Wednesday, July 23rd, 2014

În ciuda scutului de protecție făcut în Parlament de parlamentarii patrioți PSD-PNL-UDMR DNA a finalizat dosarul Mătușa Tamara și l-a trimis pe Năstase în judecată. Procurorii au reținut faptul că înainte de a ajunge prim ministru Năstase i-a promis lui Melinescu Ioan, membru în cadrul Plenului Oficiului pentru Combaterea și Prevenirea Spălării Banilor că îl numește în fruntea acestei instituții dacă stopează cercetarea soției sale, Dana Năstase, pe numele căreia se depuseseră 400.000 de euro într-un cont. Ulterior, după ce a ajuns prim ministru Năstase și-a onorat promisiunea iar dosarul Danei Năstase a dispărut din arhivele instituției. Citiți mai jos comunicatul DNA.

COMUNICAT

Procurorii din cadrul structurii centrale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a următorilor inculpaţi:

- MELINESCU IOAN, preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) între anii 2001-2004, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de sustragere sau distrugere de înscrisuri, luare de mită şi divulgare de informaţii;
- NĂSTASE ADRIAN, deputat în Parlamentul României şi prim-ministru în perioada 2000-2004, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de dare de mită;
- PRIBOI RISTEA, consilier al fostului prim-ministru Năstase Adrian, fost deputat în perioada 2000-2004, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de complicitate la luare de mită şi complicitate la dare de mită.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:
În cursul lunii noiembrie 2000, inculpatul Melinescu Ioan, în calitate de membru al Plenului Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, i-a contactat, cu sprijinul persoanei denunţătoare, pe inculpaţii Priboi Ristea şi Năstase Adrian, cărora le-a comunicat că, în cadrul instituţiei în care îşi desfăşura activitatea, se află în lucru, cu propunere de informare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o lucrare având ca obiect depunerea în numerar a unei sume de 400.000 USD, într-un cont bancar având-o ca titular pe Năstase Daniela, soţia inculpatului Năstase Adrian. Cu această ocazie, Melinescu Ioan i-a promis lui Năstase Adrian că va bloca lucrarea până după alegerile din decembrie 2000, sugerând că acest dosar trebuie să dispară. Năstase Adrian s-a declarat de acord cu propunerea respectivă, arătând că urmăreşte această finalitate.
Ca urmare a acestei înţelegeri, după numirea sa, la data de 28.12.2000, în funcţia de prim-ministru al Guvernului României, Năstase Adrian a determinat, în prima şedinţă de guvern, emiterea H.G. nr.1399/30.12.2000, pe care a şi semnat-o în calitate de prim-ministru. Prin respectiva hotărâre a fost numit în funcţia de preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor Melinescu Ioan, fiind revocat fostul preşedinte Cucu Adrian, precum şi unul dintre membrii Plenului (care se ocupa de coordonarea verificărilor legate de provenienţa şi circumstanţele depunerii sumei de 400.000 USD în contul Danielei Năstase).
Ca urmare a numirii în această funcţie, abuzând de prerogativele ce-i erau conferite, precum şi de lipsa unor reglementări stricte cu privire la circuitul lucrărilor în cadrul Oficiului, Melinescu Ioan a sustras lucrarea nr. S3439/1999 (care o viza pe Năstase Daniela), şi a înmânat-o, în prezenţa denunţătorului, lui Priboi Ristea, consilier al primului ministru Năstase Adrian, cu scopul de a-i fi remisă acestuia din urmă.
La data de 18.01.2006, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor a sesizat organele de urmărire penală cu privire la dispariţia lucrării nr.S3439/1999.

Precizare:
Inculpaţii Melinescu Ioan şi Năstase Adrian au fost iniţial trimişi în judecată la data de 31 mai 2007, în sarcina acestora reţinându-se aceleaşi infracţiuni (vezi comunicat 139/VIII/3). La data de 14 aprilie 2008, prin decizie definitivă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus restituirea la Direcţia Naţională Anticorupţie a cauzei pentru refacerea urmăririi penale, întrucât s-a apreciat că Năstase Adrian beneficiază de imunitatea conferită de calitatea de fost prim ministru. Restituirea s-a făcut în baza unei decizii a Curţii Constituţionale (ulterioară trimiterii în judecată) care a admis o excepţie de neconstituţionalitate invocată de Năstase Adrian într-un dosar separat. Potrivit interpretării date de Curtea Constituţională unor prevederi din Legea răspunderii ministeriale, procedura specială de urmărire penală aplicabilă miniştrilor în funcţie trebuie extinsă şi la nivelul foştilor miniştri pentru infracţiunile săvârşite în exerciţiul funcţiei lor.
Prin urmare, la data de 31 iulie 2008, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat Camerei Deputaţilor declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de urmărire penală faţă de Năstase Adrian, în dosarul sus menţionat.
La data de 4 martie 2009, Camera Deputaţilor a adoptat Hotărârea nr.8 conform căreia cere urmărirea penală a domnului Adrian Năstase, fost prim-ministru, pentru faptele care fac obiectul dosarului menţionat.

Dosarul se va trimite spre competenta soluţionare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

Situația României anului 2009 este una extrem de cețoasă și incertă. Dincolo de greutățile economice datorate crizei mondiale, ceea ce se întâmplă în aceste zile pe scena politică demonstrează că România este un stat anchilozat în care instituțiile se calcă pe bombeuri. Politica a penetrat adânc în toate instituțiile administrației publice iar așa zisa reformă a statului este mai de grabă un deziderat de campanie decât o necesitate de care să fie conștienți toți politicienii. Parlamentul sau Președinția? Guvernul sau Parlamentul? Consiliul Local sau Consiliul Județean? Consiliul Județean sau Prefectura? Aceste dileme instituționale sunt simple teme de reflexie pentru privitorii scenei politice și rareori teme de dezbatere pentru partide. Contradicțiile legislative dintre instituții ne aduce de multe ori în blocaj instituțional, așa cum suntem acum, când avem dileme legislative în materia desemnării premierului.

