Luni, 16 iunie, orele 21.00, intrarea în Slobozia dinspre Urziceni. O maşină de culoare închisă intră în mare viteză în oraş urmărită de un autoturism Dacia Logan al Poliţiei care rula cu girofarul şi sirena în funcţiune. Autoturismul neidentificat a virat la stânga spre Lactilrom. Maşina poliţiei a ratat virajul, a frânat şi s-a încadrat în urmărirea fugarului. La scurt timp sirena nu s-a mai auzit. Am solicitat IPJ Ialomiţa detalii despre acest incident la care au asistat mai mulţi martori. Răspunsul ne-a lăsat mască. Şeful IPJ Ialomiţa susţine în scris că ceea ce am văzut noi nu există! L-am contactat telefonic pe domnul inspector şef Stan Bîtlan, care în stilul său caracteristic a încercat o operaţiune de aburire profundă a curiozităţii noastre. După ce a spus că ne va informa în cadrul unei discuţii confidenţiale, domnul inspector şef a întors-o ca la Ploieşti şi ne-a spus să scriem ce credem. Şi iată ce credem:

<!–[if !supportLists]–>- <!–[endif]–>Individul alergat în trafic era un VIP pentru care cineva a dat un telefon şi cercetarea s-a stopat.

<!–[if !supportLists]–>- <!–[endif]–>Individul era beat cui şi nu avea permis, poliţistul l-a prins într-un final şi afacerea s-a încheiat pe bază de şpagă şi fără urmări

<!–[if !supportLists]–>- <!–[endif]–>Poliţistul n-a reuşit să-l prindă pe fugar ceea ce înseamnă că poliţia nu e în stare să îşi facă treaba şi să intercepteze o maşină care nu opreşte la semnal.

<!–[if !supportLists]–>- <!–[endif]–>Anchetarea cazului, în situaţia în care suspectul a fost identificat s-a stopat la ordinul lui Bîtlan contra unei şpăgi colosale.

Acestea sunt doar câteva dintre suspiciunile pe marginea căroar se poate broda la nesfârşit. Dacă luăm în considerare că au fost ascunse publicului incidente care s-au lăsat cu focuri de armă trase în plină stradă, nimic nu ne mai miră. Iar până la muşamalizarea unei crime, de exemplu, nu mai este decât un pas. Citiţi mai jos răspunsul incredibil al IPJ Ialomiţa. Vom reveni.

 

 

C ă t r e

Redacţia publicaţiei GAZETA DE SUD-EST

în atenţia domnului director MIHAI ENCIU

Referitor la solicitarea dumneavoastră adresată acestei unităţi de poliţie la data de 17 iunie a.c. vă informăm că urmare verificărilor efectuate nu a fost identificat vreun caz de genul celui prezentat de dumneavoastră.

În cazul în care deţineţi informaţii suplimentare care ar putea determina stabilirea situaţiei la care faceţi referire, vă rugăm să reveniţi, asigurându-vă totodată de întreaga noastră disponibilitate în acest sens.

Cu stimă,

 

 

OFIŢER DE RELAŢII PUBLICE

Inspector de poliţie

 

SALAORU DANIELA

Un proiect de hotărâre ce se va afla pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local din data de 30 iunie propune înfiinţarea unui cartier rezidenţial în zona industrială a oraşului. Iniţiativa aparţine unui grup de proprietari din zonă, care vor să legalizeze astfel locuinţele individuale construite la adăpostul unor anexe ale unor exploataţii agricole. Terenurile situate în zona Lactilrom au fost atribuite în special bugetarilor din primăria Slobozia, din Prefectură sau Consiliul Judeţean şi aveau iniţial destinaţia de terenuri agricole. Prin înfiinţarea unui cartier rezidenţial în zonă, firmele care şi-au amplasat acolo unităţi productive vor fi obligate să se conformeze unor reguli mai stricte de mediu. Altele, cum ar fi o fermă de vaci care funcţionează exact lângă proprietate domnului arhitect Ion Vede vor putea ajunge la desfiinţare.

Lactilrom, paradisul bugetarilor pasionaţi de agricultură

Terenurile din zona Lactilrom au fost împărţite după 1990 în special bugetarilor. Deşi Slobozia a avut probleme cu asigurarea suprafeţelor pentru reconstituirea dreptului de proprietate, administraţia acelor vremuri a preferat să înceapă punerea în posesie făcând constituiri de care au beneficiat bugetarii din instituţiile implicate în aplicarea legilor proprietăţii. Parcelele împărţite în loturi de până la 5000 de metri au fost acordate în baza prevederilor legii 18 care se refereau la ajutorarea foştilor membrii cooperatori prin darea în folosinţă a unor terenuri agricole. De fapt, zona în care bugetarii au fost puşi în posesie era zonă agricolă, aflată la un moment dat în extravilanul localităţii. Ulterior, pe tăcute, zona a fost trecută în intravilan iar pe zonele unde altă dată creşteau legume au apărut şi case. Prima a fost a arhitectului Ion Vede, care a demarat construcţia încă din vremea în care funcţiona ca secretar general al Prefecturii. Pentru a putea construi, Vede a solicitat certificat de urbanism pentru anexă exploataţie agricolă. Care exploataţie agricolă era de fapt o mică pădure plantată în jurul viitoarei case. Pe drumul deschis de Vede a păşit apoi fostul consilier local şi fost director al Colegiului Mihai Viteazul Dumitru Costică, care şi-a finalizat de curând o casă şi primarul Gabi Ionaşcu, a cărui vilă se află în construcţie. Cum zona respectivă este prevăzută în Planul Urbanistic General ca zonă industrială, a apărut în vecinătatea exploataţiei dendrologice a domnului Vede o fermă de vaci care funcţionează cu toate aprobările legale. Şi pe care domnul arhitect o vrea dusă din vecinătatea proprietăţii domniei sale, pe motiv că-i deranjează confortul de fermier. Planul urbanistic a fost prezentat în campania electorală din 2008 de către Maria Petre, în calitate de candidat la primărie. Preluat de domnul Vede, proiectul poate fi pus în practică chiar pe mâna celui care l-a contestat vehement. Adică a primarului Gabi Ionaşcu, viitor locuitor în cartierul rezidenţial din zona industrială.

