În mandatul 2004-2008, pe vremea când era doar deputat, actualul prefect Alecsandru Știucă s-a lipit de o deplasare la Bruxelles la Conferinţă Interparlamentară Europeană a Spaţiului. Ce legătură o fi avut comisia de învățământ din Camera Deputaților cu spațiul cosmic, nu se știe. Se știe doar că la întoarcerea din delegație, fostul deputat a propus înființarea unei subcomisii mixte care să armonizeze legislația românească cu cea europeană în materie de…. spațiul cosmic. Dacă cineva prinde sau nu muște în parc pe o astfel de temă nu suntem în măsură să ne pronunțăm. Dar că la mijloc este vorba despre o pasiune care l-a curentat pe domnul prefect asta este evident. Deoarece domnia sa a participat în calitate de prefect la Conferința Română pentru Aplicații Spațiale. Despe ce a fost vorba în propoziție puteți citi într-un comunicat de presă realizat într-un stil inconfundabil de biroul de presă al Instituției Prefectului:

„În cursul săptămânii trecute, la invitaţia d-lui. Marius Ioan Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române(ROSA), dl. prefect Alecsandru Ştiucă a participat la Conferinţa Română pentru Aplicaţii Spaţiale(CRAS 2009). La şedinţă au mai luat parte: dl. Chris de Cooker, Şeful Departamentului de Relaţii Internaţionale-Agenţia Spaţială Europeană, dl. Reinhard Schulte-Braucks, Director Cercetare Spaţială, DG Enterprise and Industry-Comisia Europeană, dl. Boguslaw Wontor, Preşedintele Grupului parlamentar pentru spaţiu-Parlamentul Poloniei, dl. Dumitru-Dorin Prunariu, cosmonaut-Agenţia Spaţială Română, Preşedinte numit al Comitetului Naţiunilor Unite pentru Utilizări Paşnice ale Spaţiului Extraatmosferic, dl. dr. Dumitru Hasegan, Directorul Institutului de Ştiinţe Spaţiale Bucureşti, dl. prof. Mihai Datcu, Agenţia Spaţială Germană, dl. dr. Alexandru Badea, Agenţia Spaţială Română, dna. dep. Liana Dumitrescu, Preşedintele Subcomisiei pentru Spaţiu, dna. dep. Roberta Anastase, Preşedintele Camerei Deputaţilor, dna. prof. Ecaterina Andronescu, Ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, dl. Iulian Fota, consilier prezidenţial, dl. Bogdan Aurescu, Secretar de Stat-Ministerul Afacerilor Externe, actuali şi foşti membri ai Subcomisiei pentru Spaţiu, reprezentanţi ai Parlamentului, Guvernului şi ai organizaţiilor internaţionale cu rol în activităţile spaţiale.

Dezbaterile au vizat activităţile româneşti în domeniul spaţial, prezentarea Agenţiei Spaţiale Europene(ESA), legislaţia europeană în domeniul spaţial, rolul Parlamentelor în dezvoltarea spaţială şi elaborarea legislaţiei în domeniu, aplicaţii spaţiale-dezvoltări recente, obiectele cosmice aflate în proximitatea Pământului, observarea Terrei din spaţiu, aplicaţii spaţiale integrate pentru agricultură şi managementul Dezastrelor, aplicaţiile spaţiale în sprijinul cetăţenilor şi societăţii-factor de stabilitate, spaţiu şi securitate-managementul dezastrelor şi supravegherea spaţiului.

Aceasta a fost a doua Conferinţă Română pentru Aplicaţii Spaţiale, o iniţiativă a Parlamentului României/Sub-Comisia pentru Spaţiu, organizată împreună cu Agenţia Spaţială Română. România este un actor spaţial în devenire şi este a doua ţară din fosta Europa de Est admisă pentru candidatura la Agenţia Spaţială Europeană, poziţie obţinută prin prezenţa în programele şi politicile internaţionale şi rezultatele la nivel naţional. Au fost discutate modalităţile şi căile prin care tehnologia şi aplicaţiile spaţiale devin componenta permanentă a strategiilor de dezvoltare naţională. 

