Situată la doar câţiva kilometri de Slobozia, comuna Perieţi este o oază de anormalitate. Legea este călărită de reprezentanţii administraţiei aleşi pe sprânceană iar vieţile oamenilor sunt guvernate de haos. Singura lege care domneşte la Perieţi este legea bunului plac. Pînă şi instituţiile fundamentale ale democraţiei, respectiv puterea şi opoziţia, sunt amestecate într-un amalgam imposibil de pătruns cu mintea. De la alegerile din 2008 comuna este un câmp de război pe care se înfruntă orbeşte două tabere. Majoritarii, conduşi de primăriţa Elena Cristea, se bat cu minoritarii conduşi de consilierul Nicolae Pârvu. Războiul, unul normal dacă s-ar juca după reguli, are un singur efect vizibil. Autorităţile judeţene în frunte cu Prefectura au abandonat complet comuna, lăsând taberele să îşi regleze conturile după posibilităţi. Este greu să vorbim de tabere politice. Căci primăriţa înmatriculată la PSD joacă cu şefii de la PD-L ai lui Pîrvu, iar social democraţii lui Ciupercă se fac că plouă din dorinţa de a nu pierde, cel puţin statistic, un primar. Scos pe tuşă de propriul partid, Pîrvu se încăpăţânează să îşi facă treaba de consilier şi să ţipe la stele, în vreme ce şefii lui politici clocesc o candidatură supriză pentru alegerile din 2012, mizând pe primăriţa Cristea pe care nici PSD-ul nu pare a mai pune bază. Cel mult ceva acid. Pe acest fond, la Perieţi s-a instaurat haosul. Un haos care generează anomalii incredibile pentru o societate normală.

Pîrvu vs puterea

De mai bine de doi ani de când se implică în viaţa comunităţii, consilierul Nicolae Pîrvu este departe de a-şi epuiza resursele de răbdare. Războiul surd pe care-l poartă cu primăria are drept cauză respectarea legii. Unde-i patrimoniul public, care este lista de investiţii, de ce se aruncă banii pe fereastră sunt doar câteva dintre dilemele pe care consilierul le-a expus în epistole către primărie. Cerea date şi documente pe care fie nu le-a primit niciodată, fie a primit doar ce a vrut primăriţa să-i dea. Insistenţa i-a atras ura unor funcţionari din primărie, puşi în faţa unei dileme fără ieşire. Răspunsurile la adresele lui Pîrvu i-ar fi adus în postura de inculpaţi pe mulţi dintre ei. Au ales să tacă şi să urmeze indicaţiile primăriţei de a nu răspunde la nimic. Cu fosta secretară a consiliului local s-au războit Pârvu şi grupul lui de consilieri vreme de mai bine de un an. Bugetul, păşunea, locurile de casă pentru tineri, toate au rămas secrete de stat, căci la Perieţi legea privind accesul la informaţiile de interes public practic nu există. Secretara a ieşit la pensie şi în locul ei a venit un tinerel de la Prefectură. Care a înţeles repede mersul şi a intrat în joc. Numai că de data aceasta Pîrvu s-a trezit în faţa unui adversar de calibru. Plicuri cu scrisori de ameninţare primte acasă, SMS-uri injurioase primite de consilierul PD-L Ştefan Stoica direct de pe telefonul secretarului Ghica Ionuţ sau manifeste despre un presupus viol comis de Pîrvu au fost evenimente care au apărut imediat după ce secretarul cel nou a apărut în decor şi s-a izbit de cererile deranjate ale consilierilor PD-L. Plângerile la poliţie au curs iar meciul lui Pîrvu s-a mutat împotriva secretarului, vajnic apărător al secretelor penale din primăria Perieţi. Inclusiv un raport al Camerei de Conturi care dezvăluia o groază de încălcări de lege comise de conducerea administrativă a comunei a devenit secret de stat cu girul secretarului, care a refuzat să le pună la dispoziţia consilierilor documentul. Dosare penale închise din condei, blat pe faţă al prefectului cu administraţia din Perieţi şi memorii rămase fără răspuns au fost singurele rezultate vizibile ale acestui război care durează de mai bine de doi ani.

Ameninţări, intimidare şi anchete blocate

Simplul fapt de a cere documente de la primărie l-a transformat pe Pîrvu în inamicul public numărul 1 al secretarului Ionuţ Ghica. Situaţia tensionată dintre cei doi a culminat cu plângeri penale reciproce de care poliţia se ocupă printre picături. Consilierul Stoica a primit ameninţări prin intermediul unor SMS-uri, iar Pîrvu nişte plicuri cu prafuri în ele. Ambii au sesizat poliţia, bănuindu-l de agresiune pe secretar. După luni de anchetă asiduă poliţia a identificat telefonul de pe care au fost expediate mesajele ca fiind al secretarului, după cum susţine Stoica. Efectele anchetei au fost nule. De curând, prin comună au fost răspândite nişte manifeste subversive care reproduceau un aşa zis articol al unui ziar local în care Pârvu era acuzat de viol! Făcătura grosolană a fost urmată de o alta care anunţa dezvăluiri despre mărturiile pe care fiica consilierului Pîrvu şi-ar acuza tatăl de viol. Mizeriile tipărite au fost împrăştiate dintr-o maşină. Consilierul PD-L susţine că poliţia ar fi identificat maşina ca fiind înmatriculată pe numele soţiei lui Ghica. Ziarul a cărui ediţie electronică a fost piratată grosolan este Ialomiţa. Şeful publicaţiei, domnul Nicolae Tache, a făcut plângere pentru furt de identitate iar Parchetul a început urmărirea penală împotriva secretarului Ghica Ionuţ. În ciuda acestor demersuri timide ale organelor statului, la Perieţi legea continuă să fie călcată în picioare, sub nasul Prefecturii.

Piaţă fantomă pentru fraieri

În iulie 2010, producătorii agricoli care comercializau pepeni pe marginea DN2A au primit vizita oamenilor de la primărie. Li s-a explicat că trebuie să plătească o taxă de 3 milioane de lei pentru a putea vinde. Li s-au tăiat chiar nişte chitanţe pentru închirierea unor suprafeţe în piaţa comunei. Care piaţă este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire. Ulterior oamenii au aflat că n-au voie să comercializeze produse pe marginea drumului şi că piaţa pentru care au plătit chirie nu este autorizată. Şi nici nu avea cum să fie din moment ce ea nu reprezintă decît un teren plin de buruieni şi împrejmuit cu un gard. Iar asta pare o glumă pe lângă golănia de la ultima şedinţă a CL, când doamna primar a propus casarea tribunelor şi gardului de la stadion, obiective aparţinând domeniului public care au fost măritate de mult. Singurul care a ţipat pe această temă a fost Pîrvu. Evident, nu l-a auzit nimeni.