3-1 pentru imobiliari la comisia de urbanism

Singurul consilier care s-a opus proiectului este Dumitru Catargiu, inspector la Inspectoratul pentru Siguranţa în Construcţii şi membru PNL. Catargiu spune că prin Planul Urbanistic General s-a stabilit că terenul din zonă este destinat pentru exploataţii agricole şi prestări de servicii şi că cei care au încălcat PUG-ul sunt cei care şi-au construit locuinţe prin diverse artificii. Catargiu spune că de-a lungul timpului au existat numeroase intervenţii pentru desfiinţarea exploataţiilor agricole din zonă şi crede că acest proiect este doar o continuare a acelor demersuri. În opinia sa acest PUZ are misiunea de a rezolva nişte interese punctuale şi că nu se va respecta până la final aşa cum nu s-au respectat celelalte planuri votate anterior de către consiliul local. El spune că noxele de la industrie şi zgomotele vor crea disconfort viitorilor locatari şi că nu îşi închipuie cum aceştia vor reuşi să elimine toate capacităţile de producţie care funcţionează legal în zonă. O altă problemă identificată de domnul consilier este aceea că proprietarii vor fi nevoiţi să cedeze suprafeţe de teren pentru utilităţi şi reţeaua de drumuri iar acest lucru va fi greu de făcut. Consilierul PNL susţine că a votat împotriva acestui proiect pentru că el nu vine să rezolve o problemă ci să legalizeze construcţii ridicate ilegal şi aprobate tacit de către autorităţi. Din cei patru membrii ai comisiei de urbanism prezenţi la şedinţă, trei au votat în favoarea proiectului. Este vorba despre consilierii Constantinescu, Sărăcăceanu şi Jaga, cel puţin unul dintre aceştia fiind interesat direct în acest proiect deoarece deţine teren în zonă.

Primarul consideră proiectul legitim

Primarul Gabi Ionaşcu consideră că PUZ-ul elaborat de domnul arhitect Vede este expresia dorinţei legitime a proprietarilor din zonă a dea decide ce fac cu terenul lor. Funcţiunile terenurilor nu se influenţează reciproc, susţine primarul, care afirmă că agenţii economici de acolo  au programe de mediu care le permit să funcţioneze fără să creeze probleme viitorilor locuitori ai zonei rezidenţiale. Primarul admite totuşi că exploataţiile agricole trebuie mutate din vecinătatea cartierului rezidenţial şi că dezvoltările industriale trebuie să se facă în afara zonelor de locuit. Totuşi Ionaşcu spune că nu crede că vor fi probleme şi că unităţile economice vor trăi în zonă cum au trăit şi până acum. Pentru a veni în sprijinul locuitorilor din viitorul cartier rezidenţial, primarul spune că va extinde reţeaua de utilităţi de pe strada Filaturii şi pe strada paralelă, care acum este drum de exploatare. În calitate de proprietar de teren în viitorul cartier rezidenţial, Ionaşcu spune că nu ştie ce va face cu terenul pe care şi-a construit deja casa.

 

PUZ fără avize

Experţii în urbanism consultaţi de noi spun că proiectul este util anumitor persoane care au avut proasta inspiraţie să îşi construiască ilegal locuinţe pe terenuri cu folosinţă agricolă. Sursele noastre spun că PUZ-ul ce se va afla pe masa consilierilor nu are nici un fel de aviz şi că există riscul ca, aprobat fiind de consilieri, să nu poată fi pus în operă deoarece nu se vor obţine autorizaţiile ulterioare. Era necesar un aviz de la Electrica, având în vedere că în zonă este o reţea de 20 de kilovolţi în preajma căreia nu se poate construi. De asemenea, susţin sursele noastre, se impunea un aviz de mediu care să ţină seamă de impactul pe care-l va avea viitorul cartier rezidenţial. În opinia experţilor un Plan Urbanistic Zonal poate modifica un Plan Urbanistic General dar trebuie să existe justificări temeinice pentru asta. Din moment ce acolo s-au dat avize pentru unităţi de mică industrie, fabrici de lapte şi alte activităţi cu caracter agricol, este evident că nu există acum justificare pentru un cartier rezidenţial în zonă. Asta cu atât mai mult cu cât în zona de nord există o suprafaţă de circa 30 de hectare pe care s-au construit abia câteva case şi unde s-ar fi putut sistematiza un cartier rezidenţial, dacă aceasta ar fi fost problema oraşului. Cum Slobozia are deja 4 cartiere rezidenţiale, dintre care două făcute pe terenurile primăriei, iniţiativa din zona de vest nu este altceva decât o afacere de grup restrâns care va afecta funcţionarea unităţilor economice din zonă. La aceasta se adaugă faptul că PUZ-ul  nu are fişele tehnologice prin care să se inventarieze proprietarii de terenuri din zonă şi să detalieze destinaţia fiecărei suprafeţe de teren. Abia după ce se stabilea care este ponderea tipului de activităţi în zonă s-ar fi putut lua o decizie corectă. În acest context pare evident pentru toată lumea că prima ţintă a acestui proiect este îndepărtarea fermei de vaci care îl deranjează pe domnul Vede şi a fabricii de lapte pentru care investitorul are deja finanţare. Până la închiderea ediţiei nu am reuşit să obţinem un punct de vedere de la domnul arhitect, domnia sa fiind plecat din oraş. Vom reveni şi cu acest punct de vedere.

