant necontrolat în rândul populaţiei sărace etc), economia subterană, CLASA POLITICĂ MIZERABILĂ ŞI CORUPTĂ ne vor duce în situaţia de a ne întreba dacă acest popor mai are resurse pentru a supravieţui. România nu are o politică demografică, domnule Preşedinte!

Consider că, înainte ca extremiştii de teapa lui Vadim Tudor, Gigi Becalli, Laszlo Tokes – ales recent vicepreşedintele PE (?!!) oteviştii sau maneliştii să pună mâna pe această ţară, ar trebui să daţi dovadă de o minimă luciditate şi să asiguraţi transferul puterii către CASA REGALĂ, singura care ne mai poate scoate din criza morală profundă în care a ajuns această naţiune.

Pentru că Regele Mihai nu s-ar amesteca niciodată în treburile Guvernului,

Pentru că Regele Mihai nu ar lovi niciodată un copil,

Pentru că Regele Mihai nu s-ar adresa niciodată cu apelativul „ţigancă împuţită” unei jurnaliste,

Pentru că Regele Mihai nu ar trece niciodată prin spatele Angelei Merkell, atunci când e invitat să treacă prin faţă,

Pentru că Regele Mihai nu este un comunist,

Pentru că avem nevoie de o nouă clasă politică şi de o nouă formă de guvernământ,

Pentru că am încercat toate variantele, cu excepţia extremiştilor şi a Casei Regale,

Domnule preşedinte, dacă iubiţi cât de cât dreptatea, aşa cum susţineţi pe toate bannerele electorale şi la toate sindrofiile la care participaţi, vă rog să condamnaţi în mod PRACTIC şi JURIDIC comunismul şi repuneţi România pe calea de pe care a fost înlăturată de sovietici în mod profund nedrept şi ilegal la 30 decembrie 1947, o zi tristă pentru nefericitul popor român şi dovediţi că v-a mai rămas o minimă licărire de conştiinţă. Şi, pentru că ştiu că aveţi influenţă asupra unei clase politice iremediabil corupte, îndemnaţi-i şi pe reprezentanţii ei să vă urmeze şi să lase loc unei noi Românii.

Cu gândul la o flotă românescă puternică, cu însemnele Regale peste Roşu Galben şi Albastru, dar cu minimă speranţă,

Un naiv lucrător de penitenciare ÎNCĂ

PS Acest text a venit pe adresa redactiei si am decis sa-l publicam integral. O avea dreptate anonimul?

Sătui să tot aştepte transferul proprietăţii asupra fostului patrimoniu al UGSR ce le fusese promis de PNL şi PSD contra susţinerii electorale, liderii celor patru confederaţii sindicale şi-au împărţit dreptul de administrare al acestei averi. Este vorba despre circa 19 staţiuni balneare administrate de Sind România SRL, care are filiale în toată ţara. Oficial, la baza deciziei de a împărţi administrarea hotelurilor a stat viziunea diferită despre modul în care este condusă societatea. În realitate însă, liderii celor patru confederaţii au simţit nevoia de a-şi împărţi averea sindicatelor pentru a avea acces direct la profiturile realizate din exploatarea patrimoniului dobândit de la defuncta UGSR. Care nu este aşa defunctă cum pare şi care nu cum mult timp în urmă a primit personalitate juridică printr-o sentinţă judecătorească definitivă. Perspectiva ca UGSR să facă demersuri pentru recuperarea patrimoniului sindicatelor de dinainte de 1990 a grăbit lucrurile. BNS, Cartel Alfa, CSDR şi Frăţia şi-au împărţit dreptul de administrare a patrimoniului sindical în aşteptarea proceselor pe care UGSR ameninţă să le demareze. Hotelul Lebăda din staţiunea Amara a încăput pe mâna lui Bogdan Hossu, preşedintele Cartel Alfa, alături de hotelurile  din Olăneşti, Predeal şi Vatra Dornei.

