Friday, August 1st, 2014

În urma a cinci percheziţii domiciliare efectuate în cursul acestei zile au fost identificate mai multe bunuri provenite din infracţiuni / Patru suspecţi au fost conduşi la sediul D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Ialomiţa

 

Astăzi, poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti – Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate Ialomiţa şi Serviciul de Combatere a Traficului de Persoane, sub coordonarea D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Ialomiţa, au reuşit destructurarea unei grupări infracţionale organizate ce acţiona pe raza Judeţelor Ialomiţa, Buzău şi Brăila.
Gruparea, formată din A.Cercel şi A.Vasile, din localitatea Ograda şi A. Daniel, A. Anica şi A. M., din comuna Bucu, judeţul Ialomiţa, era specializată în comiterea infracţiunilor de trafic de persoane şi trafic de minori, pe relaţia Spania şi Italia.
Victimele erau exploatate atât prin obligarea la muncă forţată, cât şi sexual prin obligarea la practicarea prostituţiei.
În cursul acestei zile, poliţiştii de la crimă organizată, împreună cu luptători S.I.I.A.S., poliţişti din cadrul I.P.J. Ialomiţa – Serviciul Criminalistic şi Biroul Arme Explozivi şi Substanţe Periculoase au efectuat cinci percheziţii domiciliare în Oraşul Ţăndărei, Comuna Ograda şi Comuna Bucu, din Judeţul Ialomiţa.
De asemenea, au fost prinşi şi conduşi la sediul D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Ialomiţa suspecţii A. Daniel, A. Vasile, A. Anica şi A. M..
Poliţiştii au ridicat în vederea indisponibilizării mai multe bunuri şi valori, provenite din săvârşirea de infracţiuni : 8775 Euro şi 230 lei, un pistol cu gaze, marca ,,EKOL COMPACT’’, de calibru 9 mm, deţinut ilegal, un autoturism, trei laptop-uri, două unităţi centrale de calcultator, 18 telefoane mobile, două aparate foto, o cameră video, diverse suporturi de stocare a datelor, cartele telefonice SIM. De asemenea, la percheziţii poliţiştii au mai descoperit bijuterii din aur, arme albe şi documente de provenienţă a unor bunuri, inclusiv pentru două apartamente situate în oraşul Ţăndărei, aparţinând lui A. Daniel, asupra cărora s-a instituit sechestru.
În fapt, s-a reţinut că în cursul anului 2007, cei cinci au recrutat, cazat şi transportat 35 victime majore şi minore, din judeţele Ialomiţa, Buzău şi Brăila, în scopul exploatării lor prin muncă în Spania.
Victimele au fost recrutate prin promisiunea obţinerii unor sume de bani din muncă legală în agricultură în Spania.
Acestea au fost cazate în locuinţe insalubre şi în hale agricole, fiindu-le luate documentele de identitate, iar sub pretextul recuperării contravalorii transportului şi cazării erau exploatate prin muncă.
De asemenea, A. Daniel, A.Vasile, A. Anica şi A. Cercel, sunt suspectaţi că în perioada 2007-2008 au racolat, transportat şi exploatat sexual alte cinci victime majore şi minore în Italia şi Spania.
Faţă de A. Cercel, Tribunalul Ialomiţa a emis la data de 10.07.2009 mandat de arestare preventivă în lipsă, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane şi trafic de minori.
Totodată, faţă de A. Daniel, A. Vasile, A. Anica şi A. M. urmează a fi dispuse măsuri legale preventive.

Marți seară, în jurul orei 22.00, patronul firmei El Casio a fost deposedat de o sumă mare de bani în timp ce încerca să pătrundă în scara blocului în care locuiește situat în spatele magazinului Altex. Doi indivizi cu fețele acoperite cu cagule au așteptat ca omul de afaceri să primească e la un agent de vânzări suma de peste 1,3 miliarde de lei. La intrarea în bloc cei doi au atacat și sub amenințare i-au luat banii și au dispărut spre parcul de la fostul cinematograf Ialomița. Alertați de strigătele păgubitului, vecinii au anunțat poliția. Doi dintre au încercat să-i urmărească pe hoți cu o mașină dar aceștia s-au făcut nevăzuți. Se pare că un cetățean care locuia în apropiere a reușit să filmeze momentul cu o cameră video. Primele informații arată că cei doi agresori au fost recuperați de pe variantă de o mașină cu numere de înmatriculare false în care mai erau doi indivizi.