 

Cum să vorbeşti despre prostie când eşti coleg cu Vanghelie? Sau despre hoţie când îţi ciocneşti valiza cu Adrian Năstase în sediul luat cu japca din şoseaua Kiseleff? Desfăşurată la Turnul Măgurele, în bârlogul unuia dintre cei mai proeminenţi rozători de fonduri publice al social-democraţiei româneşti, adunarea căpeteniilor PSD a produs momente unice scăpate inteligent către presă. Cu Geoană pe post de majoretă şi Iliescu maestru de ceremonii, pesedişti şi-au înjurat coerent partenerii de guvernare cu care s-au asociat în vederea comiterii de infracţiuni. Au vorbit despre proştii din PD-L, deşi ei îl au ca simbol pe Vanghelie “Almanahe”, au vorbit de tunurile lui Videanu deşi la faţa locului era şi Adrian Năstase şi pe Boc l-au denumit profan în economie deşi de faţă era Geoană, prostănacul cu aspiraţii de preşedinte naţional. Când Mazăre te acuză că furi mai mult ca el, asta este chiar o performanţă. Pe care Videanu, banditul numărul 1 al PD-L şi-a trecut-o în cont şi-n cârcă, unde i-a fost pusă de Geoană. Care Geoană uită că Videanu a devenit baron de marmură pe mâna lui Adrian Năstase, cel sub regimul căruia carierele ţărişoarei au ajuns la Videanu în exploatare pentru sume derizorii. Şi că Mitrea, în calitate de ministru al transporturilor i-a făcut vânzare la capul gol şi a umplut metroul de produsele verosului care face bani şi când respiră. Mişto, nu? Treaba mai nasoală este că nici derbedeii din PD-L nu se prea pot da răniţi în orgoliul lor de băieţi cinstiţi. Când o piţipoancă precum Monica Iacob Ridzi aruncă pe fereastră 600.000 de euro şi îşi face imagine ei şi femeiuştii EBA din banii poporului, nu prea poţi să ai replică indiferent ce ţi se pune în cârcă. Iar când tac-so lu’ aia mică tace chitic la Cotroceni şi nu se întreabă cine dracului a finanţat campania electorală a unei agramate aterizată în PE prin vot democratic, chiar că îţi vine să-i trimiţi pe toţi la origini. Noroc că băieţii din opoziţie veghează şi, prin vocea marelui om politic Crin Antonescu, au cerut demisia lui Ridzi! Frumos, numai că liberalii au uitat că pe vremea guvernării lor ministrul Acretiniţei l-a cărat la nuntă pe ministrul David zis Salam cu elicopterul plătit de contribuabil! Iar miliţia venea acasă la nevasta lui Tăriceanu să-i facă poză de buletin şi s-o escorteze cu girofarul la coafor. Ori, în aceste condiţii, este să greu să dai pe vocalizele lor mai mult decât o ceapă degerată. Concluzia este simplă: lichelele se înjură între ele. Măcar ne scutesc pe noi de un efort în plus.

Un minor în vârstă de 14 ani din Slobozia este cercetat de poliţiştii slobozeni de investigaţii criminale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie / Acesta este suspectat că în urmă cu două zile ar fi smuls un lanţ din aur de la gâtul unei fete de 9 ani din Slobozia / Prejudiciul a fost recuperat şi va restituit părţii vătămate

Aflându-se în continuarea cercetărilor într-un dosar penal instrumentat la nivelul Biroului de Investigaţii Criminale Slobozia în care se făceau verificări pentru identificarea autorului unei tâlhării comisă în cursul zilei de 14 iunie a.c., în scara unui bloc din municipiul Slobozia, cu sprijinul semnalmentelor oferite de partea vătămată în vârstă de numai 9 ani, poliţiştii au reuşit identificarea făptuitorului.

Acesta are 14 ani, domiciliul stabil în Slobozia, este un copil problemă, se află în abandon şcolar şi obişnuieşte să plece de la domiciliu pentru diferite perioade de timp.

În fapt, duminică, 14 iunie, în jurul orei 15.30, prin Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112, Poliţia a fost sesizată de o femeie în vârstă de 41 de ani, din Slobozia, despre la faptul că, în urmă cu câteva minute, pe scara blocului unde locuieşte, o persoană necunoscută i-a smuls de la gât fiicei sale un lanţ din aur.

În temeiul sesizării şi având în vedere pericolul social ridicat al faptei reclamate, la faţa locului s-a deplasat de îndată o echipă operativă pentru efectuarea de verificări.

Astfel, s-a stabilit că în jurul orei 15.00, minora în vârstă de 9 ani, a mers la un magazin alimentar situat în apropierea blocului în care locuieşte pentru a cumpăra o sticlă de suc, iar la întoarcerea la domiciliu a fost abordată de un tânăr necunoscut de aproximativ 14 – 15 ani, care a însoţit-o până la scara blocului, a discutat cu ea pe drum, după care, intrând după aceasta în scara blocului, a lăsat-o să urce 4-5 trepte şi i-a smuls din spate un lanţ din aur, pe care minora îl purta la gât, după care a fugit. Valoarea prejudiciului a fost estimată de partea vătămată la aproximativ 500 de lei.

Urmare activităţilor minuţioase de căutare efectuate, dar şi cu sprijinul semnalmentelor detaliate oferite de partea vătămată, în cursul zilei de astăzi, 16 iunie, poliţiştii slobozeni de investigaţii criminale au identificat pe raza municipiului Slobozia principalul suspect care a recunoscut săvârşirea tâlhăriei.

Minorul, în vârstă de 14 ani, este plecat de la domiciliu de aproximativ 3 săptămâni, însă dispariţia acestuia nu fusese sesizată Poliţiei, întrucât părinţii au considerat că se va întoarce în scurt timp la domiciliu, dat fiind faptul că nu era la prima experienţă de acest gen. Astfel, pentru luarea măsurilor ce se impun, a fost sesizată Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Ialomiţa.

Prejudiciul a fost recuperat şi urmează a fi restituit părţii vătămate.

Pentru a nu deveni victima unei tâlhării, Poliţia vă recomandă:

Ø Evitaţi deplasările pe trasee aflate în zone mai puţin circulate: câmpuri, parcuri, şantiere.

Ø Dacă din diverse motive trebuie să circulaţi după lăsarea întunericului, ocoliţi locurile neiluminate ori în care se află unităţi cu program prelungit sau non-stop, unde se comercializează băuturi alcoolice (restaurante, discoteci).

Ø Când observaţi că sunteţi urmărit de un individ sau de mai mulţi deplasaţi-vă prin zone intens circulate, chiar dacă acest lucru presupune schimbarea traseului. Solicitaţi ajutorul primului poliţist întâlnit în calea dumneavoastră.

Ø Nu vă afişaţi ostentativ cu obiecte de valoare (lănţişoare, brăţări).

Ø Nu vă lăsaţi atraşi în locuri dosnice de către indivizi care oferă spre vânzare diverse produse (de obicei mai ieftine).

Ø Nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute cu bani sau valori pe care le aveţi asupra dumneavoastră sau acasă.