Dl. prefect Alecsandru Ştiucă a participat pe 25 aprilie 2006, în calitate de membru al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţe, tineret şi sport, la cea de-a VIII-a Conferinţă Interparlamentară Europeană a Spaţiului de la Bruxelles. Tema acestei conferinţe a fost prezentată tuturor celor prezenţi, o temă de maximă actualitate pentru România şi Parlament: legislaţiile naţionale-perspective comparative, aplicaţiile spaţiale şi legislaţia belgiană. La revenirea în ţară, dl. Alecsandru Ştiucă a făcut o propunere în Parlament, pe 27 aprilie 2006, pentru organizarea unei subcomisii mixte, formată din membri ai Camerei deputaţilor şi Senat, care să ducă la armonizarea legislaţiei naţionale cu cea europeană în domeniul spaţiului cosmic, şi care urma să funcţioneze în cadrul Comisiei pentru tehnologia informaţiei. În acel moment, Parlamentul României era doar invitat în cadrul Conferinţei Interplanetare Europene pentru Spaţiu(CIES), neavând drept de vot. Fără această apartenenţă ca membru la CIES-lucru posibil numai prin constituirea subcomisiei pentru spaţiul cosmic-, Parlamentul nu putea lua parte la deciziile importante din domeniul politicii spaţiale şi a programelor spaţiale, dar nici nu putea participa la programul european specific(GMES) de monitorizare în timp real a evoluţiei factorilor de mediu şi  a calamităţilor naturale. În continuare, dl. prefect a susţinut prezenţa României în problematica spaţiului cosmic, din acest fapt rezultând nevoia stringentă de a depăsi o serie de inerţii în legătură cu activitatea parlamentară în domeniu. Deşi activitatea instituţiilor naţionale de profil este apreciată în Europa, problemele complexe ale activităţii spaţiale nu sunt sprijinite de o legislaţie adecvată, în condiţiile în care sincronizarea legislaţiei româneşti cu cea europeană este un criteriu al integrării. Cercetarea spaţială a devenit o componentă esenţială a vieţii cotidiene a omului, facilitând comunicarea şi informarea(telefonie mobilă, televiziune, internet), dar având şi aplicaţii în domenii precum agricultura, meteorologia şi aplicaţii militare.

În decembrie 2008 Gazeta de Sud Est a publicat un articol bazat pe petiția patronului firmei Atlantic Studio care acuza Primăria Slobozia de nereguli în ceea ce privește promovarea Planului Urbanistic Zonal intitulat Piața Gării Slobozia Veche și a Planului Urbanistic de Detaliu denumit Strada Gării, municipiul Slobozia. Ambele lucrări s-au promovat în vederea construirii în zonă a unui magazin de tip Plus Discount pe un teren privat. Primăria a achitat circa 350 de milioane pentru PUZ iar cei de la Plus Discount au plătit PUD-ul. Firma Atlantic Studio a fost forțată să închidă localul pe care-l deținea în zonă pe un teren proprietate publică concesionat,  după ce primăria a refuzat să-i dea autorizația de funcționare. Petițiile înaintate de Florin Istrate, reprezentatul firmei Atlantic Studio au determinat o reacție din partea Registrului Urbaniștilor Români. Care consideră că ambele lucrări de urbanism care au avut ca efect apariția magazinului Plus Discount în Piața Gării sunt ilegale.  

Consiliul Local Slobozia impune legea junglei în urbanism

De aproape 20 de ani, presa locală face periodic dezvăluiri legate de modul în care Consiliul Local şi serviciul de urbanism din cadrul Primăriei Slobozia înţeleg să aprobe mutilarea oraşului şi a planurilor urbanistice existente. Şi tot de 20 de ani, clădiri monstruoase apar anula acolo unde te aştepţi mai puţin sfidând legea şi bunul simt. De la spaţiile din parcuri şi până la faţadele blocurilor de locuit de pe arterele principale ale oraşului totul a fost vândut, închiriat, folosit în mod gratuit sau modificat în conformitate cu interesele celui care a plătit mai mult şi cui trebuie.