Dileme la vârf

Cine are dreptul să propună premierul? Această întrebare are un răspuns clar. Conform Constituției elaborate în laboratoarele PSD, președintele are acest atribut. Parlamentul este chemat să valideze prin vot sau să respingă propunerea președintelui. Câtă vreme PSD a fost la putere, această separare de atribuții între Parlament și Președinte era un soi de măsură de siguranță. Iliescu s-a asigurat că nimeni de la Partid nu mișcă în front câtă vreme el este ocupat cu treburile țării pe care a condus-o 3 mandate constituționale. Și așa a și funcționat acest principiu, tensiunile intervenite între bătrânul stalinist și mai tânărul său discipol Adrian Năstase fiind depășite cu ajutorul pârghiilor de tip șopârlă pe care Iliescu a avut grijă să le strecoare în Constituție pe mâna defunctului Iorgovan. Când la putere a ajuns altcineva decât Iliescu, Constituția până atunci perfectă a devenit brusc învechită. Nu intră în discuție aici mandatul lui Emil Constantinescu, a cărui singură tresărire de cap al statului s-a manifestat la destituirea discutabilă a primului ministru Radu Vasile. Măsura luată atunci de Constantinescu era în deplin acord cu Constituția și a fost modificată ulterior de guvernul Năstase sub domnia lui Iliescu. Patriarhul roșu a trebuit să-i ofere o garanție Bombonelului, care anticipase un posibil conflict între palate. Conflictul a apărut și Năstase a fost protejat de garanția constituțională care prevedea că Președintele nu-l poate demite pe primul ministru. De reținut că modificările de Constituție negociate de clanurile lui Ilici și Bombonel au avut nevoie de prelungirea ilegală a referendumului. S-a votat două zile inclusiv prin supermarketuri ca această nebuloasă ce avea darul de a împăca setea de putere a două clanuri ale aceluiași partid să devină literă de lege. Și a devenit, cu largul concurs al opoziției reprezentată de PNL și PSD, care n-au protestat de loc la impunerea cu forța a acestor reglementări imbecile. Acum, când șopârlele legislative sunt folosite de Băsescu în lupta electorală și politică cu Opoziția de tip gașcă de cartier, Constituția e nocivă. E veche. Trebuie schimbată. Nebunia a atins cote de avarie din moment de Geoană și Antonescu inventează cutume și subînțelesuri ale unui text de lege care spune clar că Președintele nu are datoria să țină cont de majoritățile inventate de Parlament în absența unui partid cu 51% în alegeri. Morala: atenție când legiferezi, că nu se știe cine va folosi legea și în ce scopuri. Realitatea demonstrează că nici un partid politic nu este în stare ca atunci când este la putere să elaboreze legi care să avantajeze Opoziția. Pentru că toți uită când sunt în fruntea bucatelor că vor ajunge în opoziție. (va urma)

Faptele descrise de Milică Marinescu s-au petrecut la data de 19 august 2009, la ieșirea din orașul Țăndărei. Milică, un tânăr de fel din Slobozia plecase de la mama sa care locuiește în Țăndărei. La ieșirea din oraș a fost oprit în trafic de un oarecare Radu Adrian, pe care-l cunoștea și care i-a cerut să ia legătura cu un amic comun pentru a-l convinge să restituie o datorie de 10.000 de euro. În timp ce discutau lângă mașina lui Milică a oprit un autoturism Audi Q 7 din care au coborât niște indivizi. Milică a fost scos din mașină, i s-au luat cheile și a fost condus, cu acceptul sau la un restaurant din oraș. Acolo s-a întâlnit cu Radu Constantin, tatăl lui Radu Adrian, care l-a rugat să-i dea numărul de telefon al lui Chipăilă Florin, amicul datornic. Radu Constantin a decretat că până nu își va recupera datoria, mașina lui Milică va rămâne gaj. Și așa s-a întâmplat, acesta plecând către casă pe jos. Marinescu nu pricepe de ce i-a fost sechestrată mașina cu atât mai mult cu cât, zice el, nu avea nici o legătură cu afacerea dintre familia Radu și Chipăilă Florin. Ca atare a apelat la poliție și a fost îndrumat de la serviciul 112 către poliția din Țăndărei, competentă să soluționeze cazul. Și de aici organul de cercetare penală își intră în rol. Un rol comic dacă n-ar fi tragic.