În spaţiile comune ale imobilelor:

Ø Nu permiteţi persoanelor străine să intre în locuinţa dumneavoastră, indiferent de motivele evocate.

Ø La intrarea într-un imobil fiţi foarte atenţi dacă în hol sau în zonele întunecate nu se află persoane suspecte, pretabile la comiterea de infracţiuni. Nu staţi cu spatele spre acele locuri.

Ø Orice persoană necunoscută care staţionează fără motiv în spaţiile comune ale blocurilor trebuie îndepărtată de urgenţă. Alertaţi mai mulţi vecini, iar dacă este cazul apelaţi la cea mai apropiată unitate de Poliţie sau numărul de urgenţă 112.

Ø Folosiţi orice motiv pentru a evita să urcaţi în lift cu persoane necunoscute. Nu vă lăsaţi păcăliţi de îmbrăcămintea elegantă a acestora. Dacă este cazul, apelaţi la uşa unui vecin de la parter. Instruiţi-vă în acest sens şi copiii.

Ø Când liftul nu funcţionează, fiţi atenţi la cei care urcă sau coboară de la etaj, mai ales între parter şi etajul 1 sau între etajele 1 şi 2.

Ø Luminile de la intrarea în bloc şi din faţa liftului trebuie să rămână aprinse odată cu lăsarea întunericului.

Ø Închideţi uşa imobilului după ora 22.00 sau protejaţi imobilul cu un interfon.

Ø În caz de agresiune, strigaţi şi alertaţi persoanele din jur. Strigătul unei persoane care cere ajutor poate descuraja infractorii;

Ø Păstraţi-vă calmul, nu-i contraziceţi şi nu-i ameninţaţi pe tâlhari, pentru a nu vă complica situaţia;

Ø Reţineţi semnalmentele agresorilor şi îmbrăcămintea acestora, mersul, ora comiterii agresiunii, direcţia în care au plecat; dacă au folosit un autovehicul (marca, culoarea şi numărul de înmatriculare); memorarea numelor sau poreclelor folosite între agresori, accentul, dialectele şi adresaţi-vă în timp optim şi cu încredere Poliţiei.

COMPARTIMENT INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

În perioada 2004-2009 Prefectura a investit în cursurile de specializare a funcţionarilor publici peste 1,2 miliarde de lei. Cea mai mare parte din această sumă s-a dus pe cursuri de calculatoare şi obţinerea permisului european de conducerea computerului (ECDL). O altă sumă importantă s-a cheltuit pentru cursurile pe care prefecţii şi subprefecţii numiţi politic au fost obligaţi să le urmeze pentru a deveni înalţi funcţionari publici. Devenite obligatorii prin lege, cursurile de perfecţionare a funcţionarilor publici sunt o afacere bănoasă pentru diverse entităţi juridice şi persoane fizice care încasează bani frumoşi fără să facă mare lucru. Cele mai multe dintre cursuri au o durată cuprinsă între una şi trei zile şi costă minim 4 milioane pe cap de cursant.

Bani pentru politruci

În anul 2004 suma alocată pentru specializarea funcţionarilor publici a fost de 94 de milioane. Sume importante s-au cheltuit pentru Mihăiţă Găină, actual senator PSD şi Marin Silviu, fost subprefect şi inspector guvernamental, care au urmat cursurile de înalţi funcţionari publici. Cei doi au consumat 38 de milioane de lei, adică aproape jumătate din totalul fondurilor instituţiei. Patru milioane de lei s-au cheltuit şi pentru “specializarea” lui Vasile Cornel, pe atunci şeful de cabinet al prefectului, care a participat la un curs de o zi intitulat”Programul de formare profesională pentru directorii de resurse umane şi alţi funcţionari publici”! În 2005, schimbarea de guvern a atras alte cheltuieli pentru specializarea noilor politicieni intraţi în administraţie. Gigi Petre, numit subprefect a debutat cu un curs postuniversitar la ASE pentru care s-au plătit 15,5 milioane de lei. Cezar Zamfir, fost consilier al prefectului Cazacu Marinică a urmat şi el un curs la Institutul Naţional de Administraţie despre relaţia cu ONG-urile, pentru care Prefectura a plătit 450 de lei. În acel an, singurul funcţionar public care a beneficiat de un curs a fost Neacşu Ecaterina, care s-a specializat în noua contabilitate publică. Din totalul de 26.800.000 de lei alocaţi specializării, cei doi politicieni au consumat 20 de milioane. Anul 2006 a fost un an record, instituţia cheltuind cei mai mulţi bani pentru pregătirea profesională a angajaţilor. Din totalul de 610 milioane de lei, peste 370 de milioane s-au alocat pentru cursuri de utilizare a calculatorului. A fost anul prefectului Cazacu Marinică, pus cu burta pe carte rău de tot. El a absolvit un curs postuniversitar la Colegiul Naţional de Apărare în domeniul securităţii naţionale, curs care a costat 8,7 milioane de lei. Pentru numai 15,5 milioane, domnul Cazacu a participat la seminarul Eu.Ro.Com seminar cu o temă excepţională: Apele Române iau cursul integrării. Peste 3 milioane de lei a costat un curs de coordonare a serviciilor descentralizate, care l-a învăţat pe domnul Cazacu să devină un bun coordonator. Permisul european de conducere a calculatorului şi participarea sa la Gala Premiilor de Excelenţă organizată de un site a mai scos din conturile instituţiei 4,7 milioane de lei. Şi asta în condiţiile în care probabil că fostul prefect are o problemă în a trimite un email! În 2007, după ce PNL a rămas singur la guvernare şi a schimbat garnitura de prefecţi au fost necesari alţi bani pentru şcolirea politrucilor promovaţi pe uşa din dos în funcţii pentru care ar fi trebuit să dea concursuri. Subprefecţii Gigi Petre şi Ion Dumitru împreună cu prefectul Stelian Caramitru au consumat 123 de milioane de lei pentru cursurile de înalţi funcţionari publici. Şi în acest an s-au alocat 35,5 milioane de lei pentru cursuri de calculatoare, totalul sumelor destinate perfecţionării funcţionarilor din prefectură ridicându-se la 270 de milioane de lei. În 2008 perfecţionarea funcţionarilor a costat 77 de milioane iar pentru 2009 planului de perfecţionare a funcţionarilor îi sunt alocate 130 de milioane. De data aceasta, noii şefi ai instituţiei, adică prefectul Alecsandru Ştiucă şi subprefectul Gheorghe Babagianu vor plăti cursurile de înalţi funcţionari publici din banii lor. Cei doi vor scoate din buzunare peste 90 de milioane de fiecare, pentru că au crescut preţurile la specializări.

