Friday, August 1st, 2014

Principalele instrumente de finanţare europeană nerambursabilă, Programul Operaţional Regional (POR), Programul Operaţional Sectorial Mediu (POSM), Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), se dovedesc a fi nişte ţinte prea îndepărtate pentru administraţia publică din judeţul Ialomiţa.

Deşi fondurile europene nerambursabile puse la dispoziţia României în perioada 2007-2013 sunt în valoare de peste 30 miliarde de euro, iar administraţiile publice sunt beneficiari eligibili pentru majoritatea Axelor prioritare şi domeniilor de intervenţie, autorităţile judeţului Ialomiţa, în special Preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa, CIUPERCĂ SILVIAN, nu par interesate de întocmirea şi depunerea unor cereri de finanţare (şi a proiectelor aferente)       în scopul obţinerii acestor fonduri.

În ceea ce priveşte accesarea finanţărilor disponibile de către autorităţile locale, pentru fiecare din principalele instrumente de finanţare menţionate mai sus, la nivelul judeţului Ialomiţa situaţia se prezintă după cum urmează:

- POR: patru proiecte aprobate pentru finanţare, din care unul singur depus de Consiliul Judeţean Ialomiţa, unul de către Consiliul Local Slobozia, iar două proiecte depuse de Primăria Amara;

- POSM: niciun proiect depus de entităţi din judeţul Ialomiţa. Primăria municipiului Urziceni, după derularea unor eforturi susţinute pentru constituirea unei asociaţii la nivelul judeţului Ialomiţa în vederea accesării unor fonduri nerambursabile prin POSM, eforturi contracarate în mod constant de conducerea Consiliului Judeţean Ialomiţa, a abandonat acest proiect şi s-a asociat cu mai multe localităţi din judeţul Călăraşi, formând Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ECOAQUA. Această asociaţie a accesat deja finanţări de cca. 100 milioane euro prin POSM, Axa prioritară 1 (prin intermediul cărora vor extinde şi vor moderniza frontul de captare a apei, staţia de tratare, staţia de epurare, reţelele de apă şi apă uzată din respectivele comunităţi). În mod similar, din cauza incapacităţii şi a dezinteresului  preşedintelui CIUPERCĂ SILVIAN de a coordona asocierea localităţilor din judeţul Ialomiţa în vederea formării unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară şi desemnării unui operator regional, consiliile locale din municipiul Feteşti, oraşele Ţăndărei, Fierbinţi-Tărg, Căzăneşti, comunele Dridu şi Albeşti au decis să se alăture Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Apă Canal Constanţa (finanţare tot pe Axa prioritară 1 a POSM);

- POSDRU – au fost depuse de către entităţi locale 2 proiecte, de valori mici (cumulat 2.120.000 lei), care au drept titulari Inspectoratul Şcolar Judeţean şi Grupul Şcolar de Industrie Alimentară Feteşti, existând alte 10 derulate de instituţii precum A.J.O.F.M. şi Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Ialomiţa, în asociere cu diferite structuri similare din alte judeţe (valoare cumulată de circa 7.000.000 lei).

- PNDR – au fost aprobate spre finanţare 3 proiecte, depuse de comunele Reviga, Fãcãieni şi Asociaþia de  Dezvoltare Intracomunitarã “Lunca Dunãrii”.

În concluzie, radiografia proiectelor iniţiate şi depuse de către unităţi administrativ-teritoriale de pe raza judeţului (prin forţe proprii, fără implicarea altor entităţi asociative), relevă că s-a aprobat finanţarea pentru doar 9 aplicaţii, cu o valoare cumulată de 30 de milioane de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 0,001 din totalul fondurilor europene alocate României.

Important de reţinut este faptul că niciunul dintre titularii proiectelor menţionate nu a beneficiat de sprijinul lui CIUPERCĂ SILVIAN sau al Consiliului Judeţean Ialomiţa, proiectele în cauză fiind întocmite în mod individual.

Cu excepţia celor finanţate prin POSDRU, proiectele au ca obiectiv modernizarea infrastructurii (rutieră, apă, apă uzată) şi se adresează unui număr de 6 comunităţi din totalul de 66 de localităţi ale judeţului.

Nivelul redus de absorbţie a fondurilor comunitare va determina menţinerea unei situaţii economico-sociale precare întrucât:

- 100.000 de locuitori ai judeţului – circa o treime din total (din care aproximativ 60.000 în Slobozia, municipiul reşedinţă de judeţ) nu au asigurată apa potabilă, aceasta fiind disponibilă doar persoanelor care o pot achiziţiona din magazine (apa furnizată de operatorul local S.C. URBAN S.A. Slobozia este declarată menajeră), iar localităţile în cauză - Slobozia, Scânteia, Iazu, Perieţi  nu sunt incluse în niciun proiect prin intermediul căruia să fie îmbunătăţită calitatea apei. Precizăm faptul că şi în această situaţie proiectul depus de oraşul Amara (foraje, reţea aducţiune, staţie tratare) nu a beneficiat de niciun sprijin din partea Consiliului Judeţean Ialomiţa;

- 5% din locuitorii din mediul urban şi 95% din locuitorii din mediul rural nu au acces la un sistem de apă uzată;

- reţeaua de drumuri judeţene (ex. centura ocolitoare a municipiului Urziceni, DJ201 sectoarele Coşereni-Axintele, Borduşelu-Buieşti, Mărculeşti-Săveni, DJ203B, DJ203F), comunale (ex. DC18) necesită reabilitare.

Evidenţiem faptul că proiectele referitoare la reţelele de apă şi apă uzată pot fi finanţate prin POSM, Axa prioritară 1 – „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”, axa fiind încă deschisă pentru depunerea de proiecte.

Tot într-un registru negativ se înscrie şi faptul că deşi administraţia publică judeţeană (Consiliul Judeţean Ialomiţa) a avut la dispoziţie toate instrumentele de finanţare mai sus-menţionate, a reuşit realizarea unui singur proiect, finanţat prin POR, acesta constând în “Ranforsarea şi modernizarea drumului judeţean DJ201B, km 0+000 – km 19+000, Ciochina-Orezu-Raşi,” (în valoare totală de 34.081.337,42 RON, contribuţia proprie a beneficiarului fiind de 561.488,16 lei).

În contextul în care Axa 2 – „Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale”, Domeniul Major de Intervenţie 2.1 „Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane, inclusiv construcţia şi reabilitarea şoselelor de centură”, din cadrul POR, este deja închisă pentru regiunea Sud-Est Muntenia (din care face parte şi judeţul Ialomiţa), neimplicarea factorilor de decizie locali, în special a lui CIUPERCĂ SILVIAN, a condus la pierderea oportunităţii de a reabilita infrastructura de drumuri din fonduri nerambursabile.

Dezinteresul constant manifestat de conducerea Consiliului Judeţean Ialomiţa, reprezentată de Preşedintele CIUPERCĂ SILVIAN, în problema accesării fondurilor comunitare a determinat un număr de circa 50 de unităţi administrative locale (comune), din totalul de 59 de localităţi rurale, să întocmească şi să depună proiecte individuale pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii locale. Având ca punct de plecare propriile caracteristici ca unităţi administrative şi particularităţile instrumentelor de finanţare, fiecare dintre consiliile locale aferente localităţilor în discuţie a decis să depună proiecte pentru accesarea de fonduri prin PNDR, măsura 322, „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, care sprijină dezvoltarea localităţilor cu mai puţin de 10.000 de locuitori.

Ca urmare a nivelului redus de expertiză a potenţialilor beneficiari şi a lipsei de sprijin din partea conducerii Consiliului Judeţean Ialomiţa în pregătirea acestor proiecte, din numărul aplicaţiilor depuse, 9 au fost respinse, iar cele 34 declarate eligibile au obţinut punctaje mici, fiind incluse pe lista de rezervă a Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

Conform evaluărilor făcute de Autoritatea de Management a PNDR, sesiunea de selecţie 2011 va fi ultima pentru măsura 322, fondurile rămase disponibile urmând să fie alocate reconstruirii infrastructurii rutiere afectate de inundaţii. În consecinţă, în situaţia în care nu vor fi efectuate redistribuiri de fonduri către această măsură, toate cele 1100 de proiecte declarate ca eligibile (inclusiv cele 34 aferente judeţului Ialomiţa), dar reportate din sesiunile 2008 şi 2009, vor fi respinse.