Organul redactează

Ajuns la poliția din Țăndărei, Milică este luat în primire de subinspectorul Iulian Tudorache, care s-a apucat să redacteze plângerea cu mâna sa. Ceea ce omul legii a scris acolo omite pasaje importante din relatarea victimei. La final însă, vigilent, polițistul a avut grijă să menționeze că partea vătămată a dat declarația de bună voie iar cele consemnate sunt reale. Pus să semneze “ca să își poată recupera mașina”, Milică semnează fără să citească și se așează într-un colț așteptând ca poliția să-i aducă mașina așa cum îi spusese polițistul. După un timp, polițistul revine din teren și îl anunță că a sechestrat mașina în curtea celor care o “rechiziționaseră” și că trebuie să accepte decizia procurorului. O săptămână mai târziu Parchetul se pronunță halucinant. Fapta reclamată de Milică este încadrată ca abuz de încredere. Procurorul își însușește nonșalant susținerile acuzaților și admit că, mai întâi Milică a fost de acord să lase mașina gaj înmânând singur cheile cămătarilor pentru ca mai apoi să concluzioneze că acesta a primit 10.000 de euro pentru mașină fără să se perfecteze un act de vânzare cumpărare. Ce conta că mașina lui Milică, un BMW 325 care costase 17.000 de euro nu putea fi vândut cu 10.000 la câteva luni e la cumpărare. Milică nu a fost audiat și măsura aberantă a polițiștilor, care au sigilat mașina în curtea familiei Radu și i-au înmânat proprietarilor doar cheile a fost menținută. În fața unei asemenea soluții aberante, păgubitul a apelat la arbitrajul procurorului șef al Parchetului Fetești, care a menținut soluția. În aceste condiții Marinescu s-a adresat justiției. El acuză că afirmațiile din plângere nu-i aparțin și că procurorii nu au vrut să asculte și poziția sa. Până când justiția va da o soluție, mașina lui Milică staționează fără roțile din spate în curtea familiei Radu. Iar păgubașul deja nu mai înțelege cine sunt infractorii și cine sunt oamenii legii.

Moțiunea de ieri a adus România înapoi în ianuarie 2009. Cu un raport de forțe sensibil modificat față de momentul investirii guvernului PSD-PD-L prin dezertarea unor parlamentari PSD și PNL și încorporarea lor la PD-L, scena politică este neschimbată față de alegerile din 2008. Mingea se află la președintele Băsescu de la care va veni nominalizarea pentru postul de prim ministru. Singura schimbare este faptul că acum operațiunea se va derula în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale. De data aceasta președintele are mult mai puține opțiuni. Este clar că fără PD-L nu va exista nici un guvern. Este la fel de clar că o combinație PNL-PD-L sau PSD – PD-L nu este posibilă și că nici o combinație cu UDMR nu prezintă garanții câtă vreme la poarta Uniunii atârnă felinarul roșu. Judecând după atacurile pe care găștile lui Geoană și Antonescu le-au îndreptat împotriva lui Băsescu este greu de crezut că președintele va mai face gafa de a-și băga dușmanul în casă. Băsescu nu face decât să profite de Constituția creată de starostele Ilici Iliescu pentru sine și să se joace de-a Dumnezeul politicii cu uneltele pe care i le-a pregătit inconștient bătrânul stalinist din capul gol al PSD. Judecând în funcție de aceste elemente și ținând cont că Băsescu nu-i deloc naiv se conturează tot mai clar o soluție. Președintele va nominaliza premier de la PD-L care va forma un guvern  ce va fi validat la a doua încercare pentru că nici unul dintre parlamentari nu vrea să plece de lângă abator după ce a cheltuit miliarde în campania electorală. Cu acest guvern Băsescu va trece alegerile. Iar dacă va câștiga va propune cu adevărat un premier independent, cel mai probabil pe Mugur Isărescu, care va crea un guvern de largă concentrare. Sau de tehnocrați, în funcție de pozițiile PSD șiP NL care acum încearcă să vâre pe sub ușa de la Cotroceni un independent de stânga-dreapta drept prim  ministru interimar. Soluția este de-a dreptul hazlie pentru că e la mintea cocoșului că primarul Sibiului nu va da vrabia din mână pentru două luni de cap al unui executiv marionetă. În cazul în care PSD și PNL vor forța lucrurile și vor respinge guvernul propus de PD-L, deși nu prea văd cum ar putea Geoană și Antonescu să-și controleze parlamentarii ajunși în funcții pe banii lor, se va ajunge la anticipate. Caz în care meciul se joacă și intră în prelungiri cu efectul devastator al deteriorării situației economice. Dacă conjurația de stânga-dreapta îl va suspenda pe Băsescu așa cum a mai făcut-o, președinte va câștiga alegerile cu 80%, fapt demonstrat la referendumul trecut. Ori cum am da-o, tot Băsescu are cartea câștigătoare. Iar moțiunea de ieri n-a făcut decât să-i aducă pe semnatari acolo de unde au venit. Adică în copaci. Cu ce costuri pentru România, vom vedea.