Cursuri inutile pentru funcţionari ineficienţi

Cele mai multe dintre cursurile de specializare urmate de funcţionarii publici nu au legătură cu obiectul de activitate al Instituţiei Prefectului. Managementul a fost cea mai studiată disciplină, urmată de cursuri de contabilitate, protecţia mediului şi accesarea fondurilor europene. Funcţionarii publici s-au mai specializat în managementul dezastrelor, concesionarea serviciilor publice sau integrarea europeană, activităţi cu care nu se prea întâlnesc în cadrul atribuţiilor de serviciu. Multe dintre specializări au legătură cu atragerea de fonduri europene şi cu proiectele de finanţare, deşi Prefectura nu are atribuţii în acest sens. Cel mai adesea specializările au fost de fapt cursuri de câteva zile în care este greu de crezut că respectivii cursanţi au reuşit să acumuleze cunoştinţe noi. Utilizarea computerului, abilitate pe care funcţionarii publici ar fi trebuit să o demonstreze la angajare, a fost obţinută absolut formal, pe bani grei, fără ca investiţia să lase vreo urmă. Dacă calculăm sumele cheltuite de Prefectura Ialomiţa şi le multiplicăm la nivel naţional, vom constat că zeci de miliarde anual s-au dus în conturile celor care organizează astfel de cursuri cu denumiri dintre cele mai tembele.

Specialişti în frecat menta

Mulţi dintre funcţionarii publici şcoliţi pe banii instituţiei au părăsit sistemul. Legea prevede că pentru orice formă de specializare finanţată de instituţie, funcţionarul este obligat să activeze minim 5 ani. În caz contrar, dacă ieşirea din sistemul administrativ i se datorează, funcţionarul este obligat să restituie banii cheltuiţi cu specializarea sa. Fostul prefect Cazacu Marinică a fost şcolit pe bani publici pentru a putea ocupa funcţia de prefect. În 2007 el a fost schimbat din funcţie şi numit inspector guvernamental. Pentru a putea candida la alegerile locale din 2008, Cazacu şi-a dat demisia din corpul inspectorilor guvernamentali. Nimeni nu i-a cerut să restituie contravaloarea cursurilor urmate în perioada în care a fost prefect. La fel s-a întâmplat şi cu Stelian Caramitru. Ţinut ilegal în funcţia de prefect interimar, Caramitru a fost trimis de guvern să urmeze Institutul Naţional de Administraţie pentru a deveni înalt funcţionar public. Din proprie iniţiativă, Caramitru a părăsit instituţia şi s-a refugiat înapoi de unde venise, adică la Agenţia Naţională Sanitar Veterinară în speranţa că va rămâne în sistemul public după ce PNL va pleca de la guvernare. Cursurile urmate de el au fost inutile. Din faptul că absolut nici unul dintre cursanţi nu a ratat vreun examen se poate deduce că, exact ca la facultăţile private, specializările funcţionarilor publici sunt, de cele mai multe ori frecţii scumpe la piciorul de lemn.

Preşedintele PD-L Ialomiţa, domnul Cazacu Marinică a organizat o conferinţă de presă, bla, bla, bla…. Aşa ar fi trebuit să înceapă o ştire normală despre conferinţa de presă a unui partid care a acuzat serioase fraude electorale. Cum însă preşedintele partidului în discuţie este un bun vorbitor de limbă română, ştirea nu poate fi tratată decât aşa:

Marinică, ai febră?

După numărătoarea paralelă (cu realitatea) executată de “ştaful” electoral, PD-L a obţinut la alegerile pentru parlamentul european o creştere cu 40% faţă de procentul scos la alegerile parlamentare din 2008! Ne-am frecat la urechi şi am reluat fişierul! Ne-am uitat la termometru şi am văzut că afară erau vreo 40 de grade. Şi ne-am dumirit. Uitaţi-vă la el ce serios este când spune că Ialomiţa nu a avut avut candidat şi nici” liste de la Bucureşti care să susţină organizaţia de Ialomiţa”:

[flashvideo file=video/CAZACU.flv /]

Mintea care face turism electoral

Ce-o avea Marinică de la Ion Roată cu bieţii câmpi de-i bate până-i lasă laţi, nu ştim. Ideile urmărite sunt fixe, puţine şi volatile. PSD a dat mită electorală, cică, şi a făcut turism electoral. Mita s-a dat la Bucu şi a constat în zahăr şi ulei. Despre uleiul pe baza căruia funcţionează neuronii domnului preşedinte era vorba probabil, căci la Bucu PSD a fost depăşit clar de PD-L. Turismul electoral descris cu acurateţe de Cazacu este o altă dovadă că, plictisiţi să zacă în aceeași cutie ucrainiană, neuronii portocalii ai întregii organizaţii au plecat în excursie “contrar sancţiunilor legale”. Cică turismul s-a practicat pe traseul Amara-Albeşti-Gh. Lazăr, localităţi în care PSD este lider de piaţă. Deşi cretinoidă, varianta lui Marinică seduce prin maniera în care este expusă:

[flashvideo file=video/CAZACUM.flv /]

Să votează tot românul

Absenteismul are, în opinia ilustrului om politic de la Ion Roată, o soluţie simplă: să voteze tot românul obligatoriu. Că în caz contrar, “ajunge să voteze persoane cu stare materială precară”, zice domnul preşedinte. Iar p-ăştia îi cumperi la snop. Ce te faci cu ăia care au mintea precară să mai sunt şi candidaţi ori preşedinţi de partid? Pe ei cine să-i împiedice să iasă în faţă? Iată soluţia Cazacu la problema absenteismului:

[flashvideo file=video/CAZACUP.flv /]

Washington, 9 iun /Agerpres/ – Donald Duck – unul dintre personajele cele mai iubite ale lui Walt Disney, căruia viaţa nu încetează să-i joace renghiuri, dar care se bate împotriva lor cu aceeaşi energie stângace – împlineşte marţi 75 de ani, informează AFP.