Aceeaşi situaţie deficitară în accesarea fondurilor comunitare se întâlneşte şi în cazul Axei IV LEADER a PNDR, una dintre puţinele surse de finanţare nerambursabilă încă deschisă. La modul concret, în vederea remedierii acestei stări de fapt, CIUPERCĂ SILVIAN ar putea, graţiei funcţiei pe care o deţine, să impulsioneze crearea unor Grupuri de Acţiune Locală (GAL, în sensul celor prevăzute de PNDR), prin intermediul cărora s-ar putea finanţa, în limita a 2.850.000 euro pentru fiecare GAL, proiecte de interes local pe oricare dintre cele trei axe ale PNDR.

Din păcate, însă, la fel ca şi în cazul POSM, POR, PNDR – măsura 322, implicarea lui CIUPERCĂ SILVIAN în sprijinirea formării GAL-urilor este una deficitară, în condiţiile în care, conform precizărilor Autorităţii de Management a PNDR, Consiliile Judeţene pot face parte din mai multe Grupuri de Acţiune Locală.

Dezinteresul manifestat de CIUPERCĂ SILVIAN în accesarea fondurilor comunitare este vizibil chiar şi prin prisma numărului redus de funcţionari publici, din cadrul Consiliului Judeţean Ialomiţa, cu atribuţii în gestionarea fondurilor comunitare şi coordonarea proiectelor derulate de unităţile administrativ-teritoriale beneficiare ale unor astfel de finanţări.

În speţă, în cadrul Consiliului Judeţean Ialomiţa, există “Serviciul Management de proiect” – subordonat direct lui CIUPERCĂ SILVIAN. Deşi conform organigramei instituţiei compartimentul în discuţie dispune de un număr de 8 posturi, sub motivaţia faptului că ocuparea locurilor vacante este blocată prin măsuri guvernamentale, CIUPERCĂ SILVIAN refuză organizarea şi desfăşurarea de concursuri pentru completarea schemei. Situaţia trenează de multă vreme, astfel încât la începutul lunii martie 2011 Consiliul Judeţean Ialomiţa avea prevăzute în organigramă 126 de posturi, 34 fiind vacante. Acest fapt ar permite, în situaţia în care s-ar dori, încadrarea unora dintre funcţiile neocupate de la nivelul Compartimentului „Management de proiect”, ceea ce ar contribui la o mai bună coordonare a activităţilor de accesare a fondurilor europene, realizată prin intermediul Compartimentului de Integrare Europeană, Dezvoltare Regională şi Parteneriate Interne şi Externe, din cadrul Direcţiei Coordonare Organizare,  compartiment care are în prezent un singur salariat, angajat pe perioadă determinată.

Luând în calcul considerentele anterior formulate, ceea i se poate imputa lui CIUPERCĂ SILVIAN, în calitatea sa de Preşedinte al Consiliului Judeţean Ialomiţa şi de membru al Consiliului pentru Dezvoltare Regională (CpDR) al Agenţiei de Dezvoltare Regională 3 Sud Muntenia (fost  Preşedinte al acestui for) este dezinteresul în promovarea unor proiecte de dezvoltare a judeţului, în special prin Programul Operaţional Regional (POR), CpDR având, conform propriului Regulament de Organizare şi Funcţionare, atribuţii de analiză şi aprobare a strategiei şi programelor de dezvoltare regională şi  aprobare a proiectelor de dezvoltare regională.

Lipsa de implicare a lui CIUPERCĂ SILVIAN în promovarea intereselor judeţului a condus la absorbţia, prin POR, doar a sumei de 73.874.000 lei, reprezentând 4,66% din totalul de 1.584 milioane lei atraşi la nivelul Regiunii 3 Sud Muntenia, judeţul Ialomiţa ocupând locul 6 din cele 7 judeţe ale regiunii.

Degradarea mediului economic, coroborată cu inexistenţa unor investiţii private, precum şi cu interesul redus al factorilor de decizie din administraţia judeţeană pentru promovarea unor proiecte de dezvoltare regională sau antreprenorială, cu finanţare comunitară, a condus la diminuarea activităţilor economice productive, aspect ce a influenţat ponderea veniturilor şi a cheltuielilor înregistrate la nivelul judeţului Ialomiţa.

Pe acest fond, încasările Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Ialomiţa s-au redus la 550 milioane lei în anul 2010, iar ponderea judeţului Ialomiţa în PIB naţional a coborât la doar 0,03% (de la 0,04%), judeţul fiind un consumator al resurselor financiare generate la nivelul ţării.

În prezent, în judeţul Ialomiţa, populaţia activă este de 108.000 persoane, fiind înregistraţi 44.173 de salariaţi şi circa  90.000 de pensionari. Dintre persoanele ce deţin un loc de muncă, 33.882 lucrează în mediul privat, iar diferenţa în sistemul de stat. Contribuţia acestora la sistemul de asigurări sociale pe anul 2010 a fost de numai 176.699.562 de lei, în timp ce cheltuielile aferente bugetului asigurărilor sociale au depăşit 430.650.000 de lei. La acestea se mai adaugă încă 171.133.526 de lei, de la bugetul de stat, pentru plata pensiilor.

Între veniturile şi cheltuielile de la bugetul asigurărilor sociale din Ialomiţa, se înregistrează un deficit de aproximativ 60%, care este suportat anual de bugetul de stat.

La sfârşitul lunii ianuarie 2011, în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ialomiţa erau înregistrate 10.878 persoane, 50% dintre acestea nefiind indemnizate. În aceeaşi perioadă a anului, rata şomajului înregistrată la nivelul judeţului Ialomiţa a fost de 9,9%, în creştere faţă de cea de la sfârşitul lunii decembrie 2010, când s-a situat la valoarea de 9,6%. La nivel naţional media şomajului este de 6,74% (valoare înregistrată la sfârşitul lunii ianuarie 2011), judeţul ocupând poziţia a 4-a în statistica privind judeţele cu cea mai mare rată a şomajului.

Situaţia financiară precară a tuturor entităţilor de pe raza judeţului nu permite susţinerea din surse proprii a unor proiecte de dezvoltare regională / locală, context în care autorităţile locale ar trebui să intervină în vederea susţinerii derulării unor astfel de proiecte, inclusiv prin accesarea unor instrumente de finanţare nerambursabilă.

Fundaţia Renaşterea, condusă de Mihaela “dragostea mea” Geoană  derulează în această săptămână un program de prestări de servicii pentru femeile din Ialomiţa. Utilizînd un laborator mobil de analize, fundaţia de partid a nevestei şefului Senatului României va presta analize mocca pentru femeile de pe malurile Ialomiţei pentru ca aceste potenţiale alegătoare să poată verifica dacă au cancer la sân sau  cancer de col uterin. Ideea, generoasă fără discuţie, a fost infectată cu o campanie electorală mizerabilă iniţiată de PSD şi acceptată de fundaţia de partid. Pe pliantele şi afişele tipărite pentru informarea populaţiei tronează la loc de cinste sigla PSD şi denumirea unei alte fundaţii de partid, Ialomiţa 2000, o căpuşă strecurată în afacere pe uşa din dos.