Plecați de lângă abator(a se citi guvernare) din rațiuni electorale, pesediștii s-au văzut nevoiți să părăsească structurile de putere din teritoriu unde au fost instalați pe principiul: “cu cât mai prost cu atât mai sus”. Mașina birocratică a PD-L s-a mișcat repede și, peste noapte, prefecții politici numiți în funcții prin încălcarea flagrantă a tuturor legilor românești au fost trimiși după semințe. În faza a doua a purificării administrative au căzut victime clienții politici din instituțiile publice trimiși de PSD să administreze țărișoara pe motive că alții mai competenți ca ei nu se există, cum ar spune domnul deputat Marian Neacșu. Numai că deși până și liderii marcanți, vorba vine, ai partidului antisocial și antidemocrat recunosc deschis că oamenii lor au fost numiți pe criterii exclusiv politice, abandonarea funcțiilor s-a dovedit a fi o întreprindere dificilă. Ciolanul puterii locale aducător de avantaje electorale este greu de lăsat din fălci de armata de epsiloni trimiși la muncă în folosul comunității (sanchi!) de Partidul lui Ciupercă. Ca atare, mințile la fel de pătrate din capul partidului stat au imaginat un plan pe cât de parșiv pe atât de tembel prin care ciolănarii din deconcentrate să rămână la butoane măcar cu numele. Ciuma roșie, cum este alintat PSD în mediile sătule de comunism, a intrat în concediu medical. Prima a fost adjuncta de la Inspectoratul Școlar, răpusă de o boală misterioasă dar contagioasă. Contagioasă căci boala a lovit necruțător în toate județele și, a dracului coincidență, a lovit doar în pesediști. A urmat-o tomnaticul senil de la finanțe, pocnit și el cu un certificat medical justificat întru-câtva dacă ar fi să ne gândim că de o seamă cu Burebista fiind și având o nevastă de-a doua ce i-ar putea fi fiică, e posibil să-i fi cedat caroseria pe ici, pe acolo, prin punctele esențiale. Surprinde faptul că etilicul de la Spital n-a apelat și el la un certificat medical, deși având în vedere cantitatea marea de spirtoase care-i traversează zilnic cavitatea bucală am fi fost tentați să credem că l-a răpus boala. Această mică hoție de duzină care aruncă o umbră de neseriozitate asupra acestei academii de banditism care este PSD-ul arată că degradarea a cuprins până și lumea interlopă cu gulere albe. Unde este rafinamentul de odinioară dus pe culmi de Năstase și gașca? S-a dus pe apa sâmbetei odată cu cadavrul politic al tătucului spiritual, moscovitul Ion Iliescu. Păi, ce tun e acesta în care statul este păgubit doar cu cele câteva sute de milioane ce vor fi plătiți din buget unor bolnavi închipuiți? Au ajuns maeștrii tunurilor și artizanii șpăgilor să se bucure la o biată fraudă cu documente medicale inventate? În ce țară trăim? Ce păzesc alde Vanghelie, Mazăre, Dragnea și toată pleiada de maeștrii din PSD? Exact cum spunea în 1989 nea Ilici, apostolii Prostănacului au întinat nobilele idealuri ale banditismului. Nici măcar la hoție nu mai suntem ce am fost. Să ne fie rușine!

Victima a fost informată  prin telefon că a câştigat un premiu în valoare de 10.000 de euro, solicitându-i-se să transmită prin mandat poştal on-line suma de 420 de lei, reprezentând un presupus comision. Urmare  activităţilor desfăşurate prejudiciul a fost recuperat şi restituit părţii vătămate.

 

În cursul zilei de ieri, 6 octombrie, ora 11.00, o tânără în vârstă de 19 ani din municipiul Slobozia a sesizat Poliţia cu privire la faptul că a fost înşelată cu suma de 420 de lei de o persoană necunoscută, după ce a dat curs unui mesaj primit pe telefonul mobil prin care era desemnată „fericita câştigătoare” a unui premiu în valoare de 10.000.

 

 Concret, în cursul dimineţii, partea vătămată a primit un S.M.S. pe telefonul mobil prin care era anunţată de câştigarea premiului şi că, pentru a afla cum poate intra în posesia acestuia, trebuie să apeleze un număr de telefon indicat în cuprinsul mesajului. Pe baza unei scheme în amănunt pusă la punct expeditorul mesajului, ce s-a recomandat ca fiind agent al unui operator de telefonie mobilă, a convins-o pe tânără să îi trimită suma de 420 de lei prin mandat poştal on-line către un Oficiu Poştal din municipiul Ploieşti, judeţul Prahova, această valoare reprezentând un presupus comision.

 

Profitând de credulitatea victimei, escrocul a trecut la următorul pas şi sub pretextul că este necesară achitarea unor alte taxe, i-a cerut să transmită pe aceeaşi cale o valoare de patru ori mai mare. Tânăra i-a comunicat că nu deţine această sumă şi că are nevoie de un răgaz pentru a face rost de bani. Între timp, pe fondul unor probleme ale reţelei de telefonie, tânăra s-a deplasat la o reprezentanţă a respectivului operator de telefonie mobilă, aflând în acest fel că a fost victima unei înşelăciuni, motiv pentru care a sesizat Poliţia.

 

În urma activităţilor desfăşurate de poliţişti, la scurt timp, cu sprijinul colegilor prahoveni s-a reuşit identificarea şi depistarea celui care a ridicat banii de la oficiul poştal având asupra sa întreaga sumă, chiar în momentul în care acesta se prezentase pentru a-i preda „reprezentantului operatorului de telefonie mobilă”.

 

Prejudiciul a fost recuperat integral şi restituit părţii vătămate, iar cercetările continuă pentru documentarea întregii activităţi infracţionale.

 

În pofida mediatizării intensive la nivel naţional a unor speţe similare, mai mulţi ialomiţeni au sesizat Poliţia că au ajuns să fie prejudiciate cu diverse sume de bani, după ce au dat curs solicitărilor unor persoane necunoscute. În fiecare caz, păgubiţii au fost contactaţi telefonic sau prin SMS şi au fost informaţi că urmează a fi beneficiarii unor premii substanţiale, cu anumite condiţii.

 

ATENŢIE !!!

 

De regulă, făptuitorul utilizează o plajă largă de moduri de abordare şi pretexte, dintre care, în esenţă, amintim:

 

- De la un număr de telefon mobil sunt expediate SMS – uri prin care persoanele sunt înştiinţate că au câştigat un premiu substanţial, în conţinutul mesajului fiind trecut un număr scurt dedicat reţelei de telefonie respective ori denumirea reţelei – pentru a crea aparenţa că mesajul este real – iar „câştigătorul” urma să apeleze un număr de telefon obişnuit, de client;

 

- De la un număr de telefon identificat în aceeaşi reţea, persoanele sunt apelate şi autorul pretinde că reprezintă firme cu renume naţional, că au fost selectaţi aleatoriu ori pentru că sunt clienţi fideli şi că au câştigat un premiu substanţial sau o facilitate, în speţă minute gratuite în reţeaua de telefonie mobilă, urmând ca, pentru a intra în posesia acestuia, să apeleze un alt număr de telefon sau să tasteze diverse combinaţii pe telefonul mobil;

 

- Persoanele sunt apelate de la un număr de telefon identificat în aceeaşi reţea şi autorul pretinde că este angajat al firmei de telefonie mobilă şi, pentru corectarea unor neclarităţi în factură, este necesar ca apelatul să tasteze de pe telefonul său diferite combinaţii, în fapt codul şi parola proprie de reîncărcare pentru un alt număr de telefon.