Scandalul declanșat săptămâna trecută la IPJ Ialomița arată încă o dată că Ministerul de Interne este o cloacă coruptă până la rădăcină și că în absența unor reforme autentice instituția  va dispărea cu totul. Semnele vizibile ale acestui scenariu se văd la Slobozia, unde din patru în patru ani, șefii IPJ își pierd scaunele cu scandal. În 2004 au dispărut vreo 8 ofițeri cu funcții de conducere. S-a lucrat cu duhul blândeții deși putregaiul scos la iveală de anchetele jurnalistice ale GSE și preluate de toată presa națională avea dimensiuni incredibile. S-au întocmit niște dosare penale uitate prin sertare iar protagoniștii scandalurilor au primit pensii babane sau lefuri la instituții de stat. Venirea la comandă a domnului Aurel Vlădulescu a adus normalitatea la IPJ. Nu se mai răspundea la telefoane, polițiștii ocoleau barurile și anturajele dubioase iar dosarele se instrumentau cu aceeași măsură pentru toată lumea. Plăcut impresionat de atmosfera din județ și de sprijinul total al presei, Vlădulescu ar fi dorit să rămână. Dar asta nu era pe placul noilor șefi ai județului, care l-au momit cu întoarcerea la Târgoviște, locul de unde venise. Și așa a ajuns la conducerea poliției ialomițene Stan Bîtlan, un frustrat aflat în prag de pensionare pe motive medicale, amic de șprițuri și nu numai cu noii politruci ajunși la putere. GSE a avertizat încă din 2005 de la primul scandal în care comisari ai Gărzii Financiare au fost bătuți într-un bar fără ca poliția alertată telefonic să intervină operativ, că Bîtlan va sfârși la fel ca gașca acuzată de viol în grup în 2004. N-a fost viol dar a fost un scandal imens declanșat de protejarea cu mijloace infracționale a șefului poliției Slobozia, filmat beat cui în casa unui interlop. Scandalurile dezvăluite de GSE s-a ținut lanț. De la prostia din cuvântările lui Stănică și până la scandaluri de corupție în care au fost implicați adjuncții său, comisarul Inimosul a mușamalizat tot. Nici un polițist nu a fost tras de urechi, subofițerii au ajuns la conducerea serviciilor pe motiv că erau ușor de controlat, nevestele și rubedeniile au invadat schema de personal prin angajări preferențiale, ]n frunte cu nevasta lui Bîtlan făcută polițist la apelul bocancilor, așa cum și el urma să fie făcut doctor la Chișinău! Din păcate, măsurile anunțate de ministrul Nica nu vizează curățirea instituției. Bâtlan este tras pe dreapta prin pensionare pe baza mărturiilor clanului Gigi Piticul, după ce acesta a încercat să-l apere pe Chirică folosindu-se de mărturiile mincinoase ale sifonarilor din clanul rival, Calul! Te doare bila când vezi că Ministerul de Interne folosește metode împrumutate de la interlopi ca să facă loc în schemă milițienilor care se închină la icoana PSD. Sau PNL ori PD-L după caz, funcție de combinația politică din fruntea statului. Ca și în 2004 protagoniștii scandalurilor sunt trimiși la pensie. În urma lor rămâne putregaiul intact, doar că în vârful grămezii va trona un pesedist. În acest timp, caracatița generalilor cu pulan din MI își vede de treabă și de scopuri. Polițiștii ies în stradă pentru sporuri în vreme ce șefii lor își trag prime trimestriale de zeci de milioane iar achizițiile publice ale poliției sunt umflate la prețuri de comisioane nesimțite. Dacă pe interlopii din stradă avem o oarecare șansă să-i vedem după gratii, pe interlopii din miliție îi vom vedea doar la pensie. Adăugați la asta cancerul din justiția sufocată de prostie și corupție și veți înțelege că nu prea mai avem opțiuni.

Căpetenia vânătorilor și pescarilor din Ialomița, fostul milițian Tudor Anghel, are propria-i lege pe care o aplică în calitate de președinte al Asociației Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Ialomița. Ales cu scandal în această funcție după ce a părăsit conducerea serviciului arme din cadrul IPJ Ialomița, fostul colonel Tudor ignoră, de mai bine de doi ani, o decizie definitivă și irevocabilă a Curții de Apel București prin care un salariat care a avut curajul să dea în gât mafia din cadrul AVPS a fost reîncadrat în funcția din care a fost ejectat nelegal. Sesizat despre refuzul fostului milițian de a respecta o hotărâre judecătorească, Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia se face că nu observă infracțiunea și-l scoate basma curată. Rezoluția dubioasă a procurorului Dinu Viorica este menținută de șefa acesteia, Istrate Cristina. Manevra Parchetului este girată și de Judecătoria Slobozia, care menține prin sentința penală 1959 din decembrie 2008 rezoluțiile vădit ilegale ale procurorilor. Abia la Tribunal logica și bunul simț reintră în drepturi. Dar cauza este întoarsă la Parchetul Slobozia, adică exact acolo unde s-a demarat operațiunea de mușamalizare a cazului și spălarea de păcate a fostului milițian Tudor Anghel. Întors la punctul de la care a plecat, dosarul zace fără soluție deși lucrurile sunt clare ca lumina zilei. Gazeta de Sud Est vă prezintă o mostră de corupție sau (și) prostie judiciară a unor magistrați văduviți de sporul de stres.

Pasici încalcă legea tăcerii

Golăniile de la AVPS ies la lumină în toată splendoarea lor în aprilie 2005. Revoltat cumva de modul în care asociația este condusă, contabilul șef Ionel Pasici întocmește o scrisoare deschisă adresată conducerii în care arată deficiențe de organizare și fapte aflate la imita penalului săvârșite de fostul președinte Trandafir Ștefan. Gazeta de Sud Est publică un amplu articol pe această temă pe care-l puteți citi aici,   http://www.kfnet.ro/gazetadesudest/gse_detal.php?stire_id=4925&,  fapt ce conduce la declanșarea unor verificări. Cum șeful Asociației la nivel central este fostul prim ministru Adrian Năstase și cum procedurile pesediste prevăd executarea denunțătorului și nu aflarea adevărului, Pasici este scos vinovat și se alege cu un dosar penal. Trandafir Ștefan, șeful fără studii al asociației este trecut în funcția de director iar ca președinte este ales în urma unei mascarade juridice incredibile http://www.asociatiaadria.ro/gazetadesudest/gse_detal.php?stire_id=5979&titlu=Consiliul+de+Administra%26%23355%3Bie+al+AVPS+Ialomi%26%23355%3Ba+a+fost+ales+ilegal& fostul șef al serviciului Arme din cadrul IPJ Ialomița, Tudor Anghel. Scârbit, directorul Direcției Silvice, inginerul Ioan Tătoi se retrage din asociație iar Pasici se vede șomer.  În 2006, fostul contabil șef se adresează Tribunalului Ialomița cerând constatarea nulității deciziei de concediere luată fără cercetarea prealabilă cerută de Codul Muncii.