Renaşterea- fundaţie de utilitate publică şi nu numai

Nu este prima dată când fundaţia patronată de Mihaela Geoană şi înţesată cu pesediste se implică în campaniile electorale ale PSD. Asta deşi fundaţia gestionează resurse financiare provenite din programe de finanţare europene şi, potrivit statutului, şi resurse publice ale statului român. În anul 2008  Fundaţia “Renaşterea pentru Educaţie, Sănătate şi Cultură”, condusă de Mihaela Geoană, soţia liderului PSD, a fost recunoscută, prin hotărâre aprobată de Guvern, ca fiind de utilitate publică, statut care conferă, printre altele, drept preferenţial la bunuri proprietate publică şi fonduri bugetare. Cîteva luni mai tărziu, adică exact în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2008, fundaţia Renaşterea a deplasat laboratorul mobil finanţat din bani europeni fix în colegiul în care a candidat Mircea Geoană. Scopul nobil declarat de fundaţie a fost acela de a oferi alegătoarelor din zona Dăbuleni analize gratuite pentru depistarea cancerului de col şi de sân. Numai din pură coincidenţă, acţiunea doamnei Geoană s-a suprapus fericit cu activităţile electorale ale soţului domniei sale. La 3 ani de la coincidenţa din Dăbuleni, minunea se repetă şi la Slobozia.

PSD Ialomiţa în zodia cancerului

Afişele şi pliantele colorate în roşu PSD anunţă prezenţa la Slobozia a fundaţiei Renaşterea în săptămâna 11-17 aprilie 2011. Implicată pănă în gît cu fonduri, primăria Slobozia, cea care a iniţiat acţiunea cu un scop vădit electoral, nu apare nicăieri. Apare in schimb, mare cât toate zilele, sigla PSD Ialomia, care nu are nicio contribuţie la această afacere caritabilă. Oamenii lui Ciupercă au băgat la înaintare şi fundaţia Ialomiţa 2000, o altă structură de crimă organizată a PSD prin care oamenii lui Savu devalizau în anii 2002-2003 patrimoniul public al Urban SA şi bugetul Direcţiei Silvice. Pentru cei care au uitat, fundaţia Ialomiţa 2000 a fost cumpărătoarea unui spaţiu subevaluat vândut de Urban SA, dar şi a cabanei Misleanu cumpărată de aceeaşi fundaţie de la Consiliul Judeţean Ialomiţa şi revândută apoi la preţ dublu Direcţiei Silvice Ialomiţa. În această companie selectă va evolua fundaţia familiei Geoană la Slobozia, pe stadionul municipal, unde va presta gratis analize evaluate circa 300 de lei per pacient. Din ce bani va fi suportată acţiunea?

Sponsori şi sponsorizări

O descriere foarte mişto, cum ar veni, a programului este făcută în presa noastră liberă şi indepedentă. Într-un articol generat de acordarea unui premiu acestei fundaţii de către Parlamentul European se arată următoarele:

Lansat pe 6 martie 2008, acest proiect este rezultatul a 7 ani de activitate şi constituie o investiţie de peste 300.000 euro, iar costurile legate de operarea lunară se ridică la peste 12.000 euro, sume provenite exclusiv din campaniile de strângere de fonduri ale fundaţiei. Prin acest program se oferă mamografii şi Teste Babeş Papanicolau în regim de gratuitate femeilor din comunităţile cu acces limitat la aceste tipuri de investigaţii medicale. În urma a 2 ani de activitate, datorită Unităţii Mobile de Diagnostic Renaşterea, peste 9.000 de femei, din 23 de localităţi, au beneficiat de servicii medicale, fiind efectuate 7.821 de Teste Babeş Papanicolau şi 4.435 de mamografii. Fundaţia Renaşterea a adus în ţară primul centru mobil pentru investigaţii de sân şi de col uterin, pentru diagnosticarea precoce a cancerului. În Centrul mobil pentru investigaţii de sân şi de col uterin sunt amenajate: un cabinet de ginecologie şi un cabinet cu mamograf. Acest vehicul se deplaseză prin ţară, în comunităţile care au acces limitat la investigaţii medicale, pentru a oferi femeilor posibilitatea de a efectua gratuit, mamografii şi teste Babeş Papanicolau. Programul ”Renaşterea – Diagnostic Mobil Sân şi Col Uterin” respectă directivele europene privind calitatea serviciilor medicale, fiind dotat cu aparatură medicală nouă, de ultima generaţie.Proiecte similare au fost implementate şi în alte ţări din Uniunea Europeană şi s-au dovedit a fi extrem de eficiente în depistarea precoce a maladiilor şi în creşterea ratei de supravieţuire a pacientelor. Fundaţia Renaşterea multumeşte şi dedică acest premiu partenerilor şi sponsorilor care au făcut posibil acest proiect: Avon, Galeriile Nemţoi, McCann Erickson, Acasa, TVR, Class Living, Carrefour, Roche, Actavis, Sanofi Aventis, Petrom, Novartis, SDV-SCAC, Sofmedica”. Băieţii de la presa de trust sunt foarte scrupuloşi dar nu spun tot adevărul. Pentru că printre sponsorii amintiţi în articol se regăsesc şi producătorii de vaccin împotriva cancerului de col uterin, adică exact cei care au intersul ca boala să fie cât mai răspândită iar vînzările lor să crească. Iată ce găsim la o simplă scanare pe site-ul producătorului GlaxoSmithKline (GSK): GlaxoSmithKline este un susţinător al Fundaţiei “Renaşterea” din anul 2002. În 2009 am continuat să susţinem programul naţional “Diagnostic mobil – sân şi col uterin”. Proiectul se desfăşoară pentru al treilea an consecutiv, în perioada octombrie 2009 – septembrie 2010 şi are ca scop oferirea de servicii medicale pentru prevenirea cancerului de sân şi de col uterin, prin intermediul unei unităţi mobile de diagnostic capabile să ajungă în comunitati mai retrase, unde astfel de servicii sunt greu accesibile femeilor. Pentru al treilea an al proiectului, GSK a contribuit cu suma de 50 000 de euro. Finanţarea GSK a reprezentat 12,46% din totalul finanţărilor primite de Fundaţia “Renaşterea” în 2009. GSK este unul dintre producătorii de vaccin anti HPV de la care statul român a cumpărat circa 150.000 de doze pentru o campanie de vaccinare care a dat chix. Vaccinul a expirat iar statul a rămas cu marfa în galantar. Costurile acestei golănii de partid şi de stat în care sunt implicaţi mafioţi din toate partidele politice se ridică la circa 23 de milioane de euro.

Unde este Primăria Slobozia?

Laboratorul mobil al fundaţiei Renaşterea va staţiona în incinta stadionului. Primăria Slobozia va plăti de la buget costurile legate de asigurarea utilităţilor, cazarea şi masa personalului care deserveşte laboratorul. Faptul că aceste costuri se achită din buget nu este de incriminat. Revoltător este faptul că deşi face posibilă operaţiunea, primăria lasă impresia că gratuitatea este oferită de PSD. Iar doamna Geoană iroseşte fondurile fundaţiei de utilitate publică pe acţiuni derulate în oraşe conduse de PSD, unde populaţia are acces la servicii medicale, şi nu în localităţile izolate şi lipsite de infrastructură medicală aşa cum se laudă în descrierea proiectului. Probabil pentru că de acolo nu ies voturi prea multe.

Foarte vocal când este vorba despre morala publică, preşedintele Ciupercă devine mut când pune de câte-o golănie ca cea de săptămâna asta. Folosind ca paravan fundaţia Renaşterea şi ca finanţare  fondurile publice ale Primăriei Slobozia, domnul Ciupercă încearcă să trombonească alegătoarele din municipul reşedinţă de judeţ cum că PSD le-ar oferi analize moca. Ideea este bestială mai ales în contextul în care directorul Spitalului Judeţean instigă în subteran la revolte de stradă împotriva reformei pricăjite în domeniul sănătăţii iniţiată de Boc, iar populaţia vede la televiziunile lui Vîntu şi Voiculescu cum mor oamenii cu zile pe străzi. Înţelept peste limita legală, Ciupercă se lipeşte de Renaşterea şi, pe banii Primăriei Slobozia şi ai sponsorilor interesaţi se face că oferă gratis ceea ce Boc nu dă nici pe bani. Mizerabilă pînă la dezgust, campania electorală pe bază de cancer iniţiată de Ciupercă ne arată foarte exact cu cine avem de-a face. Dacă mai era nevoie. Este vorba de un grup de oameni fără Dumnezeu, cinici pănă la cruzime, rapaci şi dornici de a ajunge la putere prin orice mijloace. Dacă există vreo diferenţă între partidele politice din România, cam aceasta ar fi. PSD calcă pe cadavre ca să câştige câteva voturi în plus. Campania electorală pe baza cancerului pare a fi o marcă înregistrată a familiei Geoană. În 2008 Renaşterea, fundaţie declarată de utilitate publică, a scanat electoral sânii alegătoarelor din Dăbuleni vremei de mai bine de o lună. Aşa procedează acum şi Ciupercă, care pune sigla PSD pe un pliant în care femeile sunt informate cine le oferă gratis analize de circa 300 de lei bucata. Că Ciupercă minte este un fapt banal. Că o face speculând teama oamenilor de o boală incurabilă este o mizerie. Pe care, până acum n-am văzut-o decât la PSD. Deh, ce nu face omul (Ciupercă) pentru o pensie babană! Căci toată strădania marelui om politic provenit din mahalalele  de la Ţăndărei au ca ţintă o biată pensie  de baştan. Jalnic.