Istoria de astăzi confirmă şi ea această practică instituţionalizată al nivelul Primăriei Slobozia. Și chiar dacă nu credem că ceea ce se întâmplă sub ochii şi cu aprobarea autorităţilor locale mai poate fi îndreptat, ne încăpăţânăm să publicăm povestea acestei ultimei siluiri a Planului Urbanistic de Detaliu  al Sloboziei. Dacă nu pentru a îndrepta lucrurile, măcar pentru a vă explica de ce Slobozia devine pe an ce trece un oraş tot mai urât şi mai şters sub aspect urbanistic.

Legea junglei cu voie de la Primărie

Istoria noastră începe la gară. Mai precis in stânga acesteia, în spaţiul unde cu ani în urmă autorităţile locale au decis să radă, tundă şi frezeze cele câteva bombe ordinare în care beau drojdierii Sloboziei. Singura care a scăpat acestei epurări estetice a fost SC Atlantic Studio SRL, care la vremea respectivă avea un contract de concesionare pe 49 de ani. Contractul l-a ferit pe concesionarul Florin Istrate până în vara acestui an când la uşa lui au bătut reprezentanţii firmei PLUS DISCOUNT România SCS care i-au oferit 130 de mii de euro pentru a părăsi spaţiul pe care îl deţine în concesiune. Atunci concesionarul a înţeles în sfârşit de ce nu primea de mai bine de 3 luni un răspuns la cererea sa de refacere şi etajare a construcţie existente în spaţiul concesionat de la Primăriei.

Răspunsul oficial a venit însă pe 3 octombire, 2008, şi a consfinţit ceea ce concesionarul ştia deja. Că blocarea activităţii pe care o desfăşoară are acum şi un cadru legal. Respectiv că „prin Planul Urbanistic de Detaliu aprobat prin hotărârea Consiliului Local nr. 62 din 29 martie 2007(…) modernizarea propusă de dumneavoastră nu se încadrează în reglementările urbanistice aprobate.”

 

PUD-ul suntem noi, bă!

Problema e însă că acelaşi cadru legislativ care permis  respingerea cererii firmei SC Atlantic Studio de refacere a spaţiului comercial, stabileşte şi limitele celor 6200 de metri pătraţi concesionaţi de către firma PLUS DISCOUNT România SCS pentru realizarea unui spaţiu comercial. Iar logica lui Istrate Florin în această privinţă pare imbatabilă: „Conform acestui PUD, o parte din cei 6200 de metri pătraţi se află pe concesiunea mea. Asta explică şi faptul că  reprezentanţii firmei au vrut să mă cumpere. Iar dacă acum această firmă construieşte fără ca acest PUD să fi fost modificat printr-o altă hotărâre de consiliu, înseamnă că acest lucru s-a făcut ilegal”

Corneliu Marian, şeful serviciului de urbanism din cadrul primăriei căruia i-am cerut să ne lămurească cu privire la ilegalitatea invocată ne-a prezentat un PUD în care cele două vecinătăţi nu se întrepătrund şi a răspuns întrebărilor noastre în cimilituri: „Dacă faci bine unui om şi îi arăţi ce are de făcut, iar el ţipă la tine şi se întoarce împotriva ta, cum se cheamă asta!?” Mărturisim că nu ştim!

 

La gară, birjar!