Tribunalul Ialomita restabileste onoarea justitiei

Curtea de Apel decide reîncadrarea, Tudor decide că nu

Tribunalul Ialomița respinge fără prea multe comentarii acțiunea lui Pasici. Recursul este judecat de Curtea de Apel București, care la data de 14 iunie 2007 casează sentința Tribunalului și repune părțile în situația anterioară procesului. Adică, dispune reîncadrarea lui Pasici în funcția de contabil șef. CAB observă foarte simplu ceea ce Tribunalul Ialomița nu a observat, și anume că decizia de concediere este lovită de nulitate câtă vreme AVPS nu a îndeplinit procedura de cercetare prealabilă obligatorie prevăzută de Codul Muncii. Ca tare, asociația condusă de fostul milițian Tudor Anghel este obligată să-i plătească petentului despăgubiri egale cu valoarea indexată, majorată și actualizată a salariilor neîncasate și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat acesta și dispune repunerea părților în situația anterioară. Clar și limpede ca lumina zile. Dar nu și pentru fostul milițian Tudor, care nu acceptă în ruptul capului ca Pasici să revină printre documentele contabile ale asociației. La solicitarea scrisă a lui Pasici formulată în august 2008 căpeteniile din fruntea vânătorilor ialomițeni se arată deschiși la plata sumei de 25.862 de lei, că nu o plăteau din buzunar, dar nu și la reîncadrarea sa. Motivul invocat de fostul milițian Tudor este acela că din 2005 există un contract cu o firmă specializată pentru întocmirea evidenței contabile, contract valabil din 2005. Adică din vremea în care Pasici era contabil șef cu acte în regulă. Fostul milițian arată că postul lui Pasici a dispărut din organigramă peste noapte și că îi propun la schimb o funcție de paznic de vânătoare, adică ceva mult sub calificarea concediatului. În încheierea adresei, fostul milițian agresează limba română cu pulanul, consemnând sfertodoct: “În speranța că înțelegeți situația creiată de dvs. așteptăm să vă ridicați banii de la asociație”.  Că Tudor și gașca lui au “creiat” ditamai găuroiul în bugetul asociației este evident. Că vânătorii ialomițeni vor plăti din cotizațiile lor prostia găștii lui Tudor care se cifrează la peste un sfert de miliard de lei vechi este la fel de evident. Că se impune o acțiune în instanță prin care Tudor și Trandafir să plătească din buzunarul lor concedierea abuzivă a lui Pasici în cazul în care decizia a fost a lor sau impusă de ei este o chestie relativă și ține doar de voința membrilor asociației. Și de “spatele” pe care fostul milițian îl are la Parchet și Judecătorie după cum vom demonstra în continuare.

Frăția procurorilor cu milițienii sau duhoare de Spiru Haret?

În fața tupeului manifestat de fostul milițian Tudor Anghel, Pasici se adresează cu o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia în care acuză nerespectarea unei hotărâri judecătorești definitive. Dosarul este trimis la miliție și încredințat unui sectorist care se apucă să-l ancheteze pe fostul grangure Tudor Anghel, colonel în rezervă, frate. La data de 19 martie, procurorul Dinu Viorica decide că fostul milițian nu a încălcat legea deoarece, cu bună credință a vrut să-l angajeze pe Pasici pe post de paznic deși omul are calificare de inginer în specialitatea cinegetică. Tot pe lipsa intenției se bazează și procurorul șef al Parchetului Slobozia,  Istrate Cristina, care două luni mai târziu confirmă rezoluția subordonatei sale ce nu văzuse nici urmă de rea credință în refuzul șefilor asociației de a se supune unei hotărâri judecătorești. Logic, se ajunge la instanță unde circul incredibil continuă. Reprezentantul Parchetului, procurorul Voicilă Virgil glăsuiește ca pe marginea șanțului și, conform încheierii de ședință din data de 9 decembrie 2008 susține următoarele: “… nu este o situație de rea credință din partea unității, mai de grabă această situație există la mai multe societăți, fiind una generală. Mai arată că asociația a făcut cea a putut, respectiv că petentul a fost retribuit, iar cu privire la desființarea postului după o lună, nu se poate face astfel de aprecieri în sensul că dacă hotărârea a fost pe 14.06.2007, iar decizia ar fi fost pe 05.12.2007 ar fi fost o rea intenție din partea societății, concluziile fiind e respingere a plângerii”.

sentinta a la Spiru Haret

Gramatica a fost abrogată la judecătoria Slobozia, fapt care ne pune serios pe gânduri.  Inepția de mai sus este girată de semnătura judecătoarei Octavia Marcela Alecsiu, probabil neplătită cu spor de stres și aflată sub influența științifică nefastă de tip Spiru Haret. Că astfel de oameni care gândesc și scriu în acești termeni fac justiție în România nici nu ne mai miră. Gândiți-vă doar că cei care au contribuit la redactarea unei astfel de sentințe trimit oameni la închisoare  ca să realizați în ce rahat instituționalizat ne aflăm. Norocul nostru este că printre magistrați există și oameni normali la cap. Care au analizat opera Judecătoriei Slobozia și au casat-o scurt.