“De unde să vă dau eu mai mult, dacă atâta e?!” Expresia adresată de Moromete celor doi fii ai săi, Paraschiv şi Nilă, dornici de creşterea nivelului de trai, este magistrală. Moromete nu era nici pe departe ministru de finanţe, ci un ţăran mijlocaş care trăia vremuri de criză. Vremuri de criză trăim şi acum. În loc de Moromete, din păcate, îl avem în prim-plan pe Pogea. Iar sindicaliştii nervoşi au luat locul tandemului Nilă-Paraschiv şi cer nivel de trai. Vor să bage mâna în ladă, să îşi cumpere ţoale şi să meargă pe uliţă la femei. Între personajele lui Marin Preda şi cele pe care le vedem acum la televizor ameninţând cu proteste, este o strânsă legătură. Şi alde Nilă, şi sindicaliştii sunt bătuţi în cap. Diferenţa e că liderii proletarilor de azi sunt dobitoci cu diplomă. Luat cadru cu cadru, Moromeţii explică pe înţelesul tuturor cum devine treaba cu criza. Vasăzică, Moromete se afla în plină criză de supraproducţie. Grâul nu avea preţ, iar datoriile presau. Ca şi în zilele noastre, numai că pe noi ne apasă, pe lângă datorii, şi nişte promisiuni neruşinate făcute în campania electorală, promisiuni care au ridicat brusc nivelul de conştiinţă în rândul proletariatului bugetar. Moromete nu prea avea lichidităţi şi era presat de perceptor. La fel şi noi, cu deosebirea că pe noi ne presează sindicalistul Nilă la un capăt şi UE, la celălalt capăt, care nu ne lasă să fentăm criza majorând deficitul. Moromete rezolvă criza prin mijloace proprii şi atrase. Mai întâi îşi valorifică credibilitatea în faţa primarului de la care obţine un împrumut până la recoltă, fără dobândă. Cu el stinge o parte din datoria către perceptor. Apoi, vinde ceva mijloace fixe, un salcâm în speţă, şi mai fentează o dată perceptorul care ameninţa cu confiscarea atelajului, mijloc de producţie vital. Nilă şi Paraschiv, care solicitau creşterea nivelului de trai s-au revoltat şi au refuzat să susţină planul de redresare al lui Moromete. La primul semn de revoltă, Moromete a pus parul pe ei şi a înăbuşit răscoala. Argumentul folosit, adică parul însoţit de explicaţia:”De unde să vă dau eu mai mult, dacă atâta e?!”, plus “pământul rămas întreg, acolo e munca voastră”, s-a dovedit imbatabil. Până şi nişte boi de jug ca Nilă şi Paraschiv l-au înţeles şi s-au potolit. Planul de redresare mergea perfect, iar zorii dezgheţului economic mijeau. O singură greşeală economică a făcut Moromete. A permis proletariatului industrial reprezentat de Achim, să plece cu oile la Bucureşti în speranţa asigurării unui cash-flow care să acopere nevoile imediate. Scopul, deştept de altfel, era valorificarea recoltei de grâu fără presiunea creditorilor, atunci când piaţa urma să ofere un preţ mai bun. Numai că Achim a vândut mijloacele de producţie şi s-a angajat portar la fabrică. Adică şi-a abandonat statutul de mic producător în favoarea celui de slugă. Moromete a pierdut astfel controlul datoriei externe, fiind presat de primar să restituie împrumutul. A încercat să obţină un nou împrumut, dar a fost refuzat de un amic tocmai din cauza pierderii oilor, adică a mijlocului de producţie care garanta rambursarea. Şi totul s-a prăbuşit; Moromete fiind nevoit să vândă pământul, adică locul de muncă al lui Nilă şi Achim. Care, între timp, fugiseră şi ei cu caii lui Moromete. Criza a fost totală! Nu-i aşa că seamănă cu ce vedem zilele astea la televizor? Alde Nilă de la sindicate ar trebui să lase puţin ciocul mic şi să vadă filmul. Poate aşa vor evita să ajungă în situaţia de a umbla cu izmenele rupte-n cur tot restul zilelor.

Orice reformă care este  instituită de Guvernul ţării are costuri sociale şi politice imense. Această perspectivă  este  determinată de faptul că reformele  sunt necesare  ca urmare a unor fenomene  petrecute în societate şi care nu-şi mai regăsesc corespondentul în realitate, afectând grav echilibrul funcţionării in bune condiţii a mecanismelor vieţii sociale, economice şi politice.

În mod obiectiv şi mai mult subiectiv, beneficiarul acestor reforme, care trebuie să fie cetăţeanul de rând se opune acestor reforme din cauze care ţin de instinctul de conservare dar mai ales, din dezinformarea cu care este atacat zi de zi prin canalele mass-media precum şi mediul social în general.

Beneficiarii de facto ai acestor dezinformări sunt factorii politici în general din opoziţie  şi pseudoliderii sindicali, care, în lipsa unor soluţii concrete la problemele grave cu care se confruntă societatea, distorsionează adevăratul sens al reformelor demarate, dându-le acestora o tentă apocaliptică şi creând prin orice mijloace falsa idee că este un atentat la viaţa cetăţenilor ţării.

Nimic mai fals! Adevăratul rezultat urmărit de ei este satisfacerea intereselor personale, de grup şi de partid.

De 20 de ani resursele societăţii noastre sunt distribuite de clasa politică numai în scopuri electorale şi cu efect pe termen scurt, orientate către consum masiv, fără a se asigura o perspectivă de alocare a acestora în investiţii, pentru creşterea competitivităţii şi evident  ridicarea standardului de viaţă al cetăţeanului.

O viziune progresistă aşa cum promovează Uniunea Naţională pentru Progresul României, impune situarea pe scena politică în mod obiectiv şi desfăşurarea de acţiuni concertate în scopul realizării reformelor, care vor crea premisele unor alocări şi redistribuiri de resurse corecte către cetăţeanul  României, conform statutului său social.

Dar evident că reformele trebuie sprijinite şi aplicate în primul rând prin adoptarea unor programe clare care să vizeze în primul rând clasa politica care guvernează. Din acest motiv Uniunea Naţională pentru Progresul României susţine iniţierea imediată a unor măsuri de punere în aplicare a reformelor, dar îşi rezervă şi dreptul de a nu participa la inacţiunea Guvernului.

Din această perspectivă UNPR, ca un partid apărut nou în scena politică promovând politica de centru – stânga, susţine reformarea de urgenţă a instituţiilor statului, crearea de mecanisme economice la nivel macroeconomic viabile care să creeze premisele atragerii de capital străin şi promovarea în general a unui mediu de afaceri dinamic, acestea fiind căi sigure de asigurare a progresului de care în final  pot beneficia toţi cetăţenii României.