Donald apare pentru prima oară în 9 iunie 1934, într-un scurtmetraj al serialului Silly Symphonies, ‘Găinuşa abilă’, adaptare după o poveste rusească, în care o găinuşă caută ajutor pentru a planta un câmp cu porumb. Donald, vecinul său, va face totul pentru a nu se implica.

Donald devine erou de desen animat de sine stătător cu începere din 1937. El este însoţit de nepoţii săi Riri, Fifi şi Lulu, dar mai ales de fidela Daisy, despre care se cunoaşte totuşi puţin în ce nivel de intimitate era cu acest gentil antierou. În 1947, apare şi unchiul Picsou cu deviza sa: ‘Mai bine bogat şi sănătos, decât sărac şi bolnav’.

Donald Duck are inimă bună şi intenţiile sale sunt curate, dar ele trec adesea în planul al doilea, acaparat fiind de cauze mai puţin nobile. El nu lasă pe nimeni să i se pună de-a curmezişul drumului şi cu cât situaţiile umilitoare îl năpădesc, cu atât se înverşunează să le facă faţă.

În 75 de ani, el a exercitat peste 100 de meserii, fără să fie convingător în nici una, şi s-a regăsit adesea fără niciun ban.

Walt Disney a vrut să creeze un personaj care să fie contraponderea mereu ireproşabilului Mickey Mouse. Totuşi, potrivit site-ului internet al lui Disney, temperamentul impetuos al lui Donald i-a adus o popularitate care a făcut din el un erou cu un număr mai mare de filme în desene animate decât Mickey Mouse însuşi: exact 128, fără a mai pune socoteală numeroasele sale apariţii în alte opere alături de Mickey, Dingo şi Pluto.

Un amănunt pentru fanii lui, relevat într-un desen animat din anii ’40: Donald Duck are un al doilea prenume – Fauntleroy /şarjând imaginea unui copil-model din celebrul roman ‘Micul lord Fauntleroy’, publicat în 1888 de scriitorul anglo-american Frances Hodgson Burnett

 

 

Gaşca lui Băsescu nu este cu nimic mai prejos decât gaşca de penali a lui Năstase. Condusă de tandemul Blaga-Boc, armata de flămânzi din PD-L trece cu buldozerul peste lege pentru a-şi numi protejaţii în funcţii publice. Modelul patentat de Năstase şi PSD, preluat şi îmbunătăţit de golanii lui Tăriceanu este mod de lucru şi pentru şmenarii preşedintelui Băsescu. Plecaţi de la guvernare când încă nu apucaseră să roadă tot ciolanul, oamenii de la PD-L au dat năvală peste instituţiile publice pe care le-au cotropit cu rubedenii, amante sau cotizanţi de şpăgi dornici de onorabilitate şi şefie. În urma unor verificări de rutină suntem în măsură să afirmăm că subprefectul Gheorghe Babagianu a fost numit în funcţie cu încălcarea flagrantă a legii 188 privind funcţionarii publici. Golănia a fost girată de guvernul Boc, iar poarta de intrare a lui Babagianu în rândul funcţionarilor publici a fost Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. În doar 48 de ore, un anonim fără studii de specialitate a ajuns să ocupe temporar o funcţie de înalt funcţionar public. Până la ocuparea definitivă a acestei funcţii, care va costa contribuabilul român o leafă imensă, nu mai este decât un pas. Şcolit pe bani publici, Babagianu va ocupa definitiv funcţia şi va dobândi statutul de înalt funcţionar public cu toate privilegiile care decurg din asta.

Ascensiune fulger în doar 48 de ore

Prin metode specifice Gheorghe Babagianu a obţinut nominalizarea de la PD-L pentru funcţia de subprefect. Numai că simpla voinţă a capilor partidului nu era suficientă pentru înscăunarea individului. Legea 188 din 1999 privind statutul funcţionarilor publici cerea ca pretendentul să aibă calitatea de funcţionar public pentru a putea ocupa chiar şi temporar această funcţie rezervată înalţilor funcţionari publici. Dacă s-ar fi respectat acest act normativ, Babagianu nu ar fi intrat în această viaţă în corpul funcţionarilor publici, chiar şi în condiţiile în care cu câteva mii de euro poţi cumpăra o diplomă de la orice tarabă universitară. Pentru că existau condiţii de vechime în specialitate pe care clientul PD-L nu le-ar fi putut îndeplini. Aşa că s-a procedat la aplicarea unor paranteze şi, în numai 48 de ore, Babagianu a devenit funcţionar public cu acte în (ne)regulă. La data de 9 martie 2009, ANOFM a organizat pe şest un concurs pentru ocuparea unui post de inspector principal la Direcţia de Mediere a Muncii, funcţie temporar vacantă. Spunem pe şest pentru că acest concurs nu a fost anunţat nicăieri, nici măcar pe site-ul instituţie. Şi nu a fost anunţat pentru că nu se dorea angajarea unui om, ci introducerea unui client politic în rândul funcţionarilor publici. La data de 11 martie Babagianu este declarat admis şi numit în funcţie. În aceeaşi zi proaspătul funcţionar public îşi suspendă ilegal raporturile de muncă cu ANOFM deoarece guvernul Boc îl numeşte în funcţia de subprefect interimar la Instituţia Prefectului Ialomiţa. Aşa se face că în mai puţin de 48 de ore, din director la firma Matache Babagianu ajunge ditamai funcţionarul public fără să aibă habar de atribuţiile funcţiei pentru care a câştigat un concurs. Punem pariu că nici măcar nu a apucat să intre în biroul unde urma să îşi deruleze activitatea.