Alfa Hotels, o firmă falită pînă în 2008

Cele 4 hoteluri care au revenit la marea împărţeală sindicaliştilor lui Hossu vor fi administrate de societatea Alfa Hotels. Creată în 2004, firma înregistrează constant pierderi şi este controlată în proporţie de 100% de Cartel Alfa. Deşi la televizor liderii sindicali Dandea (care este şi administrator al Alfa Hotels) şi Hossu dau lecţii de economie guvernului, se pare că în realitate e puţin mai greu să administrezi eficient o firmă. Administrarea s-a încredinţat în baza unui contract între Alfa Hotels şi Sind România. Firma sindicaliştilor lui Hossu încasează contravaloarea serviciilor şi achită impozitele aferente imobilelor. Sind România primeşte 1% din încasările Alfa Hotels şi se angajează să furnizeze clienţi prin intermediul agenţiei de turism a sindicatelor. Contractul se va derula pe o perioadă de 10 ani cu posibilitatea de prelungire pe încă 10 ani. Preocuparea majoră a lui Bogdan Hossu este aceea de a prelua de la primăria Amara şi administrarea terenului aferent hotelului Lebăda. Este vorba despre o suprafaţă de 4,6 hectare la care se adaugă încă 1 hectar pe care se află gospodăria anexă. Suprafaţa este parte a domeniului public al oraşului şi face obiectul unui proiect de reabilitare în valoare de peste 4 milioane de euro finanţat din fonduri europene, fapt ce face imposibilă încredinţarea către Alfa Hotels. Hossu invocă practica altor comunităţi care au acordat suprafeţele de teren aferente hotelurilor în folosinţa sindicatelor. Manevra pregătitoare este inteligentă, căci administrarea terenului ar fi primul pas către preluarea acestora în proprietate fără plată de către sindicate, prin invocarea statutului de utilitate publică al acestora. Potrivit directoarei Cornelia Zlotea, Afla Hotels urmează să investească circa 1 milion de euro în modernizarea hotelului. Din aprilie 2010 de când Cartel Alfa a preluat hotelul s-au modernizat deja bucătăria, lifturile şi spălătoria. Rămâne de văzut dacă Alfa Hotels va atinge performanţele Sind România SRL, care în 2008 a avut un profit de peste 15 milioane de lei realizat cu peste 1500 de angajaţi.

Afla, cartelul afacerilor

Confederaţia Cartel Alfa este împlicată în mai multe afaceri care aduc venituri în bugetul confedarţiei. Despre modul în care aceste venituri sunt cheltuite nu se ştie nimic, informaţiile nefiind publice. Sindicatul lui Hossu deţine 80 % din acţiunile AMAP ASIGURARI SI PENSII – BROKER DE ASIGURARE-REASIGURARE SRL, companie care în 2008 a avut venituri de peste 400.000 de lei din asigurări. De asemenea, Cartel Alfa deţine 8,6% din acţiunile companiei Accor Services SRL, firmă specializată în emiterea tichetelor de masă. La această firmă este angajată şi soţia lui Bogdan Hossu, care primeste o leafă de peste 6000 de lei pe lună, potrivit declaraţiei de avere a liderului sindical. Spre comparaţie, Hossu primeşte de la sindicaliştii din Cartel Alfa pe care-i conduce o leafă de numai 3916 lei lunar. De fapt, afacerile şi averile sindicatelor şi ale liderilor de sindicat reprezintă o controversă care durează de 20 de ani. În spatele luptei pentru drepturile muncitorilor se ascund interesele unei mafii cu puternice ramificaţii şi conexiuni.

Miza protestelor sindicale- transferul proprietăţii asupra fostului patrimoniu UGSR!