După ce persoana apelată este astfel contactată, aceasta, fără nici o măsură de precauţie, chiar dacă nu a participat la niciun concurs, achiziţionează cartele de reîncărcare, pe care le comunică la numerele de telefon indicate anterior de autori, ori trimite bani în contul diferitelor persoane fizice.

 

Recomandări pentru a preveni înşelăciunile prin telefon sau SMS:

 

- Nu comunicaţi nimănui – prin intermediul mijloacelor de telefonie, internet, fax – datele dumneavoastră de identificare sau ale firmei în care vă desfăşuraţi activitatea. Recomandarea este valabilă şi pentru codurile de reîncărcare sau parolele personale;

 

- Firmele de telefonie al căror client sunteţi vă transmit date sau solicitări doar prin numere scurte – compuse din 3 sau 4 cifre – în niciun caz prin intermediul unor numere normale, de client, ori prin apelare de pe un număr necunoscut/privat/ascuns;

- Nu daţi curs unor solicitări venite din partea unor persoane care pretind că reprezintă firme cu renume naţional sau internaţional, operatorii naţionali de telefonie, diverse reprezentanţe ale unor producători de electronice, de automobile sau societăţi de asigurări. Aceştia îşi abordează victimele prin mesaje scrise tip SMS sau e-mail şi, întotdeauna, le anunţă că au câştigat unui premiu foarte tentant.

 

Pentru a nu cădea în capcana întinsă de infractori, întotdeauna când sunteţi abordat în acesta mod solicitaţii persoanei respective date concrete, care pot fi verificate, un punct de lucru, cu datele de identificare ale reprezentantului societăţii respective, unde să vă puteţi prezenta  pentru verificarea informaţiilor legate de aşa-zisul concurs câştigat;

 

- Verificaţi telefonic şi personal la operatorul de servicii de telefonie fixă/mobilă al cărui client sunteţi despre existenţa oricărui concurs sau promoţii. Totodată, informaţi-l cu privire la orice altă solicitare care v-a fost făcută, chiar dacă sunteţi sigur că este autorizată sau legală, înainte de a efectua orice altă activitate prin care aţi putea fi prejudiciat!

 

- Notaţi numărul de telefon de la care aţi fost contactat sau de la care aţi primit mesajul de tip SMS, numele persoanei care vă contactează, calitatea în care se prezintă şi păstraţi atât apelurile cât şi mesajele SMS, pentru ca aceste date să poată fi verificate de către organele de cercetare penală, în eventualitatea în care aţi fost deja prejudiciaţi;

 

- Nu expediaţi sume de bani prin mandate on-line, nu depuneţi bani în contul unor persoane necunoscute şi nu comunicaţi codul de reîncărcare al unor cartele telefonice unor persoane necunoscute care vă solicită acest lucru!

 

COMPARTIMENTUL RELAŢII PUBLICE

Deputatul Marian Neacșu este, probabil, cel mai reprezentativ și coerent lider al PSD Ialomița. Din acest motiv am încercat să aflăm de la domnia sa care este starea de spirit în organizație după ce partidul a ieșit de la guvernare și care este evaluarea domniei sale asupra modului în care a funcțional coaliția guvernamentală. În ediția viitoare vom publica partea a doua a acestui interviu care conține o analiză a domnului deputat asupra mediului de afaceri din România după 9 luni de criză politică și economică.

“Vinovății avem și unii și alții”

Domnule deputat, cum evaluați prestația guvernului din care până nu de mult a făcut parte și partidul pe care îl reprezentați, cu bune și rele?

Din nefericire nu cred că pot să adun foarte multe lucruri bune. Nu vreau să mă dezic de faptul că am fost unul dintre cei care a militat pentru crearea acestei coaliții. Am crezut în ea și am să justific acum, cum am făcut-o și atunci, care au fost lucrurile care m-au motivat. Am apreciat că fiind într-o perioadă de criză economică guvernul ar fi trebuit, în opinia mea de atunci și de acum, să ia o serie de măsuri nepopulare pentru că numai așa putea să fie într-un fel sau altul, ținută sub control criza. Or, niște măsuri nepopulare trebuiau să aibă susținere parlamentară. Am apreciat că guvernul care va elabora un minuțios plan anticriză va veni cu el în parlament și va propune o serie de legi care să poată să rezolve aceste probleme. Recunosc deschis că m-am înșelat și îmi trăiesc propria dezamăgire și ca cetățean dar și ca parlamentar pentru faptul că în aceste 9 luni de zile, nefericit termen, Parlamentul a fost transformat într-un fel de anexă a executivului. Spun asta pentru că în sesiunea legislativă februarie-iunie 2009 am aprobat doar 3 legi ca inițiativă parlamentară și vreo 200 de ordonanțe de urgență. e aceea nu cred că este nevoie să facem referendum pentru a reduce parlamentul la o cameră, în viziunea prietenilor noștri este posibil să se dorească un parlament format din nicio cameră.

Care ar fi responsabilitățile pentru un astfel de comportament, că ați fost două partide, totuși?