Puţin înainte de pelerinajul în Ţara Sfântă, primarul Gabi Ionaşcu a fost încondeiat în presă pe tema stării de sănătate. Oamenii de litere s-au întrecut în a publica diagnostice şi informaţii atribuite, firesc, unor surse medicale, din care reieşea că alesul urbei este pe cale de a-şi da obştescul sfîrşit. Întors din Israel unde a participat alături de pelerini civili sau în rezervă la o excursie tematică, domnul primar pune lucrurile la punct într-un comunicat de presă plin de har, pe care-l publicăm integral:

“Urmare unor articole publicate în mass-media locală privind starea de sănătate a Primarului Municipiului Slobozia, acesta doreşte să clarifice informaţiile furnizate.

Pentru început trebuie să precizez că sunt surprins neplăcut de maniera în care anumiţi medici din cadrul Spitalului Judeţean Slobozia înţeleg să respecte deontologia profesională şi să asigure confidenţialitatea relaţiei medic-pacient. Fondul chestiunii este de cu totul altă natură decât cea relevată de redactorii ziarului Independent, care citând surse medicale au strecurat în text informaţii distorsionate, voit sau inconştient.

La data de 25 Martie orele 12.00 am mers la Spitalul Judeţean Slobozia  pentru a-mi verifica tensiunea arterială, aşa cum fac regulat şi bineînţeles cum este normal  înainte de a pleca într-o călătorie. Aici doctorul Dochiu a constatat că tensiunea arterială este relativ scăzută, administrându-mi un medicament perfuzabil, neputând însă concluziona asupra cauzei deoarece aprofundarea investigaţiilor nu a putut fi posibilă. În aceste condiţii am luat decizia de a merge la Spitalul Militar Central pentru investigaţii complete, care s-au finalizat în data de 26 martie, orele 12.00. Aceste investigaţii nu au confirmat vreo afecţiune vasculară sau de alt gen, astfel încât la orele 15.00 m-am externat plecând la Aeroportul Otopeni pentru a merge într-un pelerinaj la locurile sfinde din Israel. Precizez că nici un moment viaţa nu mi-a fost pusă în pericol  şi că starea sănătăţii mele este foarte bună, mai ales că pelerinajul în ţara unde s-a născut, a făcut minuni şi s-a răstignit pentru mântuirea noastră Domnul Iisus Hristos mi-a dat forţa pentru a-mi duce la bun sfârşit toate întreprinderile în folosul comunităţii pe care o reprezint.

Mulţumesc pentru grija pe care o manifestă unii reprezentanţi media faţă de persoana mea. Adresez pe această cale rugămintea ca pe viitor să aducă în atenţia publică informaţii reale confirmate de mine şi nu de „surse” specifice unor canale media. Aş fi apreciat şi mai mult dacă anterior publicării informaţiilor s-ar fi făcut simplul gest de a mi se da un telefon, ştiut fiind faptul că întotdeauna răspund la telefonul de serviciu.

Mulţumesc în egală măsură tuturor celor care au manifestat diverse opinii pe unele site-uri de informare şi le doresc cel puţin aceeaşi sănătate pe care mi-o doresc mie, chiar dacă alţii au manifestat alte opinii.

Încredinţez pe toţi cetăţenii Municipiului că nu am nimic de ascuns nici măcar referitor la sănătatea mea, interesul meu fiind acela de slujire a comunităţii care m-a aşezat în fruntea sa şi de a face bine la cât mai mulţi semeni”.

Amin, am spune noi!

Judecatoarea Elena Burlan de la Tribunalul Bucuresti a decis schimbarea magistratului Camelia Bogdan din dosarul lui S.O.Vantu, pe motiv ca procesul se desfasura prea repede. Ea isi bate astfel joc de mica reforma din Justitie, al carui scop era tocmai grabirea proceselor. Parchetul General a reclamat-o, luni, pe Elena Burlan la CSM, pentru nerespectarea normelor de procedura cu grava neglijenta. Printre succesele inregistrate de Elena Burlan in cariera de magistrat se numara achitarea medicului Serban Bradisteanu, acuzat de o mita de 4 milioane de euro, sau a medicului Tranca, cel care a violat o fata de 17 ani. Elena Burlan ofera o motivare halucinanta pentru schimbarea Cameliei Bogdan: “administrarea probatoriului s-a facut cu o celeritate nejustificata”, astfel incat inculpatul nu are timpul necesar pregatirii apararii. Elena Burlan o critica pe colega sa Camelia Bogdan ca a cerut de pe o zi pe alta dosarul de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, dosar ce a fost trimis acolo la cererea avocatilor lui Vantu. “Ori, ceea ce trebuie asigurat in cadrul unui proces penal este increderea pe care, intr-o societate democratica, instantele trebuie sa inspire publicului si, in primul rand acuzatului, intr-un proces penal. Ori, in acesta cauza, atitudinea atipica a judecatorului in solutionarea acestei cauze, justificata de prevederile legale ale Legii nr. 202/2010, dar si dorinta de a face astfel incat sa nu planeze niciun dubiu asupra impartialitatii sale, poate crea inculpatului tocmai o stare de neincredere fata de modalitatea in care instantele de judecata isi exercita atributiile, poate crea inculpatului impresia ca nu beneficiaza de un proces echitabil in raport de cele retinute anterior”, se arata in incheierea semnata de judecatoarea Elena Burlan de la Tribunalul Bucuresti, obtinuta de Ancheteonline.ro. Acuzatia principala adusa judecatoarei Camelia Bogdan a fost aceea ca s-ar fi antepronuntat asupra vinovatiei lui Ovidiu Turcan, partener de afaceri cu S.O. Vantu, in momentul cand i-a respins acestuia cererea de a parasi temporar tara.

Antepronuntare inventata

Avocatii lui Vantu sustin in cererea de recuzare ca, la penultimul termen, judecatoarea  Bogdan ar fi conditionat incuviintarea parasirii Romaniei pentru Turcan de recunoasterea vocii din inregistrarile de la dosar. Magistratul Burlan a imbratisat aceasta sustinere, aratand urmatoarele: “Conditionarea admiterii sau respingerii cererii formulate de inculpat, de furnizarea unor informatii necesare administrarii probatoriului in cauza, in conditiile in care inculpatul a precizat de mai multe ori pozitia sa in sensul ca isi rezerva dreptul la tacere, poate conduce la concluzia ca judecatorul nu este impartial, ca si-a format deja o parere cu privire la vinovatia acestuia, iar inculpatul nu are parte de un proces echitabil, in sensul ca judecatorul forteaza partea pentru obtinerea probatoriilor dorite”, continua Burlan. Magistratul isi continua explicarea motivelor pentru care si-a “sanctionat” colega de instanta, subliniind ca nici un act procedural nu trebuie “grabit”, altfel avem de-a face cu incalcarea dreptului la aparare al inculpatilor si, de aici, neincrederea publicului in justitie. “Instanta retine astfel si faptul ca administrarea probatoriului cu o celeritate nejustificata, “plimbarea” dosarelor intre instante de grade jurisdictionale diferite pentru diverse motive, dar mai ales mentionarea “NECESITATII” inaintarii dosarului intr-un termen rezonabil, de regula de pe o zi pe alta catre instantele respective, deci mentionarea acestor lucruri ca temei pentru respingerea cererii formulate de inculpat la termenul din 15.03.2011, alaturi de conditionarea furnizarii informatiilor necesare efectuarii expertizei, in conditiile mentionate deja, poate crea de asemenea confuzii in randul justitiabililor, atat cu privire la impartialitatea judecatorului, dar si la dreptul sau la un process echitabil, si o perioada prea scurta de timp putand compromite echitatea procedurii prin neacordarea persoanei in cauza a timpului si a facilitatilor necesare pregatirii apararii, cu atat mai mult cu cat acesta necesitate este mentionata ca temei al cererii formulate de inculpat, putand conduce la parerea, pe care si-a exprimat-o deja inculpatul, ca judecatorul recuzat si-a creat deja opinia vinovatiei inculpatului si de aceea doreste sa solutioneze cauza in regim de urgenta, fara a preciza ca temei al cererilor formulate de inculpat, motive de fapt si de drept temeinice, in litera si spiritual legii”, spune, in concluzie, Elena Burlan.