Mihai Robert

Secretar executiv UNPR Ialomita

“În continuarea demersurilor de asanare a problemelor din unităţile administrativ teritoriale din judeţul Ialomiţa, ca prefect al judeţului am observat că suma constatată de încasat şi neîncasată la 31 decembrie 2009 este de….”. Aşa îşi începe ultimul comunicat de presă prefectul Mădălin Teculescu, un băiat nervos aflat în luptă cu banditismul din judeţ. De data această domnul prefect ridică la fileul presei două problem spinoase. Una este legată de impozitele neîncasate de autorităţile locale şi, deşi la începutul citatului vorbeşte despre o sumă, domnul prefect ne pune pe masă vreo 3 sume. Este vorba despre debitele primăriilor din rural, din urban şi de restanţele consiliului judeţean. Prefectul îşi manifestă nedumerirea cu cuvintele lui după cum urmează: “Am solicitat autorităţilor locale să prezinte cauza neîncasării rămăşiţei (poate legislaţia actuală), iar dacă nu de ce nu au fost făcute încasările când economia duduia.” Fiind evident că ne aflăm în cazul 2, şi anume că încasările nu s-au făcut când economia duduia, înţelegem că întrebarea pusă de prefect în comunicatul de presă este retorică şi ne gândim că ar putea fi cauzată de arşiţa din ultimele zile. Sau de descărcările electrice din week-end care ar fi putut afecta placa de bază a unui om normal, aşa cum îl considerăm noi pe domnul prefect. Din păcate, punctul doi al ordinei de zi din comunicat ne face să-l asemănăm mai de grabă cu Marean Vanghele, despre a cărui prostie nu ştiam că e contagioasă: “Totodată am solicitat organelor statului să ia măsuru urgente de stopare a evaziunii fiscale din agricultură pe persoană fizică”. Forţa mesajului este totală iar organele probabil că s-au râs până la lacrimi de naivitatea prefectului, care a explicat că există multe societăţi agricole cu 5000 de hectare care nu aduc venituri statului, ci unor funcţionari ai, cităm”statului degeaba”! Ce legătură or avea persoanele fizice cu societăţile care deţin 5000 de hectare şi cu evaziunea fiscală, doar mintea limpede a domnului prefect ştie dar se pare că nu vrea să ne spună şi nouă. Finalul este demn de regimul Boc, apelul prefectului încheindu-se nedecis, într-un spirit gregar şi pe alocuri populist: “Cunosc faptul că anumite structuri create în timp cu greu pot fi aduse pe calea legală, dar am încredere în funcţionarii instituţiilor statului”.  Ce elan patriotic! Ce spirit de mobilizare! Ce durere în cot trebuie să fi simţit funcţionarii statului degeaba în care Teculescu are atâta încredere nu este greu de închipuit. Nu am priceput care a fost rolul acestei comunicări mirobolante în care prefectul a transmis nimic. Dacă este ce credem noi, problema se rezolvă dor cu un repaus la pat şi comprese cu apă rece. Dacă este ce spun inamicii domnului prefect, soluţia este mult mai dureroasă. Sperăm însă să treacă doar cu nişte algocalmin.

În vreme ce guvernul Boc a intrat cu drujba în veniturile populaţiei amputând  pensiile şi salariile minuscule la un loc cu  rentele nesimţiţilor din capul ierarhiei bugetare, la Ministerul Justiţiei desfrâul este în toi. Cu doar câteva zile în urmă, Consiliul de Conducere din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor a repartizat sporuri grase pentru mahării din puşcării. Efortul bugetar necesar recompensării aberante a şefilor de penitenciare costă bugetul public peste 2 miliarde de lei vechi lunar. La rândul lor, baronii sistemului penitenciar îşi recompensează subordonaţii cu aceleaşi procent de 50% din lefuri pentru, cităm: “lucrări de excepţie şi misiuni speciale”.

Curtea de Conturi consideră sporurile nejustificate

Prin ordin de ministru, MJ s-a împărțit și sporul de 50% pentru “lucrări de excepție și misiuni speciale”  destinat, personalului din cadrul ANP. Acordarea acest gen de spor în opinia Curții de Conturi e clară: “… nu are legătură cu sfera lucrărilor de excepție sau misiunilor speciale”, „notele de fundamentare privind acordarea sporului sînt insuficient fundamentate (tautologic, dar adevărat – n.r.), nu sînt prezentate lucrările de excepție și misiunile speciale. Procedînd în acest mod, instituția își asumă riscul acordării acestui spor în mod arbitrar şi nejustificat”( Raportul Curtii de Conturi 2008). În ciuda acestor precizări, Ministrul Justiţiei a continuat să arunce cu bani în stimulente plătite arbitrar. Pe ordinea de zi a întâlnirii din 7 iunie 2010 a Consiliului de Conducere al ANP s-a aflat un punct care viza acordarea acestor sporuri. Procesul verbal de şedinţă publicat pe site-ul instituţiei relevă un fapt absolut incredibil. În vreme ce şefii se gândeau la portofelele proprii, sindicatele cereau folosirea fondului de premiere pentru reducerea datoriilor pe care ANP le are la furnizori :„Analiza propunerilor de prime lunare de excepţie sau de misiune specială de până la 50% din solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază, respectiv salariul de bază, pentru directorii şi directorii adjuncţi de unităţi şi personalul aparatului central, pentru luna mai 2010. Reprezentantii sindicatelor respectiv SNLP şi FSANP  propun ca sumele alocate pentru acordarea sporului de 50% să fie realocate pentru alte achitarea altor datorii restante şi a cheltuielilor de personal (chirii, decont transport etc.); argumentând că, criteriile avute în vedere la acordare acestui soi de spor nu sunt relevante, iar sporul în discuţie trebuie acordat doar pentru lucrări excepţionale, titulatură care in prezent nu este bine definită lăsând loc la interpretari .Domnul Ioan Băla director ANP susţine că activităţile desfăşurate de către factorii de decizie din unităţile subordonate reprezintă atribuţii de serviciu, însă este important să se aprecieze şi să se recompenseze gradul de implicare al celor cu rezultate deosebite.Informează că şi funcţiile de execuţie au fost luate în considerare pentru premiere în defavoarea altor lucrători cu funcţii de execuţie care nu mai au acces la premii”. Consiliul de Conducere al ANP-ului a deliberat şi a acordat la o prima strigare 77 bonusuri pentru clienteala aflată în unităţile din teritoriu. Pentru Slobozia au fost propuşi şi au trecut clasa următorii:

- comisar şef ANDREI DUMITRU 50%

- comisar Ovreiu Aurelian – director adjunct (economico administrativ)50% (Ovreiu este patronul bălţii de la Cosâmbeşti pe care l-am investigat cu ceva vreme în urmă. În urma investigaţiilor noastre conducerea primăriei a fost trimisă în judecată).