În mod cert responsabilitatea trebuie împărțită fiecărui partid pe zona lui de responsabilitate. Am avut, și ne-a convenit că am avut în momentul acela pentru că altfel am fi ieșit de la guvernare de la bun început, jumătate de guvern. Am avut niște ministere reprezentative și importante. Am încercat prin intermediul lor să impunem prin actul de guvernare principii social-democrate. Chiar apreciez că miniștrii noștri, într-o măsură destul de importantă și-au făcut treaba. A fost un an delicat, un an dificil și în condițiile acestea este evident că nici colaborarea interministerială nu a fost una elegantă. Este dificil de stabilit în acest moment o vinovăție cantitativă procentuală. Ca principiu, vinovății avem și unii și alții, ca partide. Eu pot să remarc care sunt consecințe, cele pe care vi le-am prezentat mai devreme iar aceste consecințe au avut rezultate practice extrem de puțin utile în viața reală. Cu toate acestea, faptul că PD-L a avut premierul mă îndreptățește și pe mine, și sunt convins că îndreptățește și cetățenii României, să apreciez că principala vină este a premierului și a partidului din care face parte.

Colaborarea parlamentară PSD- PNL a fost fructuoasă în ceea ce privește comisiile de anchetă, că parlamentul de vreo 6 luni o ține tot într-o anchetă…

Este încă unul dintre lucrurile care pentru mine, ca și parlamentar la primul mandat care avea alte așteptări și alte speranțe m-a dezamăgit. Transformarea într-o anexă a executivului sau într-o comisie de judecată de întreprindere ca în dreptul comunist nu reprezintă nici pe departe preocupările pe care ar trebui să le aibă parlamentul. Probabil că este unul dintre motivele pentru care parlamentarii și parlamentarismul au imaginea atât de șifonată. Nu ne-am înțeles atât de bine nici în comisii pentru că ele vizau activitatea unor miniștrii care aparțineau actului guvernamental PD-L și nu cred că lucrul acesta le-a convenit foarte tare astfel încât să avem o bună colaborare.

Un parlament de dimensiunea aceasta este nefuncțional”

În condițiile acestea, cum vedeți organizarea parlamentului pentru legislatura 2012?

Am o dublă opinie aici. Prima dintre ele este una care vine să întărească lucrurile pe care le-am spus ceva mai devreme și pe care le-ai sesizat și tu acum. Exemplul cel mai ilustrativ este ultima ordonanță de guvern adoptată la inițiativa domnului Boc în ședința extraordinară de joi cred, potrivit căreia executivul stabilește un termen în care legislativul să se pronunțe asupra unei probleme. Dacă nu ar fi o glumă proastă ar fi una bună. Răspunsul meu punctual este că un parlament de dimensiunea aceasta este nefuncțional. Apreciez că parlamentul este supradimensionat atât ca număr de parlamentari cât și ca aparatul executiv al parlamentului. În 2004, pentru același număr de parlamentari lucrau circa 800 de persoane și acum sunt 1473.Asta spune multe. Opinez că este necesar să se păstreze o structură bicamerală a parlamentului dar foi face lobby pentru o restrângere a numărului de parlamentari. Mi-e foarte dificil în momentul acesta să spun câți parlamentari ar trebui să rămână.

Credeți că este o problemă de număr de parlamentari sau de proceduri care necesită mult timp pentru adoptarea unei legi?

Este o chestiune conjugată. Este vorba și despre număr și despre proceduri.

Separarea atribuțiilor camerelor nu ar fi o soluție? De ce pe o lege trebuie să se pronunțe și Senatul și Camera Deputaților?

Pentru un soi de control legislativ. Dacă într-un act normativ se scapă intenționat sau mai puțin intenționat o serie de inadvertențe mai avem un control al celeilalte camere care devine cameră deliberativă. Și din punctul acesta de vedere chiar apreciez că este bun lucrul acesta. Am întâlnit extrem de multe proiecte de legi care aveau amendamente propuse de Cameră și respinse în Senat. Apreciez că bicameralismul ar avea în mod deosebit acest avantaj.

Oamenii noștri din deconcentrate trebuie să rămână în funcție”

Care este starea de spirit în organizația locală după ce PSD s-a retras e la guvernare?

Starea de spirit este una bună și nici nu mă așteptam să fie altfel. Dup părerea mea PSD, la acest moment, a dat dovadă de consecvență, de maturitate politică poate pentru prima dată în acest interval de 9 luni de zile în care a acceptat cu mult prea multă seninătate, spun eu, toate încercările de decredibilizare ale partenerilor și colegilor noștri de alianță. De data aceasta chiar cred că am luat decizia corectă. Asupra situației din teritoriu, evident că o parte dintre oamenii noștri sunt în momentul acesta la conducerea unor instituții deconcentrate. Vreau să vă spun că recomandarea mea este ca ei să rămână în continuare în acele funcții. De ce spun lucrul acesta? Nu înseamnă că ieșim de la guvernare la nivel central și rămân la guvernare în teritoriu. Ei au acceptat să vină pe acele funcții și noi i-am propus pentru acele funcții din mai multe considerente, dintre care unele au caracter politic, altele au caracter administrativ. Ar fi util de a se menține un control asupra modului cum colegii din PD-L desfășoară actele administrative de conducere județeană. Este util să le recomandăm să rămână în acele funcții și să le acordăm și sprijinul necesar.

Păi au fost numiți preponderent pe criterii politice.

Nu. A fost, ca să recunosc foarte sincer așa cum fac de fiecare dată, exclusiv criteriul politic. Ei sunt membrii e partid fiecare dintre ei și rămân membrii de partid.

Și nu trebuie să plece acasă dacă partidul a plecat de la guvernare?

Da, este logic sau apare ca fiind logică o atare abordare. Numai că ei nu sunt numai oameni politici acolo dar cea mai mare parte dintre ei sunt și profesioniști în domeniile lor și am să te rog să nu zâmbești când spun lucrurile acestea. Prezența lor acolo nu ne-a îndreptățit să credem că în aceste 9 luni e zile nu și-au făcut treaba.