Prietena medicilor Bradisteanu si Tranca

Burlan este acelasi magistrat de la Tribunalul Bucuresti care l-a achitat, la data de 2 decembrie 2009, pe medicul Serban Bradisteanu acuzat de DNA ca ar fi primit o mita record pentru Romania de 4 milioane de euro. Aceeasi judecatoare l-a achitat pe medicul Razvan Tranca, acuzat de violarea unei minore. Intr-un final, Tranca a fost condamnat de instanta superioara la patru ani de inchisoare cu suspendare si la plata unor despagubiri, dupa ce a aruncat o tanara de la etajul sase la care locuia medicul. Elena Burlan a considerat la momentul respectiv ca actul sexual a fost liber consimtit de catre cei doi. In acelasi timp, Procurorul General, Laura Kovesi, a sesizat CSM “in vederea efectuarii de verificari cu privire la judecatorul Elena Burlan, sub aspectul nerespectarii normelor de procedura cu grava neglijenta. Cu ocazia solutionarii cererii de recuzare a judecatorului investit cu solutionarea pe fond a dosarului numarul 49702/3/2010 al Tribunalului Bucuresti, Sectia a-II-a Penala, magistratul a retinut un caz de incompatibilitate neprevazut de dispozitiile Codului de procedura penala.(sursa: ancheteonline.ro)

Magistratul care judeca dosarul lui Vîntu a fost schimbat deoarece procesul mergea prea rapid. Nu e nicio greşeală. Aberanta deciziei aparţine judecătoarei Elena Burlan, de la Tribunalul Bucureşti. Madam Burlan consideră că refuzul magistratului grăbit de a accepta tragerile de timp şi îmbolnăvirile frecvente ale inculpatului este de natură a-i afecta acestuia dreptul la apărare. Adică banditul FNI nu are timp să îşi producă probe şi asta i-ar putea induce ideea că nu este judecat corect. Chiar aşa sună motivarea magistratului Burlan:  “Ori, ceea ce trebuie asigurat în cadrul unui proces penal este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să inspire publicului şi, în primul rând acuzatului, într-un proces penal. Ori, în acesta cauză, atitudinea atipică a judecătorului în soluţionarea acestei cauze, justificată de prevederile legale ale Legii nr. 202/2010, dar şi dorinţa de a face astfel încât să nu planeze niciun dubiu asupra imparţialităţii sale, poate crea inculpatului tocmai o stare de neîncredere faţă de modalitatea în care instanţele de judecată îşi exercita atribuţiile, poate crea inculpatului impresia că nu beneficiază de un proces echitabil în raport de cele reţinute anterior”. Lăsăm la o parte limba română cu îmbunătăţiri folosită de Burlan în redactarea motivării. Dar nu putem lăsa la o parte logica strâmbă a acestei femei. Cauza care îl poate duce pe SOV după gratii este foarte simplă. Procurorii îl acuză că l-a ajutat pe Nicolae Popa să fugă şi să supravieţuiască în Indonezia. Acuzaţia are la bază înregistrări ale unor convorbiri şi documente bancare din care reies transferuri regulate de bani. Cu ce să contracareze Vîntu aceste acuzaţii­? Ce probe nu are timp să producă? Evident că nu are cu ce să combată ceea ce se vede din avion. Tot ceea ce încearcă este să tragă de timp pe ideea simplă că poate cade regimul şi vine la putere opoziţia, căreia el i-a pus la picioare haznaua numită Realitatea TV. Iar cavalerii dreptăţii sociale Felix, Ponta şi Porumbacu ar putea să-şi arate recunoştinţa ajutându-l cumva să scape de proces. Din păcate pentru el, magistratul care-i judeca dosarul n-a acceptat tradiţia românească şi, profitănd de legea micii reforme în justiţie, a accelerat procedurile. Iar SOV, ca şi Năstase, se plimbă săptămânal la tribunal să dea cu subsemnatul. Culmea este că ceea ce nu credea nimeni ca este posbil s-a întîmplat. Burlan a decis că nu e bine ca un proces să se judece în luni şi nu în ani. N-a făcut-o pentru un amărît, ci pentru un guzgan cu multe conexiuni. Probabil că precedentul, odată creat, va putea fi folosit şi de Năstase. Şi nu numai de el. Adică mica reformă în justiţie e doar pentru oameni mici. Oamenii mari pot veni cu judecătorii de acasă iar procesele lor pot dura oricât e nevoie. Eventual până ce inculpaţii vor decide că au fost judecaţi şi achitaţi corect.

Consilul Judeţean Ialomiţa a elaborat Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor la nivelul judeţului. Specialiştii care au elaborat planul pornesc de la premisa că sunt 90% şanse ca pănă în 2011 să avem parte de un cutremur cu magnitudinea de peste 7,5 grade pe scara Richter şi evaluaze riscurile posibile în cazul producerii cataclismului. Potrivit scenariului elaborat de CJI un seism de această magnitudine ar afecta circa 200.000 de persoane. Sunt luate în calcul avarii majore la combinatul chimic din Slobozia, explozii la Expur şi fisurarea barajului de la Dridu. Redăm integral analiza Consiliului Judeţean cu privire la riscul seismic.

Riscuri la cutremur

Ca urmare a condiţiilor geografice, geologice şi meteorologice în cadrul judeţului Ialomiţa există:

1. Pericolul de apariţie a unor mişcări seismice cu epicentrul în zona Vrancea care se pot manifesta pe teritoriul judeţului Ialomiţa.

2. Pericolul de apariţie a unor mişcări seismice de suprafaţă care se pot produce pe teritoriul judeţului Ialomiţa sau al judeţului Constanţa.

3. Pericolul producerii unor alunecări de teren ca urmare a mişcărilor seismice sau ca urmare a condiţiilor geologice şi meteorologice favorabile acestora.

4. Pericolul producerii unor fluidizări, surpări, fisurări sau modificări ale scoarţei terestre ca urmare a mişcărilor seismice.

5. Pericolul producerii unor inundaţii ca urmare a mişcării seismice, datorate:

 avarierii sau distrugerii unor lucrări hidrotehnice, de exemplu, barajul de

acumulare de la Dridu;

 blocării sau modificării cursurilor unor ape curgătoare.

6. Pericolul producerii unor accidente tehnologice, dezastre industriale ca urmare a mişcării seismice:

 incendii izolate şi de mari proporţii;

 explozii, (S.C Expur S.A. Urziceni punct lucru Slobozia. S.C Expur S.A.

Urziceni, S.C. ULTEX S.A. Ţăndărei);

 accidente chimice (S.C. CHEMGAS HOLDING CORPORATION S.R.L.

Slobozia);

 accidente nucleare;

 accidente de transport al oamenilor, mărfurilor obişnuite şi al celor periculoase.

Riscul seismic al alunecărilor de teren şi al unor dezastre complementare

Ca urmare a analizei condiţiilor şi criteriilor de apariţie a unui dezastru în cadrul judeţului Ialomiţa există posibilitatea producerii unor dezastre astfel:

1. Riscurile seismice, ale alunecărilor de teren şi ale dezastrelor complementare,

identificate mai sus ca urmare a analizei hazardului pentru judeţul Ialomiţa.