Manevre demontate de Tribunal

Pe tot lanțul care a condus la această sentință a Judecătoriei Slobozia nimeni nu a văzut sau nu a vrut să vadă o golănie incredibilă comisă de conducerea AVPS Ialomița. La data de 14 iunie 2007 CAB decide reîncadrarea lui Pasici. O lună mai târziu, mai exact la data de 20 iulie 2007 consiliul de administrație AVPS decide schimbarea organigramei prin eliminarea funcției de contabil șef! Motivul pueril invocat la instanță este existența acelui contract cu firma de contabilitate. Spunem pueril pentru că respectivul contract există din 2005, de pe vremea când Pasici era contabil șef. Mai mult, ține de domeniul evidenței faptul că postul a fost desființat după ce Pasici a câștigat procesul. Iată ce concluzionează judecătorii de la Tribunalul Ialomița: “Din moment ce s-a invocat acest contract (n.r contractul cu firma de contabilitate) încheiat așa cum s-a arătat în 2005, se impune în mod necesar o întrebare și anume care este motivul pentru care s-a așteptat aproape doi ani de zile pentru a se dispune scoaterea postului din organigramă și s-a procedat în acest fel abia după cea a rămas defnitivă hotărârea prin care  AVPS era obligată să-l încadreze pe petent în funcția deținută anterior concedierii. Pe de altă parte din actele aflate la dosar reiese că în realitate contractual de prestări servicii nr. 797/2005 s-a încheiat pe o perioadă determinată de 1 an iar din cuprinsul hotărârii AVPS Ialomița numărul 298/04.05.2006 s-ar putea deduce că nu a fost prelungit din moment ce la punctul numărul 4 s-a aprobat organizarea concursului de licitație pentru selecția de oferte cu firme de contabilitate …. Infracțiunea prevăzută de art. 278 din Codul Muncii nu vizează însă exclusive situațiile când nu există nici o justificare pentru refuzul de executare, o rea credință vădită, ci este comisa și atunci când persoanele obligate să execute o hotărâre au procedat în așa fel încât hotărârea să nu mai poată fi executată, tocmai pentru a evoca ulterior lipsa vinovăției”. Magistrații tribunalului pun degetul pe rană. Exact în această situație ne aflăm iar ea ține de domeniul evidenței. Observăm că în baza acelorași documente, se iau două decizii diametral opuse. Ceea ce ne face să ne întrebăm cum a fost instrumentat acest dosar de vreme ce nici procurorii de la Parchetul Slobozia și nici judecătorii de la instanța de fond nu au observat aceste  contradicții flagrante. Iar dacă mai spunem că instrumentarea dosarului a durat mai bine de 6 luni iar comisarul Anghel Papacioc, amic bun și fost coleg al șefului AVPS Tudor Nicolae, a scos dosarul de la sertar abia după ce Pasici a amenințat că va reclama tergiversarea soluționării avem o imagine completă a întregii afaceri. Prin decizia pronunțată Tribunalul a casat sentința  Judecătoriei Slobozia și rezoluția Parchetului, dosarul fiind retrimis la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia pentru începerea urmăririi penale. Adică, lucrarea a fost retrimisă celor care au încercat să o îngroape. Așteptăm provincia.

În august 2007, actualul şef interimar al IPJ Ialomiţa, Călin Măndică, s-a căptuşit cu un dosar penal pentru înşelăciune, fiind implicat într-o reţea de trafic cu maşini second hand de import. Dosarul este în curs de cercetare iar părţile implicate nu şi-au recuperat încă prejudiciile. Programat la comisia medicală pentru pensionare pentru data de 3 septembrie, Măndică a fost întors din drumul către civilie de criza din miliţia ialomiţeană. Fiind pus să gireze şefia instituţiei până la noi ordine. Iată ce scriam la vremea respectivă.

Mai multe persoane din Slobozia au depus o plângere penală la Parchet în care acuză că au fost înşelaţi de nişte persoane care le-au promis că le vând maşini second hand la preţuri avantajoase. Printre cei nominalizaţi de păgubiţi se regăseşte şi adjunctul şefului IPJ Ialomiţa, poliţistul Călin Măndică.

Complicitate sau naivitate?
Pgubiţii susţin că au fost convinşi de poliţistul Călin Măndică să plătească avansuri pentru achiziţionarea unor maşini second hand importante din occident de către o firmă din Târgu Mureş. Iniţial, respectivul afacerist a plasat câteva maşini la Slobozia care au fost scoase la vânzare. Doritorii se adresau telefonic la numărul indicat în afişe şi care aparţinea şoferului lui Măndică. Negocierea se făcea în biroul poliţistului, susţin victimele, unde se parafa tranzacţia. În acest fel s-au vândut peste 10 autoturisme. Printre clienţi se regăsesc poliţişti, oameni de faceri şi chiar oameni politici. Ulterior, datorită preţului avantajos, oamenilor li s-au cerut bani în avans. Aşa s-a întâmplat cu cei doi cetăţeni care au făcut plângeri şi care au plătit sume considerabile, circa 300 de milioane, fără a li se livra maşinile promise. Când au încercat să vadă ce s-a întâmplat cu banii lor, oamenii au descoperit că firma era în faliment şi nu mai aveau de unde să recupereze sumele plătite în avans. Printre cei care se fac vinovaţi de această ţeapă a fost nominalizat şi Călin Măndică, omul de legătură al ţeparului din Târgu Mureş. Ancheta este în curs de desfăşurare.

Ampla operaţiune de deratizare declanşată de ministrul Dan Nica este o făcătură ordinară care a vizat mici ajustări şi ierarhizări în rândul mafiei care domina IPJ Ialomiţa din cele mai vechi timpuri. Destituirea prin pensionare liber consimţită a tandemului Stan Bîtlan- Iosif Chirică nu este altceva decât o răfuială între clanurile interlope din MI iar scopul este acapararea influenţei în judeţ. Aşa cum vom demonstra în cele ce urmează, nu curăţirea instituţiei s-a dorit, ci înlocuirea unor corupţi cu alţi corupţi.

image_3

Capitolul 1, introductiv

Afacerea care a declanşat deranjul la IPJ Ialomiţa îşi are începuturile în mai 2009, când în garsoniera de la OTV poposesc pentru destăinuiri nişte băieţi supăraţi din cartierul Bora. Mânaţi de setea de dreptate socială, interlopii din clanul lui Gigi Piticul scot pe masa lui Dan Diaconescu nişte fotografii în care şeful poliţiei Slobozia, comisarul Iosif Chirică, este înfăţişat beat mort chefuind cu paşnicul interlop. Acuzaţiile de şpăguire continuată a organelor din IPJ curg la o oră de vârf şi ţin până târziu în noapte, clanurile Calu şi Piticu dezvăluind prin acuzaţii reciproce întreaga mizerie din miliţia ialomiţeană. Subiectul este reluat în presa locală, fapt care-l determină pe prefectul PSD Alecsadru Ştiucă să organizeze o conferinţă de presă la care este invitat şeful IPJ, comisarul Stan Bîtlan. Lipsit de simţul ridicolului, Bîtlan pune pe masă o explicaţie senzaţională despre aventurile bahice ale subordonatului său. În chiar ziua respectivă, 18 mai 2009, se înregistrase un dosar penal care avea ca obiect un atac cu Xanax împotriva bietului comisar Chirică. Scopul acestei manevre era simplu. Prin deschiderea acestui dosar penal se bloca orice anchetă administrativă împotriva comisarului bahic iar operaţiunea de retragere strategică la pensie se putea derula în linişte. Cum scăndălăul nu s-a declanşat, dosarul de pensionare al lui Chirică a rămas în stand-by, ca şi dosarul penal inventat de Bîtlan pentru acoperirea subordonatului său.