De foarte mulţi ani, rechinii imobiliari din fruntea marilor confederaţii sindicale îşi doresc să preia, în proprietate, moştenirea sindicatelor comuniste, dar până acum n-au reuşit să obţină decât dreptul de administrare al acesteia. O fac, de ani buni, prin societatea-mamut SIND România SRL, o caracatiţă care controlează cea mai mare bază turistică din România, cu staţiuni hoteliere şi baze de agrement  situate în 17 filiale teritoriale care acoperă cele mai importante zone de interes ale României. Cele patru braţe ale “caracatiţei”, adică acţionarii firmei,  sunt chiar cele patru confederaţii sindicale care s-au decis astăzi să scoată 20.000 de “fraieri” în stradă şi să strige “jos guvernul”, sau “noi vrem papa!”. Este vorba despre CNSLR Fraţia, Confederaţia Naţională a Sindicatelor Cartel Alfa, Blocul Naţional Sindical (BNS) şi Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR). Acestea sunt confederaţiile sindicale care controlează direct, dar în proporţii diferite, SIND Romania SRL şi, coincidenţă!, tot acestea sunt confederaţiile care astăzi îi scot pe sindicalişti la iarbă verde în faţa guvernului. E drept, ar mai fi un asociat al SIND România care nu participă la proteste dar asta nu contrazice teoria mea ci, dimpotrivă o susţine. Asta deoarece acţionarul lipsă de la “jos guvernul” se numeşte Asociaţia Naţională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România, dar rolul ei este de a asigura aerisirea neuronilor boşilor sindicali, adică ai lui Marius Petcu, Bogdan Hossu, Dumitru Costin şi Iacob Baciu. Deloc întâmplător, trei dintre aceşti lideri sindicali (Petcu, Costin şi Baciu) sunt şi administratori la Realitatea Media SA, maşina de propagandă diversionistă, anti-guvernamentală şi anti-Băsescu a lui Sorin Vîntu & Liviu Luca. Cum “a administra” nu este totuna cu “a stăpâni”, boşii sindicali au încercat toate căile posibile pentru de a-i convinge pe politicieni să-i împroprietărească.Şi era cât pe ce să reuşească să pună mâna pe actele de proprietate! Numai că un proces legislativ, privind retrocedarea patrimoniului UGSR către marile confederaţii sindicale, început în urmă cu doi ani, întrerupt şi apoi reluat, a fost întrerupt din nou, cu duritate, în urmă cu două săptămâni. Prin urmare, nervii boşilor sindicali nu puteau să rămână insensibili la o astfel de provocare din partea clasei politice şi a lui Emil Boc în mod special. Procesul legislativ de retrocedare a avut două etape. Prima dintre ele, iniţiată de senatorii Nicolea Şerban, Norica Nicolai, Doru Ioan Tărăcilă şi de Ioan Chelaru (unul dintre paravanele lui Sorin Ovidiu Vîntu), s-a clasat la sfârşitul anului trecut. A fost reluată însă, de alţi doi senatori, Haşotti şi Frâncu, dar nici această iniţiativă nu a avut mari şanse de reuşită(sursa: badeadan.blogspot.com).