- comisar Rusu Marian Gabriel – împuternicit director adjunct (educaţie  şi asistenţă psihosocială) 50% din luna mai 2010 împuternicit DASDRP.

Prime date pe bază de abonament

Recompensaţi gras de şefii din Bucureşti, directorii din teritoriu şi-au recompensat la rândul lor amicii din subordine. La Slobozia, primele se acordă constant ca aceloraşi oameni, ca un fel de abonament la transportul în comun. Iată care sunt salariaţii cu stea în frunte la la Penitenciarul Slobozia:

Posesorii primelor lunare de 50% din Penitenciarul Slobozia

Ianuarie 2010

Obrejan  Maria

Rusu   Gabriel

Voiculet Catalin

Panait Marian

Jipa Adi

Musca Romeo

Dan Lucian

Dumitru Marius

Ciobanu Natalia

Mihaiescu Aristide

Hagianu Gogu

Modrea Adrian

Februarie 2010

Lista s-a repetat în proportie de 100%

Martie  2010

Rusu Gabriel

Obrejan  Maria

Panait Marian

Voiculet Catalin

Musca Romeo

Jipa Adi

Dan Lucian

Dermengiu Daniel

Geanta Adrian

Petre Marcel

Onica Luminita

Gheorghe Marian

Dumitru  Marius

Aprilie 2010

Obrejan Maria

Voiculet Catalin

Panait Marian

Musca  Romeo

Dan Lucian

Tudose Adrian

Ciobanu Natalia

Geanta Adrian

Soare Elvis

Gheorghe Marian

Parlea Catalin

Basturea Petre

Mai  2010

Obrejan  Maria

Voiculet Catalin

Panait Marian

Jipa Adi

Coman Lucica

Anghel Costel

Anghel Marian

Hagianu Gogu

Dan Valentin

Ionel Georgel

Soare Adrian

Posaceanu Marian

Comentariile făcute de “prostimea” din Penitenciarul Slobozia ne scutesc pe noi de concluzii: “Desigur, nu putem face publice din motive care ţin de securitatea naţională  lucrările de exceptie elaborate de jr. Obrejan M, Panait M, Voiculet C, Ex-psihologul Rusu G. Dar câteva întrebări putem pune:

-                  Câte procese câştigate în instantele locale pe pledoarii şi apărări cu semnătura jr.Obrejan M. a avut unitatea de la Slobozia?

-                  Efectul de boomerang social al planurilor de reinsertie a ppl gândite de psihologul Rusu G.şi transpuse în ample lucrări de excepţie  fac ca populatia penitenciarului din Slobozia să fie aproape aceiaşi?

-                  Măsurile luate şi transpuse în grandioase lucrări de excepţie deschid mai degraba pentru Panait uşa aducerii aminte – nu cumva ai fost şi în concediu, domnule, într-una din lunile în care ai încasat spor pentru lucrările de excepţie?

După ce au terminat războaiele pe bază de mici şi bere din campania electorală partidele politice s-au apucat de răfuieli interne. Găştile din partide au prins a-şi da la gioale cu pasiune. Zgomotul de tibii pocnite între ele şi dinţii zburaţi din cavităţile bucale ale gladiatorilor au umplut judeţul. Circul care dezvăluie în toată splendoarea ei prostia din politica locală are şi o miză. Alegerile interne de la partide care au declanşat războaiele fraticide sunt în curs de desfăşurare. Foşti camarazi până mai ieri, purtătorii de carnete de partid se încaieră pe funcţii şi folosesc tot arsenalul din dotare aplicat în campaniile electorale adversarilor politici. Se truchează votul, se inventează membrii, se ţin şedinţe paralale la acelaşi partid iar micii şi berea redevin monedă forte. Inevitabil, fraierii care pierd partida se gândesc la demisii. Dacă bătălia s-a lăsat cu răni grave, găştile devin ireconciliabile iar separarea se produce. Aşa ia naştere migraţia politică pe care analiştii neamului o despică-n patru la televizor fără să-i intuiască adevăratele cauze. Dacă meciul a avut un caracter amical sau masculul alfa al cărui scaun era vizat este tolerant şi şmecher, învinşii rămân pe post de scalvi. Căci, în definitiv, totul se reduce la cine cui duce oala de noapte. Un astfel de război paralel şi simultan s-a petrecut vineri la Perieţi, unde PSD şi PD-L şi-au organizat alegeri. Dacă la PSD era vorba despre alegerile staturare, la PD-L vânzoleala a fost declanşată de demisia a trei lideri locali, care până la urmă erau doar vreo doi şi dintre care doar unul a ajuns în afara structurii. Sau cel puţin aşa zice el. După cum veţi constata, avem toate motivele să ne aşteptăm la naşterea unei noi formaţiuni politice: Uniunea Fraierilor Indepedenţi din Perieţi.

La PSD Carolică fură cu repetiţie

Fură startul, vrem să zicem şi ţinem să precizăm ca nu cumva să ne auzim vorbe. Nu-l cunoaşteţi şi nici n-aveţi de unde. Băiatul era lucrător comercial la fosta cantină a PCR în 1989. Revoluţia l-a prins cu nişte treburi tulburi în gestiune, după cum zic adversarii politici, care precizează că urma să se lase cu un cantonament la Dinamo. După deranjul din decembrie, agricultorul Carolică a cumpărat cinstit, de la stat, cu banii de pâine, nişte active de la fostul loc de muncă. Asociaţie, fraieri traşi pe sfoară, arendă şi gata miliardele. De câţiva ani fermierul a intrat în politică. Şi unde putea să se înscrie cu palmaresul său decât la PSD? În ultimii patru ani a fost şef de trib iar anul acesta i-a sunat ceasul. Ceasul alegerilor. În prima rundă, Carolică şi-a luat-o pe coajă original de la un tinerel trendy din comună dotat cu butiqe, două telefoane mobile şi freză gelată. Buticul junelui Ciochinaru sprijinit de un burtos cu aere de la judeţ a produs în prima repriză vreo 30 de voturi, în vreme ce agricultura lui Carolică abia a adunat 6-7 sufragii. Preşedintele agricultor a acuzat fraude din partea candidatului buticar. Litigiul a ajuns la starostele Vasilică Ciupercă, care a dictat din memorie rejucarea meciului. Motivul a fost acela că în timpul contabilizării voturilor sau chiar ceva mai devreme Carolică a sters-o la vestiare în semn de protest. Realegerile erau programate pentru vineri la orele 17, la căminul cultural din comună. Candiaţii s-au pregătit serios şi când au constatat că nu prea au membrii în partid s-au apucat de botezat credincioşii apolitici pe bază de adeziuni băgate pe gât. Cu tot cu halbele de bere şi micii aferenţi, se înţelege. Nesigur pe victorie, preşedintele Carolică a uzat de prerogativele funcţiei şi, sprijinit în mod ticălos de primăriţă şi de finul Doru, alt tinerel, fără gel dar cu jeep, a decalat ora alegerilor. Aşa că alegerile programate la ora 17 s-au ţinut la 15. Cu 60 de adeziuni în buzunar şi fără contracandidat, dar votat unanim şi democratic, Carolică a învins. Cârciumile din sat s-au umplut iar ţuica de pufoaică a curs în valuri. La ora 17 candidatul Ciochinaru, venit în forţă la căminul cultural cu vreo 100 de adeziuni la el, n-a putut decât să se recunoască învins. Cel mai probabil, sătul de hoţia dintre sânii inexpresivi ai partidului, tânărul buticar va demisiona şi se va alătura forţelor binelui rezultate din schisma survenită la PD-L. Căci în vreme ce Carolică sărbătorea victoria împotriva buticarului ticăloşit, la democrat liberali ciorba dădea în foc încălzită de oamenii de la judeţ.