Capitolul 2, despre motive

Ce-i mâna pe interlopi în luptă? De ce s-au încăierat în direct la televiziune? În mai 2009, comisarul Florin Popescu de la serviciul Judiciar a finalizat un dosar privind molestarea unui individ, eveniment care a avut loc în piaţa din Slobozia. Cercetările comisarului s-au soldat cu arestarea lui Gigi Piticul, acuzat de vătămare corporală gravă soldată cu pierderea unui simţ. La Parchetul Judeţean încadrarea juridică s-a schimbat iar dosarul a fost restituit pentru cercetări.  Adjunctul procurorului şef, Cătălin Hristescu, a intrat brusc în concediu de odihnă ca urmare a unor controale declanşate de la Ministerul Justiţiei şi DNA instituţii care-l bănuiau pe procuror de un blat cu infractorii. Mai mult, poliţistul Florin Popescu, scârbit de modul în care se intenţiona blătuirea dosarului s-a pensionat, la decizia sa contribuind şi contre îndelungi cu şeful IPJ, Stan Bîtlan. Arestarea lui Gigi Piticul a declanşat nemulţumirea băieţilor din Bora soldată cu apariţia televizată de care am vorbit ceva mai sus. Care acuzau că deşi au plătit taxa de protecţie au rămas fără liderul spiritual arestat abuziv. Contrele cu cei din clanul advers se datorau faptului că cei din famiglia lui Gigi Piticu susțineau că poliția protejează clanul Calul pentru ca ăștia erau folosiți pe post de sifoane. La rândul lor alde Calul susțin că banda lui Piticul este protejată inclusiv de procurorul Hristescu pe motive de șpăgi.

Capitolul 3, despre interlopii din miliţie

Schimbăm decorul şi ne integrăm spiritual cu găştile din IPJ Ialomiţa. Fapte. În noiembrie 2008 la Urziceni două clanuri de romi se iau la bătaie. Deşi un beligerant ajunge la spital cu o plagă împuşcată şi serviciul de salubritate al oraşului curăţă vreo două ore mizeria rezultată în urma conflictului, poliţia neagă evenimentul. Apoi îl confirmă dar fără urmări pe tabela de marcaj a beligeranţilor identificaţi repede dar nesancționați. Două luni mai târziu fenomenele se repetă. De data în plină zi şi în faţa camerelor de luat vederi. Controlul declanşat de IGPR se lasă cu sancţiuni. Formale, dar sancţiuni, cu care Stan Bîtlan se şterge la, ne scuzaţi, fund. Astfel, deşi comisarul Viorel Dascălu, adjunct al şefului de inspectorat, este cercetat prealabil alături de alţi 11 ofiţeri bănuiţi că ar favoriza clanurile din Urziceni şi urmează să fie schimbat din funcţie, la data de 20 mai 2009 este numit şef al Poliţiei Urziceni. Mutarea vizibilă şi astăzi i-a mai bătut un piron în scriu lui Bîtlan, al cărui scaun era râvnit de PSD, partidul care-şi adjudecase şefia instituţiei la împărţeala din ianuarie 2009. Stan sfidează decisiv regimul PSD cu câteva săptămâni în urmă, când un agent de la poliţia Ţăndărei care pregătea un chef miliţienesc post bilanţ este călcat de tren în timp ce traversa calea ferată cu maşina doldora de mărfuri colectate de la privaţi şi moare. Chemat la ordine la IGPR, Bîtlan dă cu pulanul în masă bazându-se excesiv de mult pe amicii care-i ţineau spatele de atâţia ani în legătură cu nişte fapte pe care le vom dezveli ceva mai încolo. Picătura umple paharul şi Nica îşi încordează muşchii. Expediţia de pedepsire este prefaţată de o ofensivă mediatică declanşată sâmbătă seara, când televiziunile sunt trimise la pont la Slobozia.

Capitolul 4, pretextul lui Nica

Sâmbătă sera, în Bora, două clanuri de romi se încaieră. Se trage cu puşca, doi oameni ajung la spital cu plăgi împuşcate iar alţi câţiva tăiaţi şi înjunghiaţi. Ciudat, deşi poliţia intervine prompt şi saltă vreo 40 de suspecţi şi martori nimeni nu oferă nici un indiciu despre trăgător, care dispare în ceaţă. Coincidenţă, în aceeaşi seară în comuna Ciochina patronii unei discoteci utilizează un pistol cu care pun capăt unui scandal declanşat între nişte beţivani. IPJ se face arici, iar televiziunile trimise la punct fix culeg opinii de la interlopii din Bora despre corupţia din miliţie. Ştirea ar fi rămas doar una oarecare pentru că poliţia chiar îşi făcuse treaba. Aşa că, tot la pont, televiziunile descoperă scandalul pe bază de Xanax publicat de presa locală în urmă cu trei luni. Şi de aici începe circul. Ministrul Nica o face pe neştiutorul şi, în faţa dovezilor irefutabile prezentate de televiziuni, anunţă luni dimineaţă schimbarea din funcţie a lui Bîtlan şi Chirică. Luni pe la ora 17 apare lovitura de teatru. Bîtlan se pensionează şi el medical, aşa cum GSE anticipase deja, iar Chirică aflat în procedura întreruptă în mai îl urmează. Ministrul Nica nu uită totuşi să amintească că domnul Chirică a fost drogat şi sechestrat, fapt pentru care a şi depus o plângere penală împotriva lui Gigi Piticul. Nica mai spune că Bâtlan nu poate fi schimbat din funcţie deoarece a intrat în concediul medical, dar că se va pensiona deoarece îndeplineşte condiţiile. Blatul se făcuse, trocul fusese realizat iar scaunul, în fine vacantat, fie numele PSD lăudat. Circul însă, abia acum începe.