Istoricul patrimoniului sindical- milioane de dolari evaporate

Patrimoniul UGSR reprezintă, de fapt, o parte din acumulările făcute de-a lungul a 150 de ani de toate sindicatele din România. Un moment de referinţă în această etapă este anul 1872, când se înfiinţează Asociaţia Generală a tuturor lucrătorilor din România. După 1900 apar uniuni de sindicate, create pe ramuri din aceleaşi profesii sau meserii înrudite, iar în 1906 este constituită Comisia Generală a Sindicatelor din România, atunci fiind adoptat şi statutul general al miscării sindicale. În acelaşi an s-au pus bazele caselor de ajutor reciproc ale sindicatelor. Între anii 1919 si 1921 dezvoltarea uniunilor sindicale s-a accentuat, iar după 1924 s-a trecut la reorganizarea sindicatelor ca entităţi juridice, pornind de la Legea nr. 21/1924. Prin Decretul nr. 358/1949, întregul patrimoniu sindical este strâns sub umbrela Confederaţiei Generale a Muncii, înscrisă ca persoană juridică la Tribunalul Ilfov, prin sentinţa nr. 43/11 iunie 1945. Averea sindicatelor s-a format în timp, având ca sursă principală cotizaţia membrilor, apoi diferite donaţii ale unor persoane fizice, asociaţii sau prin transmiterea de la stat către sindicate a unor imobile. De asemenea, în perioada 1965-1979 au fost recunoscute ca surse de completare a patrimoniului veniturile din activităţi cultural-artistice, taxele de frecvenţă la diferite cercuri şi cursuri aplicative, precum şi unele genuri de subvenţii şi contribuţii. Nu trebuie uitate nici fondurile rezultate din încasările caselor de odihnă. Statutar, organizarea şi funcţionarea sindicatelor în România au avut la bază principiul centralismului democratic, ceea ce a structurat la nivel naţional existenţa unei singure confederaţii, respectiv Confederaţia Generală a Muncii, care în 1966 a fost redenumită Uniunea Generală a Sindicatelor din România (UGSR). Revoluţia din 1989 a găsit în conturile deschise de mişcarea sindicală la BNR şi Bancorex sume importante de bani. Care, după spusele unor lideri de acum, s-au evaporat fără urma! Conturile din Bancorex si BNR au fost primele care au făcut cu ochiul proaspeţilor sindicalişti-democraţi. La puţin timp de la înfiinţare, cele trei confederaţii sindicale şi-au trecut în buget sume importante de bani pe care susţineau că le-au mostenit de la UGSR. Astfel, potrivit unui acord semnat în luna noiembrie a anului 1991, Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din Romania (CNSLR), reprezentată de preşedintele Victor Ciorbea, a intrat în posesia sumei de 1,14 miliarde lei; Confederaţia Naţională a Sindicatelor Cartel Alfa, reprezentată de preşedintele Bogdan Hossu, a primit suma de 820 milioane lei, iar Confederaţia Sindicatelor Independente Frăţia, reprezentată de preşedintele Miron Mitrea, a primit 637 milioane lei. Au rămas în indiviziune 770,3 milioane lei. În ceea ce priveşte valuta deţinută de UGSR, împărţeala s-a făcut în felul următor: un milion de dolari au intrat în contul CNSLR, 602.804 dolari au revenit CNS „Cartel Alfa” şi 580.478 dolari s-au dus la CSI „Frăţia”. În indiviziune a mai rămas suma de 558.151 dolari. Acesta este şi primul pas în volatilizarea patrimoniului UGSR. La câţi bani s-au „moştenit”, să amintim aici de faptul că niciuna dintre cele patru confederaţii sindicale nu a avut vreodată, sau folosit, fonduri de grevă pentru plata protestatarilor. Doar CNSLR Frăţia are stranşi bani, din cotizatiile actuale, însă fondul este operational abia din anul 2008. Surse din mişcarea sindicală susţin că CNS „Frăţia” a fost prima organizaţie care şi-a „păpat” fondurile. Poate că există acte justificative sau poate că nu. După cum afirmă însă unii dintre sindicalişti pare mult mai probabilă ultima variantă. În plus, actele justificative nu au fost făcute publice niciodată(sursa: sf.ro).