Gheorghiţă şi Babiţă l-au lucrat pe Niculăiţă!

Comuna s-a cutremurat cînd pe uliţa principală a pătruns, vineri, maşina de la judeţ. Însuşi Gigi Manea, un lider cât de cât al PD-L-ului judeţean, intra în localitate împreună cu o delegaţie restrînsă numeric la încă o persoană. Săptămâna trecută, cei trei consilieri locali PD-L îşi depuseseră demisiile din funcţiile de conducere ale organizaţiei. Care funcţii erau de fapt una, girată de profesorul Pârvu Nicolae, cunoscut în comună drept Niculăiţă. Consilierii demisionari şi-au exprimat astfel protestul faţă de desemnarea tacită a primăriţei PSD drept viitoare candidată a organizaţiei la alegerile din 2012. Iar dacă profesorul avea din ce funcţie să demisioneze, ceilalţi doi consilieri, respectiv Stoica (doctor uman, intelectualul satului) şi Gheorghiţă Dragu(pensionar, fost viceprimar vreo 5 zile în actualul mandat) au demisionat şi ei, dar doar din inerţie. Vreo săptămână a vuit comuna şi judeţul. Demisionarii au dat interviuri în presă, iar Ciupercă a avut chiar tentativa de a iniţia o comunicare publică, tentativă înăbuşită de o minciună mai gogonată decât minciunile electorale conform căreia primăriţa din Perieţi ce urma să dezmintă public fumigenele PD-L despre dezertarea sa plecase la Bucureşti. În tot acest haos, Gigi venise să pună ordine. Şi a pus, organizând celule de criză în toate satele aparţinătoare cum ar veni. Şi în vreme ce Stioca se întâlnea cu tineretul bovin de la toate partidele să pună ţara la cale, iar Pîrvu trăbăluia prin ograda proprie, consilierul Gheorghiţă şi veterinarul Babiţă s-au lipit de echipa de la judeţ. Şi aşa au rămas, primind sarcini importante şi misiuni dificile de la conducătorii centrali. Babiţă, veterinarul satului, este un PD-L-ist marginalizat care s-a manifestat plenar chiar şi chiar financiar(cu vreo 5 milioane cash) în sensul de a reveni în politica mare şi de a prelua organizaţia din mâinile lui Pîrvu. Stoica a pendulat decisiv şi prietenos la două capete, alegând în cele din urmă revolta alături de Pîrvu. Gheorghiţă a jucat inteligent la 3 capete şi în vreme ce Pîrvu şi Soica au rămas cu gargara, Gheorghiţă poate să se aleagă cu partidul. Vineri Stoica şi-a dat demisia prin mijloace electronice din partid ceea ce va duce la excluderea sa din Consiliul Local. De unde va zbura şi Pîrvu cât de curând deşi nu asta îşi dorea ci, mai de grabă ceva consens. Babiţă va deveni şef la PD-L, fiind al doilea intelectual al partidului după Stoica, iar Gheorghiţă se va sacrifica în funcţia de viceprimar, funcţie ce va fi ca un fel de sacoşă lăsat de primăriţa Cristea la uşa PD-L. Aproape banal, nu?

Consideraţii şi speculaţii pe scena politică din Perieţi

În urma războaielor de week-end de la Perieţi putem trage câteva concluzii. Cea mai importantă este aceea că s-au creat premisele apariţiei unei noi forţe pe scena politică a localităţii. Care ar trebui să se cheme Uniunea Fraierilor Independenţi şi ar trebui să-i conţină pe băieţii lui Ciochinaru şi pe cei doi oameni de bază plecaţi din PD-L, respectiv Stoica şi Pîrvu. Forţa politică ar avea şanse considerabile să rupă gura comunei, pe care s-o umple de foloase necuvenite la preţ redus în campania electorală şi să umfle potul cel mare în cursa către primărie. PD-L şi PSD se pot cupla cu doamna Cristea simultan. Că după câte se pare, nu-s capabile să inventeze candidaţi, ci doar conflicte. Sursele noastre secrete plasate în porumbarul lui Carolică susţin că planul organizaţiei locale ar fi acela ca finul Doru, cu tot cu jeep, să fie candidatul socialiştilor la primărie. Varianta este bună căci ar acoperi mai bine nevoia de cash a PSD pe care doar grăunţele lui Carolică şi ale finului o pot satisface. În acest caz, PD-L are doar o variantă de fugă. Strategul Gigi Manea va trebui s-o preia hotărât pe doamna Cristea şi s-o convingă să candideze pentru nea Cazacu, treabă ca şi rezolvată, de altfel. Asta dacă nu cumva veterinarul Babiţă nu va pretinde onoarea de a pierde alegerile cu brio, variantă care s-a potrivi de minune cu tradiţia instituită la PD-L de a pierde peste tot prin judeţ unde nu candidează Băsescu. Oriocît de profundă ar fi, analiza noastră nu penetrează suficient în profunzimea scenei politice de la Perieţi. Căci nici în ruptul capului nu pricepem pentru ce se zbat oamenii aştia într-o comună unde banii din taxe şi impozite abia coperă costurile unei pungi cu seminţe. Mai cercetăm.