Capitolul 5, despre ce au ştiut şi ce au acoperit miliţienii lui Nica

Că Nica şi toată gaşca lui de neadormiţi mimează surprinderea şi că operaţiunea de deratizare demarată la Slobozia nu vizează decât înlocuirea unor corupţi, ai PD-L, cu ai corupţi, ai PSD, o demonstrează următoarele fapte confirmate de ofiţerii cu coloană vertebrală din IPJ Ialomiţa. În august 2008, inspectorul Vasile Andrei, adjunctul comisarului Iosif Chirică află de excursia bahică comisă de şeful său acasă la Gigi Piticul. Andrei întocmeşte rapoarte scrise expediate la şeful IPJ Stan Bîtlan, la DGA, la Serviciul de Informaţie şi Protecţie Internă. Informaţiile ajung pachet la minister dar batista este pusă tradiţional pe ţambal. Bâtlan face raportul ghem şi-l depune la coş iar Chirică se reface cu o ciorbă de burtă. După două luni Andrei este informat că întâlnirea reclamată de el a fost o întâmplare nefericită şi că nu există suspiciuni de corupţie. Faptele descrise de ofiţer detaliat arătau cum Chirică s-a întâlnit cu un amic căruia îi născuse nevasta şi cum a băut cu acesta o sticlă de vin la barul Atlantic din Slobozia. La a doua sticlă partenerul lui Chirică a plecat acasă, iar poliţistul a rămas la locul faptei alături de Gigi Piticul care a plătit masa prelungită până a doua zi dimineaţă. Beat cui, Chirică a condus maşina până la casa interlopului, unde a lovit poarta avariindu-şi autoturism reparat ulterior pe blat. Iar dacă Andrei a primit totuşi un răspuns, şeful DGA Ialomiţa, Constantin Cojocaru aşteaptă şi acum un semn cum că informarea sa a ajuns la cine trebuia. Concluzia noastră întărită astăzi de cei doi ofiţeri este simplă: conducerea MI ştia de scandal încă din august 2008, dar a muşamalizat întreaga afacere. Mai mult, deşi ar fi trebuit să fie informat despre incidente, ministrul Dan Nica se face că nu ştie şi susţine minciunile tandemului Chirică-Bîtlan, cărora le acoperă retragerea din miliţie către o pensie liniştită. Iar ca tacâmul să fie complet, corpul de control al IGPR aflat acum la Slobozia bate câmpii căutând acul în carul cu fân astfel încât să nu-l găsească. Nu au fost solicitate rapoartele inspectorului Andrei sau cel al şefului DGA despre eveniment şi nici nu s-au luat declaraţii ofiţerilor care ar fi putut dezvălui întreaga reţea infracţională din cadrul IPJ Ialomiţa patronată de comisarul Stan Bîtlan şi acoliţii săi. Care arată cam aşa.

Capitolul 5, despre caracatiţa miliţienească

În sarcina fostului şef al IPJ Ialomiţa se pot aşeza câteva cărămizi după cum urmează. În 2007, un cetăţean din Slobozia a depus un denunţ prin care arăta că un agent de circulaţie din Urziceni l-a oprit nejustificat în trafic şi i-a cerut mită. La rândul său poliţistul a trimis la IPJ o informare în care indica numărul de înmatriculare al unei maşini al cărei şofer a refuzat să prezinte documentele după ce a fost oprit pentru exces de viteză. Lucrarea a zăcut în sertarul şefului SPR Ialomiţa până când prin rezoluţie scrisă Bîtlan a clasat-o fără măcar să o înregistreze la lucrări penale. DGA Ialomiţa a preluat-o şi a înaintat-o la DNA. Nici până astăzi nu există o rezoluţie, deşi faptele sunt clare. Un alt caz semnalat de DGA în scris către Ministerul de Interne este cel privind trucarea concursului de şef al Serviciului Judiciar. Deşi subiectele trebuiau elaborate de o comisie, Bîtlan a preluat lucrarea pe cont propriu. Unul dintre membrii comisiei, comisarul Papacioc, a fost trimis la plimbare când a încercat să-i propună lui Bîtlan să participe la elaborarea subiectelor. Cazul semnalat de DGA a rămas fără soluţie. Şi Chirică are la activ câteva isprăvi. Cea mai tare este protejarea fostului subofiţer Prodan Marian, care în mai 2008 trebuia să execute o pedeapsă cu închisoarea în urma unui proces de luare de mită în care a fost condamnat definitiv. Numai că deşi mandatul se afla la poliţie, nimeni nu reuşea să dea de fugar. Care fugar a petrecut sărbătoare de 1 mai 2008 la vila sa din Costineşti alături de doi poliţişti de la serviciul judiciar. Sursele noastre din IPJ susţin că vila lui Chirică din comuna Bucu a fost construită de firma lui Prodan, fugarul pe care nu-l caută nimeni şi care nu a fost încarcerat nici până în ziua de astăzi. Iar corpul de control al IGPR nu dă semne că ar fi pasionat de istoria ticăloşiei la IPJ în cincinalul Bîtlan.