S-a votat. Este neconstituţional să nu ai bani. Poţi să n-ai bani pentru investiţii, asta e în regulă. Poţi să nu ai bani pentru plata datoriilor externe. Şi asta este normal, se întâmplă şi la case mai mari. Poţi chiar să nu ai mărunt pentru plata salariilor bugetarilor sau pentru pensiile fraierilor. Dar este curat neconstituţional să nu ai bani pentru pensiile speciale ale magistraţilor. A spus-o cu glas tare, la televizor, o fosilă PSD înşurubată la Curtea Constituţională de către Ion Iliescu. Fosila PSD a fost completată în susţinerea acestei aberaţii de către o altă fosilă din ograda UDMR, cu votul căreia s-a decretat că pensiile speciale pot fi tăiate dacă nu aparţin găştii de magistraţi. Ca să nu urle prostimea în stradă şi le dea foc la robe, costituţionaliştii proveniţi din jurişti de CAP au mai decretat că statul nu poate scădea pensiile. De ce? D-aia. Cu alte cuvinte dacă ai apucat să măreşti pensiile la mişto pentru nişte voturi, trebuie musai să plăteşti cât te-ai angajat. N-ai bani, cade cerul, începe războiul sau dă ţara faliment, nu contează! Scoţi banii şi plăteşti. O aberaţie mai mare nici nu se putea. În condiţiile în care contribuţia pentru pensii este un soi de taxă prin care cei activi plătesc pentru cei ieşiţi la pensie putem vorbi doar de un drept la pensie, nu şi de un cuantum al acesteia. Pentru că plata contribuţiei nu garantează vreo sumă anume. Nimeni nu poate spune acum ce pensie vor avea cei care astăzi sunt activi. Poti cel mult garanta că la un moment dat, în funcţie de mersul economiei şi de nivelul salariilor, care conform magistraţilor CC nu este bătut în cuie, cuantumul pensiei va fi de x lei. Scade salariul, scade şi pensia. Nu poţi să accepţi că salariile pot fi scazute dar pensiile nu, câtă vreme cuantumul pensiei depinde de nivelul salariilor. Că pensiile de sute de milioane ale magistraţilor au fost transferate în cârca bugetului de stat, asta e altă treabă. Faptul că această aberaţie a fost legiferată printr-o lege cretinoidă dată de nişte oligofreni asta nu înseamnă că este şi corect din punct de vedere economic. Şi că măsura idioată trebuie menţinută indiferent de conjunctură doar pentru că judecătorul este Dracul pe pământ. Decizia de vineri a  Curţii Constituţionale pune cruce logicii şi desfiinţează ideea de guvern. Matematica se duce dracului iar ştiinţele economice devin simple bancuri. Cifra devine o chestie relativă în faţa statutului magistratului, căruia trebuie să-i plăteşti leafă şi pensie aşa cum vrea muşchiul lui de bugetar privilegiat. Guvernul este pus într-un ţarc şi este lăsat să guverneze secvenţial. Opoziţia se bucură acum, căci profită de situaţie şi adună puncte. Dar ce-o să se facă Ponta dacă vreodată va ajunge din greşeală la putere iar opoziţia de atunci, în cârdăşie cu şmenarii de la Curtea Constituţională, îi vor da peste mână? Cum o să fie atunci şi ce vor face băieţii când magistraţii vor arunca la coş tot ceea ce legiferează parlamentul? Practic, în momentul de faţă şi în viitorul îndepărtat, Curtea Constituţională va decide cam tot în ţara asta. În cârdăşie cu diverse grupuri de interese camuflate în asociaţii profesionale, Curtea poate statua că e neconstituţional ca firmele să facă profit pentru ca patronii să-l ducă acasă, ca guvernul să scadă taxele sau ca vântul să bată în week-end. Nu ai cale să-i combaţi şi dacă ei spun ceva, orice practic, trebuie să te conformezi. Cum s-a ajuns la această anomalie de sistem? Simplu. Judecând după componenţa pe căprării politice a CC partidele au simţit nevoia să devină şi putere judecătorească. Curtea Constituţională este un soi de conclav politic format din politruci mascaţi. Deciziile lor sunt  politice şi ţin de interese personale şi de grup. Bucăţică ruptă din cartelul mafiot al sistemului judiciar, această creatură a căpătat conştiinţă de sine. Nu mai răspunde la comnezi şi are propria-i agendă. Pentru că dacă un parlamentar poate fi aruncat peste bord, un judecător al CC înţepeneşte în scaun fără a mai putea fi clintit. Dovadă este faptul că inclusiv judecători trimişi la CC de PD-L au votat împotriva guvernului. Creatura îşi devorează creatorul iar asta este curat constituţional. Dictatura legii a devenit dictatura celor care ar trebui să o aplice. Şi asta se înâmplă, cumlea, în numele Constituţiei şi al democraţiei. Sinistră farsă!