Ilegalităţi pe bandă

Nu credem că mai trebuie demonstrat faptul că intrarea sa în corpul funcţionarilor publici s-a făcut în urma unui concurs formal. Ilegalităţile comise de înalţi funcţionari ai statului român sunt evidente. S-au încălcat prevederile din Legea 188 privind organizarea concursurilor. În primul rând este vorba despre publicitatea privind concursul, care nu s-a făcut deloc. Legea obliga ANOFM să publice un anunţ în Monitorul Oficial partea a treia şi într-un ziar de largă circulaţie naţională. Trecând peste faptul că partea a treia a MO este imposibil de găsit, nici măcar anunţul în presă nu s-a făcut. Iar pe pagina de internet a instituţie nu există nici o referire la concursul respectiv, deşi pentru alte posturi sunt anunţuri. Motivul este acela că funcţia chiar nu trebuia ocupată. Dovada este că onor guvernul Boc a blocat prin ordonanţă de urgenţă toate posturile vacante din administraţia centrală şi locală din motive de criză economică. Iar dacă funcţiile vacante de-a binelea şi necesare au fost blocate, cum să deblochezi un post temporar vacant? Este evident că nu se urmărea ocuparea postului, ci doar calitatea de funcţionar public pentru Babagianu. De ce s-au încălcat prevederile privind publicitatea concursului este lesne de înţeles. Pentru că pe ”catindatul” PD-L l-ar fi bătut şi un absolvent de gimnaziu şi pentru că oricine ar fi câştigat postul în afara lui ar fi trebuit încadrat şi remunerat, ceea ce nu se urmărea de fapt. Pe fond, subprefectul nu putea candida pentru această funcţie, deoarece nu îndeplinea condiţia de vechime în specialitatea necesară exercitării funcţiei publice. De meserie inginer horticultor iar din 1990 afacerist, Babagianu trebuia să aibă 5 ani de vechime în specialitate juridică şi nu în cultura mare, conform articolului 57 aliniatul 5 litera b din legea 188. Despre modul în care s-a derulat concursul nu are sens să mai discutăm. O simplă testare publică a subprefectului ne-ar lămuri că omul este blană în chestiuni banale.

Puşcărie la nivel înalt

La data de 11 martie 2009, Babagianu s-a suspendat din funcţie la cerere. În aceeaşi zi,  guvernul Boc a emis HG în baza căreia acesta a fost numit subprefect. Potrivit articolului 95 aliniatul 3 din legea 188, suspendarea raporturilor de serviciu la cererea funcţionarului public se face în termen de 15 zile de la depunerea respectivei cereri. În cazul de faţă operaţiunea s-a făcut instantaneu. Este o dovadă în plus că nu ocuparea postului s-a urmărit prin organizarea concursului, ci introducerea clientului în corpul funcţionarilor publici. Mai mult, pentru funcţia temporar vacantă ANOFM putea apela la corpul de rezervă al funcţionarilor publici, caz în care trebuia organizată doar o simplă testare, aşa cum s-a făcut în cazul lui Babagianu. Numai că acesta nu avea calitatea de funcţionar public, caz în care trebuia organizat concurs la care el oricum nu se putea înscrie din motive de studii şi vechime, aşa cum am demonstrat deja. Numirea sa ca subprefect prin Hotărâre de Guvern s-a făcut ilegal, chiar admiţând că omul ar fi dobândit legal calitatea de funcţionar public. Pentru că în instituţie existau persoane care îndeplineau condiţiile pentru ocuparea temporară funcţiei de subprefect şi pentru participarea la concursul organizat ulterior. Babagianu trebuie dus la INA, pe bani publici, trebuie să promoveze toate examenele şi apoi să participe singur la concurs pentru a ocupa legal funcţia. Mai mult, exista şi corpul inspectorilor guvernamentali din rândul cărora se putea numi o persoană în funcţia de subprefect, aşa cum s-a întâmplat cu domnul Gigi Petre. Aceasta este dovada clară că primul ministru Emil Boc a încălcat grav legea, numind ilegal un client politic în funcţia de subprefect. Şi, în mod cert, nu este singura numire de acest gen comisă de juristul din fruntea Guvernului României. Vom reveni.

Poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Ialomiţa, sub coordonarea procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Ialomiţa au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a unui ialomiţean pentru trafic de minori şi pornografie infantilă, trafic de persoane şi proxenetism. Bărbatul în vârstă de 44 de ani a fost arestat preventiv la sfârşitul lunii martie a.c., pentru trafic de minori şi trafic de persoane şi trimis în judecată la data de 25 mai , după ce a exploatat din punct de vedere sexual trei tinere, două minore şi una majoră, pe raza municipiului Slobozia şi a altor localităţi din judeţele Ialomiţa şi Călăraşi.

În fapt, la începutul lunii februarie a.c., după ce a fost de mai multe ori identificată şi sancţionată contravenţional întrucât atrăgea, în locuri publice, persoane cu care să întreţină acte sexuale, de orice natură, în scopul obţinerii unor foloase materiale, poliţiştii au constatat existenţa unor indicii temeinice de săvârşire asupra unei minore în vârstă de 17 ani, din judeţul Prahova a infracţiunii de trafic de minori. La acea dată, tânăra a declarat poliţiştilor că de aproximativ două luni locuieşte în apartamentul unei femei din municipiul Slobozia, sora unui bărbat în vârstă de 44 de ani, ce o trimite pe DN 2A, varianta Sloboziei, să întreţină acte sexuale cu diferite persoane, în schimbul unor sume de bani. A afirmat, de asemenea, că banii obţinuţi din practicarea prostituţiei sunt predaţi celor doi pentru plata chiriei şi pentru a cumpăra cele necesare traiului. În aceeaşi zi, tânăra a fost internată în Centrul de Primire Minori din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Ialomiţa.