Invitat să își spună punctul de vedere în cadrul unei dezbateri pe tema scandalurilor din județ difuzată duminică seara de Realitatea TV, șeful IPJ Ialomița, comisarul Stan Bîtlan a continuat să aburească pe toată lumea cu dosarul Xanax. Fără să îi pese de faptul că golănia imaginată de el este vizibilă pentru orice om de bun simț, șeful IPJ a explicat lipsa măsurilor disciplinare în cazul Chirică prin existența unui dosar penal bazat pe faptul că șeful poliției Slobozia ar fi fost drogat cu Xanax de interlopi. Minciuna și falsul sunt evidente deoarece cronologia faptelor arată foarte clar că dosarul Xanax a fost scos pe piață abia după ce GSE a publicat poze cu Chirică dormind în patul lui Gigi Piticul, poze preluate duminică și de Realitatea TV.  În plus, fotografiile au fost și ele realizate cu mult timp înainte de scoaterea lor pe piață la OTV. Asta înseamnă că între momentul imortalizat de concubina lui Gigi Piticul și dosarul Xanax au trecut luni bune. În absența unei expertize medico- legale care să confirme aiureala lui Bîtlan sau a unor dovezi concrete gen fotografii, martori sau înregistrări audio/video totul nu este decât apă de ploaie. O demonstrează faptul că dosarul a fost înregistrat cu autor necunoscut a doua zi după propagarea scandalului început la OTV și preluat apoi și de presa locală. Iar șmecheria este simplă. Așa zisa anchetă penală blochează eventualele măsuri disciplinare în cazul Chircă și lasă cale liberă acestuia spre o pensionare fără probleme, fapt confirmat și de Bîtlan. Acesta a declarat că de două luni prietenul său drogat și-a înaintat dosarul de pensionare. Punem pariu că și domnul Bîtlan are, la o adică, o soluție de ieșire în eventualitatea că va fi întrebat de sănătate? Soluția este un concediu medical justificat pe afecțiunile cardiace pe care le are urmat de o pensionare glorioasă pe același motiv. De aici și durerea-n cot față de dezastrul din județ și amenințările papagalicești ale ministrului de interne.

UPDATE

La numai 3 ore după ce GSE a anticipat mișcarea, comisarul Xanax Stan Bîtlan s-a internat în spital. Urmează o pensionare rapidă prin reactivarea dosarului suspendat în 2004 când omul a fost numit în funcție. Surse din IPJ susțin că sfatul a venit de la IGPR și că alături de Bîtlan și Chirică va urma aceeași procedură. De papagal, cum spuneam, pică ministrul Nica, prea naiv să înfrunte mafia din poliție. Ceea ce era de demonstrat!

Nici nu s-au stins bine ecourile scandalului care l-a avut in prim plan pe șeful poliției Slobozia, comisarul Iosif Chirică, filmat beat cui în casa unui interlop că un nou seism zguduie din temelii IPJ Ialomița. Sâmbătă seara două clanuri s-au încăierat la Slobozia. Scandalul s-a lăsat cu împușcături, peste 30 de indivizi fiind cercetați în prezent de Parchet. Tot sâmbătă, la Ciochina, o încăierare generală s-a lăsat cu patru victime care au refuzat spitalizarea. Ministrul de Interne a declanșat o noua anchetă la IPJ Ialomița, demers în ura căruia este posibil ca șeful inspectoratului să-și piardă funcția. Astfel de zvonuri au mai fost lansate pe piață după scandalul provocat de șeful poliției Slobozia, filmat beat cui în casa unui interlop după ce în aceeași stare și-a condus și mașina până la casa interlopului unde a și abandonat-o. Atunci comisarul Stan Bîtlan a inventat un așa zis dosar Xanax, începând cercetări cu privire la posibila dopare a polițistului cu astfel de pastile ce i-ar fi fost dizolvate în băutură. Manevra a avut efect, așa zisul dosar penal inventat de Bîtlan blocând ancheta administrativă declanșată împotriva lui Chirică. Se pare că acum cel care are nevoie de niște Xanax este chiar Bîtlan. Rămâne de văzut dacă se va scoate doar cu atât.

Bună ziua și ne scuzați că insistăm cu subiecte legate de fostul subprefect de Ialomița Gheorghe Babagianu. Dar omul nu se poate abține să nu comită fapte care ne umplu de stimă și respect și pe care simțim nevoia să le împărtășim și cititorilor.

De data aceasta domnul Babagianu a inițiat o operațiune de extragere de numerar de la PD-L, partid care l-a ejectat din scaunul de subprefect. Confundând organizația politică pe care a slujit-o dezinteresat cu trupul, sufletul și portofelul cu un bancomat, nea Gigi cum îl vom denumi în continuare, a cedat nervos și a inițiat o operațiune de recuperare a cash-flow-ului investit la partid absolut dezinteresat.

Astfel, la sfârșitul lunii iulie, a solicitat în scris conducerii PD-L să-i restituie suma de 200 de milioane de lei vechi. La înaintare, ca nu cumva să se trezească suspiciun,i au fost băgați doi donatori din zona Urziceni, care au formulat cereri scrise către partid. Numai că, lipsit de experiență deși n-ar fi trebuit, nea Gigi a trimis cererile la Slobozia fix de pe fax-ul de la Hotelul Royal din Urziceni, hotel pe care cu onoare îl conduce și pe care l-a dobândit în schimbul unor ajutoare umanitare cu dobândă nerambursate de datornici. Fapt pe care noi nu-l credem întrucât nea Gigi nu poate fi atât de fraier. Nu se există, după părerea noastră și a clienților lui de la casieria colectoare a hotelului său.

Sursele noastre din PD-L susțin că faxurile l-au enervat peste măsură pe președintele Marinică. Și că răspunsul acestuia a fost un strămoșesc “hai sictir” transmis domnului Gigi prin emisari. Deși sursele spun că prezidentul e cu nervii la pământ, orice tentativă a noastră de a aborda subiectul a eșuat, băiatul de la Ion Roată răspunzând invariabil cu”nu comentez, nu cunosc”. Așa că am apelat o serie de experți din departamentul de șmenuri financiare al GSE pe care i-am rugat să analizeze halucinanta ipoteză.

Specialiștii noștri în finanțări oculte susțin că nea Gigi suferă de sindromul “șpagus întreruptus „ considerând că ejacularea, pardon, ejectarea sa din scaun transformă cotizația benevolă în împrumut cu dobândă ce trebuie returnat la scadență. Simptomul îl face pe pacient să confunde partidul cu un bancomat iar funcția pierdută cu un card de cumpărături. N-am cumpărat marfa, adică funcția, pot să retrag banii. Da, numai că are nevoie de codul PIN pe care se pare că l-a uitat.

Explicațiile științifice pot fi asezonate cu elemente de medicină și înțelepciune tradițională care spun că nea Gigi ar avea un puternic arici la buzunar care l-ar împiedica să considere finanțarea oferită PD-L prin doi sponsori drept chirie pentru scaunul de subprefect ocupat cu fast vreme de câteva luni.