Puteți să ne dați exemple de profesioniști?

Aș prefera să nu vă dau exemple pentru că ar trebui să-i nominalizez pe toți și nu știu dacă chiar asta aștepți de la mine.

Acordul cu FMI cuprinde printre alte obligații stabilite în sarcina guvernului și elaborarea unui act normativ care să reglementeze falimentul primăriilor. Pe fondul crizei economice peste 2500 de unități administrativ teritoriale au ajuns în incapacitate de plată fiind nevoite să ceară fonduri de la guvern pentru plata cheltuielilor de funcționare. Deși în legislația românească există o prevedere care reglementează cumva situația de incapacitate de plată a primăriilor, nici măcar această procedură nu a fost aplicată până acum. Dacă varianta propusă de guvern este una blândă, care cuprinde acorduri de ajustare dintre primăriile aflate în dificultate și guvern, ONG-urile și specialiștii în administrație publică din afara zonei executivului propun reglementări mult mai drastice care să ducă la dizolvarea consiliilor locale ajunse în faliment

Autoritatile locale nu vor putea sa transfere sume de la cheltuieli de capital la cele curente.
Cele care vor solicita fonduri suplimentare trebuie sa semneze programe de ajustare.
Guvernul va elabora legislatia pentru intrarea în incapacitate de plata a autoritatilor locale si le va interzice acestora sa transfere sume de la cheltuieli de capital la cheltuieli curente, iar primariile care vor solicita fonduri suplimentare trebuie sa semneze programe de ajustare. “Toate autoritatile locale ce solicita resurse suplimentare sau încalca regulile fiscale vor fi obligate sa semneze cu Guvernul un program de ajustare ce va stipula masurile pe care îsi propun sa le ia pentru solutionarea depasirilor de cheltuieli si a dezechilibrelor fiscale si pentru a realiza consolidarea într-o perioada de timp rezonabila, precum si sanctiunile si masurile de restructurare aplicabile în cazul în care conditiile agreate nu sunt îndeplinite”, se arata în scrisoarea suplimentara pe care România o va transmite boardului Fondului Monetar International pentru aprobarea celei de-a doua transe din acordul stand-by, informeaza Mediafax. Reformele institutionale de contracarare a riscurilor fiscale vor fi implementate peste un an. Aprobarea reformelor institutionale de contracarare a riscurilor fiscale aferente autoritatilor locale reprezinta o conditionalitate noua în acord, stabilita la prima evaluare, si are ca termen de implementare luna iunie 2010. Pachetul de modificari legislative va cuprinde aplicarea de normative de cost tuturor autoritatilor locale în vederea asigurarii echitatii si eficientizarii, interzicerea transferurilor de sume de la cheltuieli de capital la cheltuieli curente si instituirea cadrului legal pentru insolvabilitatea autoritatilor locale. “Directia de supraveghere a autoritatilor locale de la Ministerul Finantelor Publice, în colaborare cu Ministerul Administratiei si Internelor, va fi întarita pentru a monitoriza si analiza activitatile autoritatilor locale”, se mai arata în scrisoare(sursa infolegal.ro).

Soluția radicală: alegeri noi și interdicție la o nouă candidatură pentru primarul falit

Varianta ONG-urilor este mult mai drastică și mai corectă. Pentru că impune sancțiuni normale pentru cei care administrează după ureche localitățile. Sugestiile specialiștilor independenți agreate tacit de FMI se referă la demiterea primarului și dizolvarea CL care a ajuns în situația de a nu își mai putea achita costurile de funcționare. De asemenea se sugerează ca primarul care a ajuns în faliment cu o primărie să nu mai poată candida pentru această funcție o perioadă de timp. Se instituie astfel o responsabilitate pe care primarii nu o aveau până acum. Ideea completă greșită cum că “statul nu poate da faliment” a condus la înmulțirea situațiilor în care primăriile ajung să nu-și poată plăti nici măcar salariații. Asta pentru că primarii nu actualizează baza de impozitare și nu urmăresc prin compartimentele de specialitate încasarea debitelor de la populație. Comportamentul de băiat bun care nu deranjează pe nimeni a creat o clasă de primari de profesie care au transformat primăria într-un loc de muncă și atât. Zeci de primării din Ialomița nu sunt capabile să atragă fonduri sau să încaseze taxe, fapt care. a dus la o evidentă stare de înapoiere și subdezvoltare în localitățile respective. Mulți dintre acești primari au trăit doar din banii primiți de la Consiliul Județean sau din fondurile alocate electoral de guverne. Introducerea unei asemenea prevederi legale ar filtra foarte mult candidații pentru aceste funcții pe care aterizează de cele mai multe ori oameni slab pregătiți, incapabili să aplice niște legi pe care nu le înțeleg. Cum în mediul rural regula este ca primarul și majoritatea în Consiliul Local să aparțină aceluiași partid, starea de legalitate în respectivele unități administrative este precară. Drepturile cetățenilor sunt călcate-n picioare, hotărârile adoptate de consilieri încalcă toate legile posibile. Dacă o astfel de reglementare restrictivă se va implementa, există premise ca pentru funcțiile de primari să candideze oameni care să înțeleagă fenomenul și nu lefegii politici din tomberoanele de cadre ale partidelor, așa cum se întâmplă acum.