Are 32 de ani, este inginer și este nou în politică. De curând a dobândit calitatea de vicepreședinte UNPR și a început să privească mai atent la politica locală. Ca cetățean neangajat politic a încercat să își rezolve problemele cu administrația prin petiții și audiențe. Primarul Ionașcu, spune el, l-a primit pe el și pe ceilalți locuitori de pe strada Dorobanți veniți în audiență cu vorbe de duh și țipete. Oamenii cereau ca și pe strada lor să se pună măcar niște piatră care să-i ajute să ajungă la locuințele construite pe terenurile concesionate de la primărie. Că strada lor devine mlaștină când plouă iar domnul primar îi ocolește cu grijă când vine vorba de puțin confort edilitar. Refuzul pe tonuri înalte și atitudinea certăreață a primarului l-au convins să intre în politică. Pentru că și-a dat seama că numai așa poate schimba ceva. Aerul nou vine odată cu oamenii noi iar Stănescu este unul dintre puținii tineri care a înțeles asta. A ales UNPR pentru că, zice el, este un partid nou pe scheletul căruia se poate construi ceva durabil. Cât de nou este UNPR-ul lui Șerban Mihăilescu se vede. Ce anume poate schimba Stănescu în funcționarea administrației publice locale pe care visează s-o reformeze aflați din interviul pe care a avut amabilitatea să ni-l acorde:

-Domnule Stănescu, ce caută un tânăr în politică?

-Nu pot să vâ spun exact ce caută tinerii în general în politică. Pot să vă spun ce caut eu. Caut să schimb radical modul în care funcționează administrația publică din județul nostru. Dacă despre modul ei de funcționare din punct de vedere al mecanismelor legislative abia acum mă dumiresc, pot să vă spun că la nivelul relației cu cetățenii și la nivelul managementului în Ialomița ne aflăm cu zeci de ani în urmă față de ce se practică în alte părți. De aceea aș vrea să vă ofer o perspectivă proprie din acest unghi de abordare, care în acest moment mi-e foarte la îndemână.

-Adică intrarea dvs în politică are legătură strict cu reformarea administrației locale?

-Sigur, aș dori să mă concentrez pe acest subiect. Scopul meu este să reușesc să promovez tineri ca și mine în administrație și așa să aducem o schimbare. Nu poți schimba mentalitățile cu oameni vechi, și cred că acum tocmai v-am spus o lozincă, dar asta este cruda realitate.  Oamenii cărora șezuturile le-au luat forma scaunelor pe care le ocupă de ani de zile văd lucrurile din perspectiva unei realități valabile poate acum 20-30 de ani. Și se comportă ca atare. Este inacceptabil ca un grup de cetățeni plătitori de taxe să fie agresați verbal de un om căruia aceștia îi plătesc salariul. Este inacceptabil ca investițiile publice să se facă pe criterii de amiciție, de grup, de gașcă sau mai știu pe ce alte criterii care sfidează realitatea și bunul simț.

-Unde ați identificat dvs asemenea realități în Ialomița?

-Concret, la Primăria Slobozia. Am avut aici o experiență neplăcută care m-a determina să intru în politică. Am ajuns la primarul Ionașcu în audiență cu un grup de cetățeni. Toți locuim pe strada Mărășești din reședința de județ. Ne-am făcut case pe strada aceea pe loturi concesionate de la primărie. Am plătit o groază de bani ca să ne ridicăm casele dar strada noastră este o fundătură, un maidan. Când plouă, nu putem intra cu mașinile. Ceream ca pe o lungime de circa 150 de metri să ne pună și nouă niște piatră măcar. Nu numai că ne-a refuzat categoric invocând absurd, după părerea mea, lipsa banilor. Dar ne-a mai luat și la întrebări pe un ton și cu niște expresii pe care nu le pot descrie. Ne-am simțit umiliți de alesul urbei care ne considera cerșetori și nu contribuabili care aveau o problemă reală. Nu vă mai spun că după “vizita” noastră s-a pus piatră pe străzile vecine, dar la noi nu. Acesta a fost impulsul decisiv ca să zic așa dar nu vreau să mai discutăm despre acest incident deoarece este o problemă personală. Am expus-o doar ca să fiu înțeles.

-Doar pentru că primarul Gabi Ionașcu o fi avut o zi mai proastă, poate, și din acest motiv nu a fost prea amabil nu înseamnă că administrația din Slobozia este la pământ.

-Vă înșelați. La Primăria Slobozia căruța se pune înaintea boilor. Vă dau un exemplu clar și care afectează pe toată lumea. În fiecare an ne lovim de invazia țânțarilor. Tot în fiecare an, pentru că primăria organizează licitațiile primăvara, ne prinde iarna până apucăm să facem tratamente. Anul acesta am înțeles că licitația a fost contestată și din acest motiv nu s-a putut încredința lucrarea. După știința mea primăria Slobozia a încasat o amendă pentru că nu s-a prezentat la procesul în care se judecă contestația. Este inadmisibil așa ceva! Invazia țânțarilor a început deja iar primăria stă și se uită doar pentru că n-a avut nimeni inspirația să organizeze licitația din vreme astfel încât și contestațiile să poată fi rezolvate. E doar un exemplu și mai am multe. Primarul Ionașcu, după părerea mea, are mari deficiențe de management și organizare.

-Credeți că exemplul dvs este acoperitor?

- Da. Dar putem vorbi și despre apă și despre nemulțumirea oamenilor, despre lucrările de mântuială plătite cu bani grei și care se deteriorează pentru că sunt prost făcute, despre manevrele la limita legii despre care a scris și presa etc. Despre bâlciul care-l organizează an de an, chiar și acum când este criză pot să vă vorbesc o zi. Municipiul reședință de județ arată ca un bâlci în cele câteva zile de manifestări..

Consilierii PD-L de la Perieți sunt poate cei mai activi consilieri pe care i-am cunoscut până acum. Și nu vorbim aici doare de mediul rural, ci și de consiliile orășenești și municipale, în care au pătruns indivizi mobilă care pe durata unui mandat n-au deschis niciodată gura. Cei trei mușchetari de la Perieți au crezut că rolul lor este acela de a să război cu autoritatea pentru interesul public. De la partid au aflat că rolul lor e să câștige alegerile. Iar dacă nu pot, să se dea la o parte. Și s-au dat, după ce conducerea județeană a PD-L le-a făcut un cadou neașteptat: primarul Cristea Elena, inamicul de până mai ieri, va fi candidatul partidului la alegeri. Mușchetarii au demisionat din funcțiile deținute în partid în semn de protest. Iar despre gestul lor a vorbit medicul Ștefan Stoica, purtător de cuvânt al răzvrătiților.

Despre inamicul ce va deveni căpitan de oști

-         Dacă tot sunteți atașat de PD-L, cum se face că v-ați dat demisiile din funcții?

-         Pentru că vine un moment în care reușești să îți faci un bilanț, lucrurile se limpezesc, nu suntem într-un ciclul electoral activ, nu suntem într-un sezon electoral, este o perioadă de liniște în care noi am încercat să ne facem un bilanț asupra activității noastre și a modului cum ni s-a răspuns de către organizația județeană la solicitări. Cum din punctul meu de vedere discuțiile cu organizația județeană au fost sterile și cu bilanț negativ, am luat această decizie.