Pe de altă parte, experții în drept penal consideră că dacă cei doi finanțatori au plătit 200 de milioane la partid doar pentru ca nea Gigi să fie pus subprefect, avem de-a face cu o tentativă de corupție. În care poate fi anchetat și nea Gigi pentru eventuale promisiuni făcute cetățenilor care i-au finanțat parțial înscăunarea, dar și cei care l-au numit ilegal în respectiva funcție, așa cum am demonstrat noi cu o minunată anchetă jurnalistică publicată cu ceva timp în urmă.

În fine, psihologii consultați de noi susțin că nea Gigi este un individ mărunt plin de bani gri, care și-a dorit nițică onorabilitate și o funcție cu care să se laude la nepoți, fapt ce l-a determinat să analizeze raportul dintre preț și avantaje, să-și înfrângă ariciul din buzunar și să achite cu ajutorul unei chete umanitare prețul cerut de autoritatea competentă să-l numească în funcție. Ceea ce nu a calculat nea Gigi a fost expunerea la risc, investiția sa fiind fragilă datorită lipsei de calificare pentru funcție, a conjuncturii de piață nefavorabilă plasamentelor de acest tip și fragilități relațiilor sale la nivel înalt dobândite prin intermediul lui Mitică Bucșaru.

Dacă povestea expusă de noi este adevărată și nu doar o intoxicare crasă, propunem celor de la PD-L să-l despăgubească pe nea Gigi cu o funcție la Direcția de Finanțe, mai exact la administrarea veniturilor statului. Unde nea Gigi să crediteze masiv mediul privat din banii de la buget, să încaseze dobânzi și să relanseze economia. Că la asta se pricepe foarte bine având în vedere că activitatea sa de creditare nu a dat nici un rateu până în prezent. Vă mulțumim pentru atenție și răbdare. La revedere!

Agentul 007,64

În luptă cu bancomatul!

La sfârșitul lunii trecute, realizatorul TV Mihai Tatulici a descins la Căzănești unde a încercat un reportaj inedit. Teleastul a intenționat să ilustreze în paralel modul de viață a două familii din metropola ialomițeană cu nivel de trai diferit. Săracii și bogații din comunitatea romilor au fost aleși la întâmplare și au povestit în fața camerelor de luat vederi cum își duc zilele. La final, familia bogată a oferit jurnaliștilor de la Realitatea TV un dineu bazat pe sacrificarea a doi miei și destuparea unor damigene cu vin. Familia de romi săraci a intuit că bogații au fost răsplătiți cu bani de către jurnaliști, avansând și o cifră de vreo 200 de milioane. Și de aici a început circul. Cele două clanuri au ieșit la drumul mare înarmate cu furci și topoare. Ostilitățile s-au declanșat cu un duel de artilerie ușoară, bazat pe catapultarea unor proiectile neconvenționale, cum ar fi pietre și bolovani către grupul de jurnaliști, schimbul de roci continuând apoi între cele două clanuri rivale rămase singure prin evaporarea reporterilor. Ulterior, într-o emisiune televizată, Tatulici a invocat faptul că președintele CJI Silvian Ciupercă a refuzat participarea la emisiune, fapt ce avea să se dovedească benefic pentru integritatea  corporală a președintelui PSD. Citați la poliție în repetate rânduri pentru audieri, beligeranții au refuzat să dea piept cu forțele polițienești. Fapt pentru care polițiștii au declanșat o amplă operațiune de extragere a huliganilor din mediul lor natural, fenomen apreciat, zic polițiștii, de locuitorii din comuna urbanizată forțat. Cum or fi ajuns la această concluzie, nu știm. Dar probabil că domnul Bîtlan, șeful IPJ, o fi inițiat rapid un sondaj de opinie cu forțele milițienești din dotare  care a relevat satisfacția orgasmică a băștinașilor. Iată cum descriu polițiștii descinderea de la Căzănești într-o relatare inconfundabilă ca stil a biroului de presă al IPJ:

14  MANDATE DE ADUCERE EXECUTATE

În această dimineaţa(n.r 13 august 2009), în jurul orei 06.00, în oraşul Căzăneşti, poliţişti din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ialomiţa, au pus în executare mandate de aducere pe numele mai multor persoane, aflate în stare conflictuală ce au degenerat în altercaţii stradale. Alături de poliţişti, au acţionat şi luptători din cadrul Detaşamentului de Intervenţie Rapidă şi două echipaje mobile din cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Ialomiţa. Acţiunea s-a iniţiat ca urmare a neînţelegerilor apărute între membrii a două familii din localitate, care se aflau într-o stare conflictuală mai veche, încă din anul 2008. Având în vedere faptul că 17 persoane implicate în conflict refuzau să se prezinte pentru cercetări, în dimineaţa acestei zile au fost puse în executare mandatele de aducere, emise pe numele acestora, de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia. Poliţiştii au condus la sediul poliţiei 14 persoane pentru continuarea cercetărilor, pentru nouă persoane fiind emise ordonanţe de reţinere, acestea au fost audiate şi introduse în arestul inspectoratului. Cercetările continuă pentru stabilirii întregii activităţi infracţionale. Cu ocazia desfăşurării acţiunii nu au fost înregistrate incidente, iar acţiunea a avut un impact pozitiv asupra cetăţenilor oraşului Căzăneşti”.

Audieri maraton, arestări ioc!

Începute joi dimineață, audierile la Judecătoria Slobozia în vederea eliberării mandatelor de arestare s-au prelungit până târziu în noapte. Judecătorii au decis că războinicii din Căzănești pot fi cercetați în stare de libertate și azi, în jurul orei 06.30, toți cei 9 reținuți au fost puși în libertate. Divergențele dintre părți s-au estompat, toți afirmând că micul război de artilerie soldat fără victime s-a datorat jurnalistului Mihai Tatulici. Despre președintele PSD Silvian Ciupercă nu s-a scos o vorbă. Andreea, ai legătura!