Poliţiştii ialomiţeni, specializaţi în combaterea traficului de persoane, din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate şi procurorii D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Ialomiţa au demarat investigaţiile în acest caz, fiind identificat Virgil A., de 44 ani, din municipiul Slobozia. Bărbatul care nu are ocupaţie, este cunoscut cu antecedente penale, iar prin administrarea probelor, la finalizarea cercetărilor, în sarcina sa s-a reţinut că în perioada 2008 – 2009, împreună cu alte două persoane, ambele din judeţul Călăraşi, au recrutat, transportat, cazat şi exploatat din punct de vedere sexual trei tinere, două în vârstă de 17 ani, iar cea de-a treia în vârstă de 22 de ani. Totodată, anchetatorii au stabilit că în scopul exploatării sexuale (determinarea la practicarea prostituţiei şi la practicarea cu el a unor acte sexuale) bărbatul a abuzat de autoritatea sa şi mai ales de starea de vulnerabilitate a victimelor. Acesta a racolat tinerele din familii dezorganizate, cu posibilităţi materiale reduse, cărora le câştiga încrederea printr-un comportament protector. Ulterior, le-a convins să locuiască în casa sa sau a surorii sale, iar după o perioadă, profitând de vulnerabilitatea acestora, nu numai de ordin social, economic, educaţional, dar mai ales de ordin psihic (un discernământ diminuat) le-a determinat să practice prostituţia – să accepte să întreţină acte sexuale cu diferiţi bărbaţi, în schimbul unor sume de bani. Conform declaraţiilor victimelor, acestea obţineau din practicarea prostituţiei sume cuprinse între 150 şi 200 de lei zilnic, iar banii astfel câştigaţi erau predaţi în mare parte inculpatului, acestea oprindu-şi sau primind sume relativ mici, suficiente pentru a-şi achiziţiona dulciuri, băuturi răcoritoare, ţigări şi uneori îmbrăcăminte. În toată această perioadă, sub protecţia lui Virgil A., victimele au întreţinut raporturi sexuale, aproape zilnic, cu mai mulţi bărbaţi în locuinţele acestora (temporare – camere de hotel sau permanente – domiciliul stabil), parcuri sau în autovehiculele cu care se deplasau atunci când practicau prostituţia în parcarea de pe varianta Sloboziei. Tinerele îşi găseau singure clienţii sau le erau indicaţi de inculpat, cel care negocia şi preţul pentru „serviciile” prestate. De cele mai multe ori, bărbatul le însoţea, le supraveghea, le furniza prezervative şi le ţinea banii câştigaţi. Tratamentul dur suportat din partea unor clienţi, le-a deterninat pe unele dintre tinere să renunţe temporar la practicarea prostituţiei, revenind însă asupra acestei decizii, urmare ameninţărilor primite din partea bărbatului. La data de 25 mai a.c., în urma unui complex de activităţi desfăşurate, au fost finalizate cercetările, fiind dispusă trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a lui Virgil A, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de minori şi pornografie infantilă, trafic de persoane şi proxenetism. Urmare prezentării prevederilor legale privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor, cele două victime minore s-au constituit părţi civile în procesul penal.”

COMPARTIMENTUL INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE al IJP

 

Subprefectul Gheorghe Babagianu a fost introdus cu forcepsul în corpul funcţionarilor publici cu scopul de a putea fi promovat în funcţia de subprefect. Intrarea s-a făcut pe uşa din dos a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi, potrivit CV-ul  postat pe site-ul prefecturii, efracţia a avut loc în ianuarie 2009. Pe site-ul ANOFM, singurul concurs la Direcţia de Mediere unde domnul Babagianu a fost încadrat este anunţat în data de 17 martie 2009, celelalte anunţuri fiind datate în mai 2009 şi octombrie 2008 şi vizând alte posturi. Ilegalitatea crasă se vede din avion.

Un CV mirobolant

Descrierea pe care subprefectul şi-o face este de-a dreptul excepţională. Omul este trompetă în materie de PC, se pricepe la afaceri, adică la comerţ cu bani şi gajuri, ştie rusă şi franceză şi se pricepe la coordonare. Adică să fie şef. Profesional, Babagianu a ars-o la Intreprinderea de Transporturi Auto , deşi el este inginer horticultor, apoi inginer la IAS Borăneşti, locul de unde s-a furat inclusiv clădirea administrativă, după care s-a refugiat în mediul de afaceri, periplu întrerupt în perioada 2002-2004, când a activat în funcţia de viceprimar la Urziceni, servind sub steagul PSD. Tentativele de ocupare a funcţiei de primar, costisitoare şi lipsite de succes l-au împins pe panta funcţiilor numite, că cele câştigate alegeri s-au dovedit inaccesibile. Numai că pentru asta era nevoie de o calitate pe care domnia sa nu o avea: cea de funcţionar public. Calitatea de sponsor şi membru PD-L, combinaţiile cu liderii din Bucureşti ai partidului lui Băsescu sau poate doar plata anticipată a “subvenţiei” pentru funcţie au rezolvat problema.

Dilemă administrativă cu miros penal

Raportându-ne la CV-ului domnului subprefect deducem că numirea în funcţie datează din 11 martie 2009. Cum pentru numire era necesară calitatea de funcţionar public este evident că intrarea în această categorie profesională trebuia făcută prin concurs. Din octombrie 2008 şi până la data de 17 martie 2009 pe site-ul ANOFM nu există niciun fel de anunţ de concurs, de unde deducem că angajarea sa în cadrul Direcţiei de Mediere a Muncii s-a făcut în baza acestui concurs de consilier clasa 1, gradul profesional asistent. Spunem asta, deoarece niciun concurs de angajare într-o instituţie publică nu se poate desfăşura fără publicarea anunţului pe site-ul propriu şi, în cazul de faţă, şi la Monitorul Oficial partea a treia. După cum se poate vedea, anunţul la care ne referim noi este extrem de dubios. El a fost postat pe site-ul ANOFM la data de 17 martie şi dă termen de înscriere 8 zile de la publicarea în MO. Cum este de presupus că ambele anunţuri au fost publicate simultan, rezultă că stabilirea primei probe de concurs s-a făcut ilegal pentru data de 23 martie, la numai 6 zile de la anunţarea concursului. Ambiguitatea este întreţinută de CV-ul subprefectului, unde nu apare explicit data de la care a început activitatea în cadrul ANOFM , adică data de când a devenit funcţionar public. Domnia sa se mulţumeşte să precizeze că deţine calitatea de funcţionar public din 2009 până la data de 11 martie 2009, când a devenit subprefect. Asta înseamnă că la data când a fost numit subprefect interimar prin Hotărâre de Guvern, Babagianu nu avea calitatea de funcţionar public. Deci, nu putea ocupa funcţia nici măcar interimar. Dacă lucrurile stau altfel, aşteptăm cu interes o variantă care să cuprindă documentul prin care Babagianu a devenit funcţionar public printr-un concurs legal din punct de vedere al formalităţilor în cadrul Direcţiei de Mediere a Muncii. În caz contrar, la Palatul Victoria e rost de cătuşe!