2. Enumerarea şi localizarea zonelor şi a surselor de risc. Stabilirea caracteristicilor acestora:

- focarul sau zona seismică: cutremurele de pământ localizate în zona Vrancea se resimt pe teritoriul judeţului Ialomiţa pe direcţia Nord-Sud. Sunt aproape în totalitate de natură tectonică. Cele mai puternice şi care afectează o arie întinsă sunt cele care se produc la adâncimi de 100-150 km şi au magnitudini medii de 7 grade pe scara Richter şi conduc la intensităţi seismice de VII-VIII grade pe scara Mercalli.

- zone de fluidizări, surpări, fisurări, modificări ale scoarţei terestre: datorită

mişcărilor ondulatorii ale scoarţei terestre în timpul mişcării sesimice se poate produce lichefierea stratului de loess pe care sunt fundate blocurile de locuinţe, în special în municipiul Feteşti, fenomen care poate duce la prăbuşirea acestora.

- lucrări hidrotehnice şi cursurile de apă – sursa de risc: prin cedarea în timpul

unei mişcări seismice a barajului de la Dridu se poate produce inundarea zonelor din aval de acesta.

- sursele sau zonele de risc tehnologic: datorită avariilor tehnice produse în timpul unei mişcări seismice se pot declanşa incendii sau explozii (S.C Expur S.A. Urziceni punct lucru Slobozia, S.C Expur S.A. Urziceni, S.C. ULTEX S.A. Ţăndărei, staţii de benzină şi carburanţi etc); accidente chimice cu degajare de substanţe toxice în atmosferă (S.C.CHEMGAS HOLDING CORPORATION S.R.L. Slobozia).

Ipotezele de risc la dezastre

Activitatea seismică în zona VRANCEA este dominată de seisme cu adâncime intermediară, subcrustale cu focarul la adâncimi de 70 – 170 km. Cele mai frecvente sunt seismele cu focarele la adâncimi de 130 -150 km.

Zona seismică este o sursă activă şi persistentă de cutremure de pământ cu caracter specific. În zona Vrancea există şi focare seismice care produc cutremure de pământ normale, intracrustale, cu adâncimi mai mici de 60 km .

Proiecţia verticală a focarelor cutremurelor vrâncene cu M > 4 (M – intensitatea cutremurelor pe scara Richter, magnitudinea ) evidenţiază două zone seismice:

- o zonă situată în scoarţa terestră cu o grosime de 38 km şi înclinaţie 55 grade sub Carpaţi. Focarele se găsesc la adâncimi de 14-45 km;

- o zonă situată în mantaua superioară cu o grosime de 44 km şi înclinaţie de 68 grade sub Carpaţi. Focarele se găsesc la adâncimi cuprinse între 40-70 km.

Există şi o lacună seismică, o zonă cu un minim de activitate la adâncimi cuprinse între 40-70 km.

Distribuţia cutremurelor în timp cu magnitudinea M > 4 produse în zona Vrancea arată că cea mai importanta activitate seismică s-a observat în anii: 1940, 1941, 1942, 1948, 1959, 1977, 1990, 1992, 1994, 1997, 2002, 2003, 2005, 2009. Analizând aceste perioade se poate concluziona că mişcările seismice manifestă tendinţa de a se produce în grupe sau roiuri (replicile cutremurelor din 1940 şi 1977), fenomen destul de rar în domeniul cutremurelor intermediare .

Magnitudinea maximă a cutremurelor produse în regiunea Vrancea este estimată pe baza:

- datelor de observaţie;

- consideraţiilor seismtectonice;

- corelaţia dintre activitatea seismică şi magnitudinea maximă observată.

Analiza riscului seismic stabileşte că există probabilitatea de 90% ca în regiunea seismică Vrancea să se producă un cutremur de pământ cu magnitudinea maxima de cel puţin M = 7,5 grade pe scara Richter, în perioada anilor 1999 – 2011. Mişcarea seismică poate fi însoţită de apariţia unor fluidizări, tasări, falieri, surpări, alunecări de teren (locale) datorită apelor subterane, a infiltraţiilor din apele meteorice de suprafaţă, care modifică capacitatea de rezistenţă, de forfecare a rocilor şi stivelor de depuneri sedimentare. Distanţa faţă de zona epicentrală Vrancea este de 140 km.

Prezentarea zonării şi microzonării seismice a judeţului Ialomiţa

În conformitate cu Normativul P100/2006, care zonează din punct de vedere seismic teritoriul României, judeţul Ialomiţa este localizat într-o zonă caracterizată printr-o valoare de varf a acceleraţiei terenului pentru proiectare ag=0,20g şi o perioada de colţ Tc=1,0 sec. Un cutremur de intensitate mare poate fi caracterizat prin următoarele:

- se înregistrează spaimă şi panică,

- mobila grea se deplasează si uneori se răstoarnă,

- copacii se scutura puternic, iar unii se rup.

- apar crăpaturi mari în pereţii clădirilor,

- apar fisuri în grinzi si stilpi iar unele elemente de rezistenţă pot ceda.

- clădirile vechi, neprotejate din punct de vedere seismic se pot prăbuşi,

- apar alunecări de teren,

- se produc crăpaturi cu lăţimea de câţiva centimetri pe suprafaţa terenului,

- apar noi bazine de apă,

- se modifică debitul în fântâni, unele puţuri cu apă secată se vor umple cu apă iar altele vor seca.

- Se apreciază ca efectele cele mai puternice vor fi pe direcţia Nord-Sud, Focşani-Slobozia

2. Nominalizarea localităţilor şi obiectivelor în fiecare zonă de risc.

Ca urmare a unor mişcări seismice de o extremă violenţă şi intensitate pot apare

accidente tehnologice la unele obiective industriale după cum urmează:

• S.C. CHEMGAS HOLDING CORPORATION S.R.L. Slobozia – pot fi avariate instalaţiile şi depozitele de amoniac şi uree cu degajarea în atmosferă a amoniacului, fenomen ce poate afecta municipiul Slobozia şi localităţile limitrofe

• S.C Expur S.A. Urziceni punct lucru Slobozia – se pot produce incendii şi explozii cu propagare rapidă în toată zona industrială vest, rezultând numeroase victime omeneşti şi pagube materiale

• S.C. ULTEX S.A. Ţăndărei – în urma avarierii instalaţiilor tehnologice se pot produce explozii şi incendii

• în urma mişcărilor seismice poate fi avariată magistrala de gaz metan ce alimentează municipiul Slobozia, fenomen ce poate produce incendii şi explozii pe suprafeţe extinse.

Efectele cutremurului în municipii şi oraşe

Municipiul Slobozia

La nivelul municipiului Slobozia sunt identificate ca vulnerabile următoarele blocuri de locuinţe: Bloc 160, U10, U20, I1, I3, I6, I7, I8, I9, I10, J1, J2, V1, V2, V4, V1O, V11, D1, C1, C2, G6, G110, G120, MFA1, MFA2, E14, E1, E2.

A fost întocmită expertiza tehnică numai pentru blocul J1, acesta fiind încadrat, de către expertul tehnic, în clasa de risc RS III. Celelalte construcţii nu au fost expertizate.Dintre construcţiile cu altă destinaţie decât cea de locuit la care au fost întocmite expertize tehnice

enumerăm :

- clădirea Primăriei municipiului Slobozia – încadrată în clasa de risc RS III

- Palatul administrativ al judeţului Ialomiţa – încadrată în clasa de risc RS II. Au fost finalizate lucrările de consolidare.