Mafioții din spatele bugetarilor aflați azi în grevă cer cu nesimțire majorarea salariilor. Nu vor restructurare, nu vor eficientizarea sectorului public, nu vor recompense pentru performanță. Vor lefuri de la 1000 de euro în sus dacă se poate pentru a freca birourile și a înroși Internetul opt ore pe zi, trei zile pe săptămână. La polul celălalt, Guvernul face o lege de salarizare unică în care nimeni nu pierde un șfanț și care conservă toate organigramele stufoase și ineficiente din instituțiile publice. Cele câteva zile de concediu neplătit pe an sunt doar o palidă mimare a restructurării celor peste 400.000 de bugetozauri care au umflat schema pe bază de pile și relații în ultimii 4 ani. Acest dezmăț incalificabil este plătit în întregime de sectorul privat, atins grav de criză și obligat la restructurări dramatice. Firme desființate, salarii micșorate, cifre de afaceri din ce în ce mai mici. Acesta este tabloul iar rezultatul este clar. Intrările de bani la buget au scăzut iar statul a ajuns să se împrumute pentru plata pensiilor și salariilor. Cu toate acestea, pentru sectorul privat nu se preconizează nici o măsură de sprijin, deși el este cel care ar trebui să umple sacul din care sunt plătiți bugetarii. Toată pleiada de politicieni în frunte cu miliardarii social democrați din PSD se înghesuie la poarta bugetarilor în căutare de voturi. Liderii de sindicat pe care-i vedeți la Realitatea TV sunt mare parte dintre ei administratorii postului. Care post are de dat la stat peste 1 milion de euro, bani din care ar trebui plătiți cei scoși astăzi în stradă în cea mai mare grevă cu substrat politic desfășurată vreodată în România.  Este evident ce jocuri fac urmașii lui Vasile Roaită și cui folosește mișcarea. Din păcate statul este prea slab ca să pună piciorul în prag, să concedieze masiv straturile inutile de amploiați care parazitează sectorul public și să constituie o elită de funcționari publici bine plătiți care să nu mai poată fi manipulată așa cum se întâmplă astăzi. Este la mintea cocoșului că ajutoarele de stat trebuie direcționate astfel încât să susțină sectorul privat, că pârghiile fiscale trebuie folosite pentru ajutorarea acestui sector fără de care noțiunea de buget își pierde conținutul. Iar dacă Vasile Roaită era un oligrofren băgat în față să tragă sirena de către șmecherii din spatele mișcărilor din 1933, se pare că și astăzi se întâmplă la fel. Cu deosebirea că cei câțiva Vasile Roaită pe care-i vedeți la televizor nu sunt chiar așa tâmpiți precum par iar sirena o trag în avantajul direct și exclusiv al lor. Politicienii care-i manevrează se mulțumesc cu voturile. Iar noi, plătitorii de taxe, cu praful de pe toba.

A analiza defectele clasei politice fără a lua în calcul și vina electoratului, a poporului pe umerii căruia plânge toată lumea este o eroare. Clasa politică este într-adevăr coruptă până în măduvă, populată cu aborigeni și necuvântătoare și incapabilă de a se reforma. Plecând de la criteriile de selecție și promovare și până la modalitatea discutabilă prin care lichelele migrează între cele trei partide importante de pe scena politică, totul indică putregai și mizerie. Șmecherii și cei aleși de băieții din umbră ocupă locurile din față, iau pozițiile cheie și execută comenzi. În schimb sunt lăsați să se îmbogățească fără măsură și fără riscul de a suporta rigorile legii. Cei mai fraierii sunt lăsați să se bucure de posturi călduțe în administrație, posturi pentru care nu au de multe ori competențele cerute de lege. La schimb pun osul în campanie și execută ordinele venite de la eșalonul din frunte fără comentarii și la timp. Așa funcționează sistemul iar golanii sunt răspândiți egal în toate partidele. Acest sistem nu ar fi fost posibil fără complicitatea cetățeanului, a contribuabilului care plătește tot. Votul a ajuns o marfă tranzacționabilă care are un preț estimat de 1 milion de lei per bucată. Și nu e vorba de o metaforă sau de costul total al campaniei raportat la numărul de voturi obținute de un partid. E vorba de suma alocată de partide ca să convingă un bizon să ștampileze. Circa 500.000 se încasează de votant, restul fiind comisioane. Nu contează programele electorale sau profilul candidaților. Contează ce se dă. Nici măcar promisiunile electorale nu se mai pun la socoteală, căci toată lumea știe că gargara din campanie nu face nici doi lei. Banul, micul, berea, găleata sau ce se mai oferă de către candidați reprezintă miza. Oamenii conștienți nu mai merg la vot de scârbă și nu poți să-i acuzi prea tare. Nu au cu cine vota și nu e menirea lor să creeze o alternativă. Decizia se ia la baza societății, acolo unde legea e o glumă, informația nu există iar prostia este dominantă. Votează regulat pătura cea mai de jos, care habar nu are despre semnificația ștampilei sau despre personajele ce i se vâră sub nas pe buletine. Că s-a ajuns aici este performanța PSD-ului, cea mai ticăloasă și retrogradă forță politică. Partidul lui Iliescu s-a bazat întotdeauna pe masele ignorate cărora le-a promis un contract pe termen scurt. Mită electorală și ajutoare de la stat contra voturi. În 2009, proiectul imaginat de Iliescu a reușit. Pentru că nu știm să protestăm, pentru că nu ne opunem, pentru că treburile publice nu sunt treaba noastră, pentru că regulile trebuie să le respecte alții, pentru că ne place să ne descurcăm. Necazul este că toată clasa politică a sesizat că nu are cenzor și partener. Și se comportă ca atare. Ne oferă gunoi ambalat diferit astfel încât orice am alege tot de reziduuri avem parte. Și fac asta pentru că noi nu mai suntem juriu de concurs, ci aplaudacii din sală.