-         Ce ați cerut și ce nu vi s-a dat?

-         Am mers la discuții ca să lămurim anumite disfuncționalități și s-a încercat să ni se impună ceva care pentru noi era clar de mai mult timp numai că nu a fost spus explicit de către domnul președinte.

-         Ce anume?

-         Că viitorul candidat la funcția de primar la Perieți pentru PD-L va fi doamna Cristea Elena. Noi am mai avut discuții pe tema asta și s-au creat tensiuni. Ele au fost evitate și de noi și de organizația județeană în mod diplomatic. Însă acum fiind o perioadă e liniște am zis că e bine să ne punem lucrurile la punct.

-         Dar de unde știți că PD-L chiar avea de gând s-o desemneze pe doamna Cristea ?

-          De vreme ce doamna Cristea este percepută de către domnul Cazacu drept singurul candidat cu potențial de câștigător, trag această concluzie clară că dânsa este în vederea PD-L.

-         Dar dvs ce contracandidat ați avea?

-         Nu pot să vă spun acum. O să fie o surpriză pentru momentul alegerilor.

-         Dar domnului Cazacu i-ați spus?

-         Nu pentru că discuția nu s-a finalizat și nu am ajuns la subiectul respectiv. Noi ne vom sprijini candidatul nostru iar organizația județeană va alege candidatul câștigător. Nu este ok, pentru că dacă mergem pe mâna organizației județene trădăm niște oameni și-i mințim cu nerușinare. Oricum s-ar putea să asistăm la un cutremur pe scena politică de la Perieți.

-         Adică?

-         Cred că se va întâmpla o schimbare care va influența mult rezultatul alegerilor. Cred că anumiți candidați la funcția de consilier o să treacă la PD-L pe breșa care s-a creat prin demisiile noastre, cred că noi putem discuta cu oricine este dispus să facă politică serioasă…

Despre inteligența în stare pură din CL Perieți

-         Atunci s-ar putea ca dvs cei care ați demisionat vă puteți duce către PSD?

-         Nu. Ce vă pot spune este că la ora actuală vom sprijini candidatul care credem că va reuși să schimbe lucrurile în Perieți.

-         Păi sunteți membrii PD-L nu aveți cum să susțineți alt candidat decât pe cel al partidului.

-         Dar s-ar putea să nu mai fim.

-         Și dacă o să rămâneți?

-         O să luptăm alături de echipa care o să ne promită sprijin.

-         Cât este IQ-ul în Consiliul Local Perieți după părerea dvs?

-         Nu știu.

-         Aveți consilieri care nu știu să vorbească limba română corect?

-         Avem.

-         Analfabeți?

-         E mult spus. Avem oameni care s-ar putea să  nu știe să vorbească foarte corect sau să scrie foarte corect.

-         Cum vedeți dvs o schimbare dacă așa arată oamenii care conduc comuna?

-         Pai cum v-am spus. Schimbare de oameni și de reguli. În spectrul politic actual lucrurile schimbă rapid. Fie te adaptezi, fie vei face politică perdantă permanent.

-         Astea-s lozinci.

-         Nu sunt lozinci sunt lucruri….Se încearcă schimbarea de optică în ceea ce privește politica. Politica a fost văzută ca o promovare a interesului de gașcă în dauna interesului general. Lucrurile nu mai pot continua așa.

Interese de gacă la PD-L?

-         PD-L nu are interese de gașcă?

-         PD-L are interese de gașcă, da. Sunt grupuri care își susțin interesul lor. Nu e ceva grav dar dacă influențează politici de stat e grav.

-         Cum vă explicați că idealurile dvs nu sunt îmbrățișate de organizația județeană? Dvs aveți interese personale sau conducerea județeană are?

-         Nu. Asta înseamnă că noi facem o politică atipică pentru vremurile în care trăim.

-         PD-L este un partid compromis?

-         Nu știu asta.

-         Este sau nu compromis PD-L de vreme ce idealurile dvs nu sunt apreciate?

-         Nimic nu este compromis definitiv atât timp cât  se mișcă și gândește.

-         Nu răspundeți?

-         Vreți un răspuns tranșant? Nu este. Sunt mulți oameni de calitate.

-         Atunci de ce ați demisionat și nu excludeți colaborarea cu alt partid?

-         Pentru că modul în care am colaborat cu organizația județeană a lăsat de dorit.

-         Nu aveți curajul unui răspuns tranșant?

-         Ba da. Puneți o întrebare la care să vă dau un răspuns tranșant.

Reporterii întreabă, medicul răspunde

-         Există corupție în PD-L Ialomița?

-         Există, dar eu nu am găsit-o.

-         Până la ce nivel urcă?

-         E la nivel invizibil.

-         Există interese transpartinice în PD-L Ialomița?

-         Există.

-         Există oameni care au venit la PD-L pentru un avantaj material strict?

-         Destui.

-         Sunt și în organele de conducere?

-         Probabil că sunt. Sunt infiltrați peste tot.

-         Și asta determină un comportament   dubios al PD-L?

-         Este foarte posibil.

-         Asta vă distanțează total de PD-L?

-         Nu știu dacă total. Dacă există o politică serioasă a partidului, nu numai de imagine luptăm alături de echipă. Dacă lucrurile stau doar la nivel e imagine și strict de rezultate indiferent de calitatea oamenilor cu care lucrăm suntem pe partea de opoziție.

-         Dacă a avea 5000 de euro  aș cumpăra toată organizația PD-L Perieți? La snop sau la bucată?

-         Cred că în 3 minute. Organizația da, dar nu știu dacă toți membrii. Organizația în ansamblu este posibil s-o tranșați de la nivel județean.

-         Cu 10.000 de euro m-ar desemna PD-L Ialomița candidat de primar?

-         Din ceea ce știu eu s-ar putea să reușiți.

-         La PD-L există oameni tâmpiți?

-         Ca să nu vă dau un răspuns care să stârnească râsul, orice pădure are uscăturile ei. Noi suntem cel mai bun exemplu. Grupul nostru de consilieri de la Perieți a fost printre acești tâmpiți la care mă refer.

-         Eu mă refeream la tâmpiți în sensul propriul.

-         Există și din ăștia, care lipesc afișe, care sunt plăți să facă gălăgie. Orice partid are și asemenea oameni.

-         Sunt promovați oamenii pe criterii politice și subiective în PD-L?

-         Categoric.

-         Dacă PD-L ar avea oportunitatea să-l desemneze pe Hitler candidat doar pentru are șanse să câștige niște alegeri credeți că l-ar desemna?