- Spitalul Judeţean Ialomiţa – încadrată în clasa de risc RS II, sunt în curs de execuţie lucrări de consolidare

- Tribunalul Ialomiţa – încadrată în clasa de risc RS II, sunt în curs de execuţie lucrări de consolidare

- Sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa – încadrată în clasa de risc RS II, au fost finalizate lucrările de consolidare

Municipiul Urziceni

La nivelul municipiului Urziceni sunt identificate ca vulnerabile următoarele blocuri de locuinţe: Bloc A10, A7, 100, 101, 102, 103. Până în prezent nu s-a întocmit nici o expertiză tehnică. Sunt în curs de execţie lucrări de consolidare şi restaurare la Conacul Hagianoff, situat în comuna Manasia, construcţie aflată pe lista monumentelor istorice.

Municipiul Feteşti

La nivelul municipiului Feteşti sunt identificate ca vulnerabile următoarele blocuri de locuinţe: Bloc F1, F6, F9, F31, F20, B13, 9, 10, 11, MAPN3.

Aceste construcţii, aflate pe lista de priorităţi în vederea expertizării, au suferit, în timp, tasări uniforme sau neuniforme datorate, în principal, pierderilor de apă din instalaţiile de canalizare, de alimentare cu apă sau agent termic.

În prezent tasările acestor blocuri s-au stabilizat datorită lucrărilor de modificare a instalaţiilor de apă, acestea fiind scoase de sub pardoseală şi montate aparent.

Au fost înlocuite reţelele de canalizare de pe strada Prelungirea Grâuşor aferente blocurilor de locuinţe F1, F6, F9, F20 şi de pe strada Călăraşi aferente blocurilor 9, 10, 11 şi B13, care datorită vechimii reprezentau un risc pentru stabilitatea acestor locuinţe. La blocurile de locuinţe F6, 9 şi 11 au fost efectuate expertize tehnice în anii 1993 – 1994 în urma cărora s-au efectuat lucrări de scoatere de sub pardoseală a instalaţiilor de apă. Aceste blocuri au fost urmărite în timp de către asociaţiile de proprietari prin montarea unor martori din sticlă, constatându-se o stabilizare a tasărilor. În afara acestor blocuri de locuinţe, a fost expertizată clădirea Primăriei municipiului Feteşti şi s-a efectuat evacuarea personalului. Clădirea primăriei a fost expertizată în anul 2001 şi s-a încadrat în clasa de risc RS III. La Spitalul Municipal, secţia chirurgie, sunt unele fisuri în peretele din partea de est din cauza infiltraţiilor la fundaţiile clădirii a apelor provenite dintr-o conductă avariată în anii precedenţi. S-a solicitat administraţiei publice locale cât şi conducerii spitalului municipal Feteşti expertizarea

acestei clădiri, cât şi luarea măsurilor necesare punerii în siguranţă.

Clădirea Dispecer Feroviar Feteşti a fost expertizată în anul 2004 şi s-au dispus lucrări de consolidare. În prezent au fost efectuate lucrări de consolidare în proporţie de cca. 30%.

Oraşul Ţăndărei

La nivelul oraşului Ţăndărei sunt identificate ca vulnerabile următoarele blocuri de locuinţe: Bloc A, B, C, D, E, F, G şi 125.

Până în prezent nu s-a întocmit nici o expertiză tehnică din lipsă de fonduri.

Ferme sau întreprinderi de creşterea animalelor în fiecare zona de risc.

Urmare a accidentelor chimice ce se pot produce în cazul unui cutremur poate fi afectată S.C. AVICOLA S.A. Slobozia, SC AGRAFOOD SRL Ciocârlia, etc.

Rezerve mari de alimente, cereale, furaje, alte categorii de resurse şi obiective de strictă necesitate sau strategice din zonele de risc. În zonele nominalizate mai sus se găsesc depozitate cantităţi însemnate de cereale, variind de la anotimp la anotimp. Toamna şi iarna cantităţile pot ajunge la 800 tone de grâu şi porumb.

Silozurile şi depozitele pot fi afectate de mişcările seismice, îngreunând evacuarea produselor. Alunecările de teren pot apărea şi ca dezastre complementare mişcării seismice pe tot teritoriul judeţului Ialomiţa.

Reactia dinozaurului rusofil Adrian Severin la dezvăluirile The Sunday Times este tipică pentru băieţii democraţi crescuţi la şcoala KGB-ului cu upgrade la Băneasa. Mai întâi, deşi nu avea nimic de spus, dinozaurul a organizat o conferinţă de presă. Unde, înconjurat de jurnalişti docili şi cu rate la banca de la presa de trust, a făcut un adevărat spectacol. Abrupt şi fără jenă, Severin a identificat mai întâi personajele. Nişte unii de la un tabloid de scandal, care toacă bani mulţi şi de provenienţă dubioasă ca să îi producă lui făcături de presă. Voit sau nu rusofilul comite prima dezinformare pe care a învăţat-o la şcoala de spioni şi afirmă că publicaţia este un tabloid de scandal. Ca şi cum ar fi contat că golăniile lui sunt date în vileag de NYT sau de Hustler! Al doilea personaj era el, imaculatul, incomodul, cinstitul (de către alţii, după cum se vede), atacat dintr-un motiv simplu. Este incomod, deştept şi necruţător. Este anticorupt şi nu tace. Este un monument de cinste şi integritate luat la ochi de corupţii din PE. Lumea cu microfoane este în delir iar dinozaurul continua cu aberaţiile. Contractul de “consulting”, zice el fluturând o ciornă fară valoare, era beton. Era legal până la ultima virgulă. “Consaltingul”, zice el într-o mizeră engleză de baltă, e legal. Nu spune că e legal dacă nu are legătură cu amendamentele făcute legilor sau cu activitatea lui de parlamentar plătit regeşte. Nu explică nici ce dracului căuta el într-o asemenea combinaţie plătită cu 4.000 de euro pe zi din moment ce, tot el spune, are o leafă de la PE de 7000 de euro pe lună, başca alte sume forfetare, tocmai ca să stea dracului departe de tenntaţii. O ţine langa că e incomod şi că a fost atatacat nu atât el cât Parlamentul European însuşi, javrele de la tabloidul englezesc fiind evident eurofobe! Nu ne spune, şi nimeni nu-l întreabă, cum dracului se face că lui Bodu nu-i spune nimic despre acţiunea de lobby dacă tot nu avea nimic de ascuns. Nu explică nici cum de i-a îmbrobodit pe englezi că e bine ca el să stea în spate şi să acţioneze prin interpuşi din alte grupuri parlamentare. Trece discret şi peste faptul că socoteala banilor ce trebuia să-i încaseze a făcut-o tot el după ce le-a spus englezilor că a muncit vreo 3 zile pe mâna lui Bodu. Şi culmea este că nimeni nu-l întreabă. Televiziunile golanilor au tocat toată ziua de luni la un accident de circulaţie stupid şi la guvern ca cere bani “japonezilor” care ar vrea să se întoarcă la vatră gratis. Scandalul Severin, un munte de rahat aruncat în orbazul României, a fost băgat sub preş de oamenii mogulilor. Doar blogosfera şi pe alocuri presa scrisă au mai mişcat. N-a contat nici autosuspendarea dinozaurului din PSD comisă cu toporul la tîmplă la ordinul găştii lui Ilici şi nici poziţia mult mai tranşantă şi inflexibilă a lui Martin Schultz, liderul socialiştilor europeni, care i-a cerut demisia din parlamentul european. Băieţii din presa de trust cu rate la bancă au continuat să toace subiecte cretinoide, marginale şi să manipuleze. Dacă cei doi colegi de şpagă ai lui Severin şi-au dat demisia în mai puţin de 24 de ore de la dezvăluirile Sunday Times, dinozaurul continua să se mire ca proasta-n târg de ghinionul care l-a pocnit. Nu lăcomia şi prostia, ci ghinionul cu raportul de “consalting” despre care unii cred că pute a şpagă.

Opoziţia unită în cuget şi mai ales în simţiri propăvăduieşte la televizor schimbarea. Ţara se sufocă de dictatura lui Basescu iar Mioriţa este mulsă în interes de partid de găştile nesătule ale lui Boc. Udrea şi Cocoş fură în draci iar poporul este trimis la muncă în loc să fie furajat cu ajutoare sociale. Voiculescu vrea preţuri mici la alimente şi justiţie socială. Liberalii au devenit polul dreptei după fuziunea cu marele zero din dreptul lui Felix, iar această forţă politică s-a umflat încă şi mai mult după alianţa cu PSD. Avem deci două forţe absolut inegale dar de acelaşi sens care îşi vor disputa ciolanul în 2012. Pe de-o parte hoţii lui Băsescu, iar de cealaltă toţi oamenii cinstiţi din România, care vor dreptate socială şi prosperitate naţională. Schimbarea e chestie de zile. Şi de voturi, pe care cavalerii de stânga-dreapta nu le prea pot aduna după cum s-a văzut la ultimele 100 de moţiuni de cenzură. De ce oare? Nu cumva pentru că populimea cu creier la purtător a început să se prindă că Opoziţia este tot un drac cu Puterea? Păi să ne uităm în Ialomiţa. PNL s-a unit cu Partidul Conservator la tribunal. La noi, cei 2-3 liberali şi cele câteva ideoloage care combat la greu pe unde apucă se cuplară cu nea Aurică „300” Chelbea. Fostul mare colector din capu’ la Inspectoratul Şcolar a devenit promotor al dreptei şi mare critic al PSD, partid care l-a făcut om. Adică în locul lui Stavăr, cumătrul lui nea Cazacu, la Inspectoratul Şcolar vom avea parte de nea Chelbea. Este că arată ca o schimbare reală? Este! Tot de la conservatori a intrat pe uşa dreptei autentice crăpată de Antonescu cu toporul şi domnul Gheorghe Savu. Fostul staroste de judeţ care făcea deliciul vorbitorilor de limbă română la conferinţele de presă ale PSD este acum un stâlp al Alianţei de Centru Dreapta. Iar dacă USL câştigă alegerile iar prefectura revine, să zicem, ACD mă gândesc că domnul Savu în locul lui Teculescu ar fi chiar o schimbare autentică şi necesară, nu? Despre primenirea PSD cu domnul Marian Bălan nu mai amintim că nu are sens, lucrurile fiind evidente din moment ce manevra a fost anunţată de Adrian Năstase la şcoala de iarnă a tineretului socialist bovin şi de prăsilă de la Amara. Dacă acceptăm că prostia şi corupţia din PD-L reclamă o schimbare, în nici un caz nu putem accepta că oferta opoziţiei este ACEASTĂ schimbare. Mie îmi suna ca în bancul în care deţinuţii sunt anunţaţi că vor schimba lenjeria dar că din motive obiective şi-o vor schimba între ei.

Pădurarul Nicu Tudor, staroste al pădurii Groasa din Ialomiţa a făcut obiectul mai multor anchete jurnalistice şi penale. Proptelele pădurarurului s-au dovedit  însă mai tari ca legea. Dat afară din slujbă ca urmare a unor nereguli crase şi a unor furturi de lemne inexplicabile, cercetat în câteva dosare penale fără finalitate, pădurarul Nicu Tudor a revenit de fiecare dată. Protejat cu încăpăţânare de deputatul PD-L Tinel Gheorghe, Tudor a fost reangajat la locul faptei după ce prin şantaj şi presiuni deputatul a obţinut de la Boc şefia Direcţiei Silvice Ialomiţa. Urmarea firească a fost aceea că pădurarul şi-a luat libertatea absolută şi a ieşit la drumul mare. Cu parul! Ultima ispravă a avut loc duminică, 27 februarie, când împreună cu 3 haidamaci Tudor a snopit din bătaie un cetăţean. Că aşa au vrut muşchii lui de consilier PD-L.

Ca în filmele cu mafioţi

Mardeiaşul de partid a constituit o echipă de batauşi care să-l ajute să restabilească ordinea în comună. Ţinta era un anume Iancu Mugurel, fost amic al pădurarului, care făcuse imprudenţa să-l dea în gât la poliţie în legătură cu un nişte lemn furat din pădure. Duminică la amiază Iancu Mugurel şi Popa Carmen se întorceau cu maşina de la o pădure privată unde ajutaseră un amic. La intrarea în Horia, maşina celor doi a fost tamponată violent de un SUV marca SUBARU, proprietatea pădurarului Nicu Tudor. Dezmeticit repede din impact, Popa Carmen a apucat să îşi dea seama ce urmează şi a rupt-o la fugă. Iancu Mugurel s-a prins mai greu şi, după ce a coborât din maşină, a fost înconjurat de patru haidamaci. Nicu Tudor, conducătorul de oşti, fiul său Tudor Andrei în vârstă de 18 ani şi fraţii Ciobănescu (Ionuţ şi Neluţu) au tăbărât cu pumnii şi cu picioarele pe Iancu. La vedere şi la drumul mare pentru că la Horia poliţia există doar dacă Nicu Tudor îi dă voie. Iancu s-a ales cu un ochi umflat şi cu dureri groaznice la coaste. A reuşit să sune la salvare, care a venit prompt şi l-a transportat la spital. Din spital a fost evacuate rapid şi programat luni pentru un control. Nimeni nu şi-a pus problema că pacientul ar fi putut avea leziuni ascunse în urma corecţiei administrate. Nici la această oră Iancu nu are un diagnostic stabilit, fiind nevoit să îşi facă analize complete la un spital din Bucureşti. Pentru că cel din Urziceni este, din păcate, prea aproape de comuna Horia.

Istoria penală a pădurarului PD-L

Isprăvile pădurarului de la Groasa au ajuns obiect de studiu pentru organele de cercetare penală. Chit pe la cantonul lui s-au tot perindat nişte procurori, plângerile împotriva acestuia au tot curs, deşi scepticii susţin că în cel mai bun caz omul va rămâne fără boii de la bicicletă. Dacă relaţiile pădurarului sunt sau nu atât de puternice încât să blocheze cercetarea unor presupuse infracţiuni nu ştim. Dar o să ne convingem atunci când justiţia îşi va spune ultimul cuvânt. Pe rolul poliţiei Urziceni se află dosarul 798/P/2007 în care Tudor Nicolae este cercetat pentru infracţiunea de delapidare. Potrivit Parchetului, obiectul dosarului are legătură cu o cantitate de 27,39 mc masă lemnoasă pe care pădurarul nu o poate justifica. În dosarul  1051/P/2008 pădurarul este anchetat pentru neglijenţă în serviciu. Lipsa măsurilor de pază a condus la dispariţia  a 19,8 mc de lemn din pădurea de care acesta răspunde. Şi poliţia din Axintele este pe urmele lui Nicu, pe care-l cercetează pentru încredinţarea autoturismului fiului său minor, care l-a şi condus pe drumurile publice. La această colecţie impresionantă se mai adaugă acum acest dosar în care protejatul deputatului Tinel Gheorghe este acuzat deocamdata de vătămare corporală, distrugere şi tulburarea ordinii publice. Dacă la o reacţie a Direcţiei Silvice legată de comportamentul banditesc al pădurarului nu ne putem aştepta din motive evidente, o reacţie a organelor de cercetare penală şi a justiţiei este obligatorie. Judecând după primele masuri însă, situaţia pare scăpată total de sub control.

Victima amendată la fel ca agresorul

Măsurile luate de poliţistul de la Axintele sunt de-a dreptul tembele. Omul legii a aplicat amenzi în stânga şi în dreapta fără să ţină cont de gradul de vinovăţie. Astfel, Iancu Mugurel şi Popa Carmen au fost amendaţi pentru tulburarea ordinii publice deşi ei au fost agresaţi şi nu au provocat în nici un fel agresiunea. Motivaţia consemnată în procesul verbal este aceea că cei doi au participat la scandal! Cu alte cuvinte, cei doi sunt acuzaţi ca şi cum s-ar fi oferit voluntar să fie bătuţi. Aceeaşi măsură a fost luată în prima fază şi împotriva pădurarului Tudor şi a celor din gaşca lor, deşi împotriva acestora există şi un dosar de cercetare penală pentru loviri şi alte violenţe. De asemenea agresorul a rămas şi fără permisul de conducere. Conducerea IPJ Ialomiţa a declanşat o anchetă internă după ce pădurarul s-a plâns de măsurile luate împotriva sa.