-         În secunda imediat următoare l-ar desemna pe Hitler candidat de primar dacă ar fi considerat un posibil câștigător. Acesta este și motivul pentru care ne-am dat demisiile din conducerea organizației Perieți.

Pe lângă cinstea și competența care-l caracterizează, președintele Consiliului Județean Ialomița are o mare pasiune în ceea ce privește mușamalizarea unor fapte de arme ale amicilor săi. Este cazul accidentului petrecut vinerea trecută în care a fost implicat directorul Directiei de Evidență a Persoanelor Nicolae Chiriță, incident soldat cu avarierea gravă a autoturismului instituției. La mai bine de o săptămână de la accident, Ciupercă tace chitic, deși găuroiul în bugetul public provocat de acest accident este considerabil.

Excursie de plăcere

Vinerea trecută, domnul Chiriță a luat decizia istorică și neaprobată de superiorii din CJI să participe la o întrunire a unei asociații a directorilor de Direcții de Evidență, un soi de conclav generator de chefuri și chermeze pentru bugetari. Înarmat cu vreo 500 de lei ca avans spre decontare, domnul Chiriță s-a urcat în mașina instituției, un Renaul Megane negru, și a purces către Ploiești, unde avea loc agapa. Din păcate pentru domnia sa, în zona Albești Paleologu s-a produs inevitabilul. A pierdut controlul mașinii și s-a dat pese cap ieșind de pe carosabil. Chiriță a scăpat cu câteva contuzii, dar mașina s-a făcut țăndări și a fost adusă la Slobozia pe o platformă închiriată pentru numai 10 milioane de lei de la firma SC STRANO AUTO SERV. Factura a fost trimisă spre decontare la sediul Direcției de Evidență, unde zace și acum, deoarece deplasarea domnului Chiriță a fost neautorizată și fără legătură cu sarcinile de serviciu. Mai mult, după ce specialiștii de la Internațional Service au făcut o constatare tehnică s-a ajuns la concluzia că polița CASCO a mașinii nu acoperă valoarea reparațiilor și că ar fi mai profitabil să se cumpere altă mașină. Teoretic, ar trebui ca valoarea pagubelor să fie suportată integral de domnul director. Dar cum domnul director are cârlig la domnul Ciupercă, s-ar putea ca tot poporul să achite deranjul. Asta pentru că cel care trebuie să facă demersuri de recuperare a prejudiciului nu pare dispus să-și sacrifice protejatul.

Stoenescu nu comentează, Ciupercă nu răspunde

La Consiliul Județean Ialomița s-a lăsat tăcerea. Ciupercă și-a pierdut brusc verva iar discursul său de rumeguș pe această temă gravă se lasă așteptat. În bunele tradiții, Ciupercă își protejează oamenii care l-au slujit cu devotament chiar și atunci când ei încalcă legea. De partea cealaltă, domnul secretar Constantin Stoenescu se face că nu comentează, deși ar fi fost cel mai îndreptățit să o facă. Domnia sa nu vrea să ne spună nici ce măsuri s-au luat pentru recuperarea prejudiciului, nici dacă s-a început măcar o anchetă administrativă. L-am întrebat pe domnul secretar pentru care fapte a refuzat să să-i semneze fișa de calificativ lui Chiriță anul trecut și ce s-a întâmplat cu reclamațiile unor salariați ai direcției care au acuzat abuzuri comise de domnul Chiriță. Politicos, secretarul ne-a arătat ușa. Iar domnul Ciupercă, în bunele tradiții, nu a răspuns la telefoane. Era ocupat cu chermezele de la Poliție și SRI. Deh, persoană importantă! Vom reveni.

Fază de mare spectacol în meciul disputat de Instituția Prefectului împotriva sursei subterane de apă a municipiului Slobozia. Aflat în careul nostru de 16 metri cu mingea la picior, prefectul Teculescu a găsit o pasă extraordinară către o firmă aflată liberă de contract și în poziție bună de a marca un gol în bugetul municipiului Slobozia, aflat în inferioritate numerică. Oare de la cine o fi primit domnul prefect balonul de angajament pe culoar? Publicitate!

Grundfos Pompe versus pesticidele din apă

Încă de la instalarea sa în funcția de prefect, domnul Mădălin Teculescu s-a preocupat intens de calitatea apei din Slobozia. Întocmai ca Vasile Roiată odinioară, domnia sa a tras numeroase semnale de alarmă. Bine servit de Institutul de Sănătate Publică, care ba a autorizat sursa subterană, ba i-a dat la gamelă cu analize aiuristice, reprezentantul guvernului a adus populația în pragul isteriei atunci când a semnalizat strident  existența în apa noastră cea de toate zilele a unor urme de pesticide. Atacurile prefectului, repetate și pe alocuri ridicole, au avut și o finalitate. Prima parte a răzbelului tembel s-a concretizat prin săltarea autorizației de funcționare a sursei de apă, deși toate analizele arată că apa este ok la iesirea din stația de tratare. În faza a doua s-a trecut la identificarea soluțiilor. Adică domnul prefect se preocupă. Dar nu să ceară guvernului ceva parale pentru înlocuirea sistemului de distribuție, care contaminează apa, ci prin sugerarea unor parteneriate cu privați dispuși să ne purifice lichidul vital. La data de 19 februarie 2010, pe faxul primăriei aterizează adresa cu numărul 1359 emanată direct de la cabinetul omului instituție. Care adresă glăsuiește cu tâlc următoarele: “Prin adresa cu numărul 1359 /18.02.2010 Ucrom-94 Impex SRL în asociere cu SC Grundfos Pompe România SRL și Dinamic Compay SRL au identificat soluția tehnică dar pentru definitivarea concluziilor ar fi necesară o mai bună comunicare cu instituțiile implicate în rezolvarea acestei situații. Față de cele prezentate vă rugăm să analizați propunerea în vederea identificarea celei mai bune variante”. Adicătelea, mă băieți, avem o soluție, cum procedăm?  De unde până unde un grup de firme se adresează prefectului pe nepusă masă în legătură cu o problemă care privește strict administrația locală? După cum se poate observa, băieții ăștia privați n-au găsit de cuviință să se adreseze primăriei cu o ofertă, ci au tăiat-o pe scurtătură, direct la Prefectură(n-am găsit altă rimă). Am putea să credem că atacul asupra Urban și asupra sursei de apă a avut în vedere, pe lângă interesul public, desigur, și promovarea unor soluții pe ușa din dos pentru care eventual să merite deranjul unui lobby la nivelul guvernului în vederea finanțării? Mă sparie gândul! Dar cum prefectul nostru nu este omul unor asemenea combinații, și aici nu glumim, concluzia care se impune este clară. Singura contribuție a domniei sale la adresa remisă primăriei este cea din finalul documentului: “Cu deosebit respect, Prefect Petru Mădăin Teculescu”. Restul este comision.