Ce ştim însă sigur e că la gară proprietarii viitorului minimarket au construit două săptămâni fără nici un fel de autorizaţie, că şi-au atârnat datele privitoare la obiectivul construit numai după ce ne-au surprins pe noi fotografiind şantierul şi că limita acestui şantier se termină, practic, sub construcţia firmei SC Atlantic Studio SRL. Care, de acord, este o crâşmă de mâna a doua…Dar e una care, deocamdată, funcţionează legal şi  face faţă cu greu presiunilor exercitate de peste 9 luni de către autorităţile locale pentru desfiinţarea ei. Iar argumentul că   marketul de la gară ridicat de Plus Discount reprezintă o investiţie de 1 milion de euro (un argument des invocat de către autorităţi pe parcursul documentării noastre) păleşte în faţa unui calcul minimal al preţului terenului. Care, în zona respectivă, se ridică la 250-300 de euro pe metru pătrat. Adică de circa două ori mai mult decât valoarea investiţiei dacă Consiliul local ar fi fost preocupat de punga bugetară mai mult decât de cea personală.(articol apărut în decembrie 2008)

 

Urbanism după ureche, costrucții după interese

 

La data de 7 septembrie 2009 Registrul Urbaniștilor din România (RUR) răspunde solicitării firmei Atlantic Studio, care alături de sesizarea cu privire la nelegalitatea celor două documentații de Urbanism a anexat și niște considerații ale unui urbanist. RUR confirmă afirmațiile urbanistului Radu Vînturache și afirmă, cităm: “Confirmăm, în cazul celor două documentații, nerespectarea celor mai elementare cerințe de redactare, conform observațiilor formulate de domnul urbanist Radu Vînturache, astfel:

-         Documentațiile nu au fost întocmite pe un plan cadastral sau topografic.

-         Limita PUZ a fost trasată aleatoriu și nu pe limite cadastrale cum cere tehnologia.

-         În documentația PUZ este trasat conturul a două clădiri  neexplicitate nici ca funcțiune nici ca indicatori urbanistici, iar în documentația PUD- care nu este semnată de un specialist cu drept de semnătură atestat de Registrul Urbaniștilor aceste clădiri nu mai apar, în schimb apare o clădire nouă- Magazin Plus Discount- și mai dispare o clădire existentă în locul căreia este desenată o parcare ”.  RUR consider cele două documentații invalide din punct de vedere profesional. Patronul firmei Atlantic susține că se va adresa Prefecturii și Inspectoratului de Stat în Construcții pentru a constata și reglementa situația. E asemenea Istrate spune că va formula și o plângere penală împotriva celor care au permis și favorizat ilegalitatea. Vom reveni.

Cam la asta se rezumă dilema existențială în care se găsește guvernul Boc. Asaltat din toate părțile cu revendicări salariale ce acoperă întreaga plajă dintre ridicol și justificat, executivul este nevoit să împartă două paie din buget către mai mulți consumatori din sectorul bugetar. În absența restructurării statului, care ar fi asigurat salarii decente pentru un număr rezonabil de funcționari, criteriile care stau la baza alcătuirii ordinei de priorități în care se vor satisface doleanțele salariale devin absolut neoperante. Pe cine să tai din listă și pe cine să urci? Bunul simț îți spune că un criteriu eficient ar fi importanța muncii depuse. Este important să ai poliție? Cam da, că jafurile se înmulțesc alarmant și chiar dacă polițiștii nu se omoară cu prinderea infractorilor măcar simpla lor prezență în stradă mai aplanează starea de debandadă care s-a instalat deja în localitățile patriei. Poți să tai de la judecători? Nu, asta-i clar, că ei nu numai că aplică legea dar au pretenția s-o și facă. Iar dacă guvernul a refuzat să le pună în aplicație sentințele prin care își majorau salariile oamenii legii au intrat într-o grevă care nu e grevă. Adică nu o numesc așa pentru că nu au voie la astfel de manifestări. Se cheamă protest spontan și nu se pune. Am putea adopta soluția cehă, care în 1990 a desființat sistemul juridic comunist cu tot cu relicvele umane din interior și a pus altceva în loc. Dar cum conducătorii noștri nu sunt cehi, mai bine cedăm și plătim. De profesori iar nu e bine să ne atingem. Cu toate că universitarii cu salarii de peste 50 de milioane pe cap de normă furajată urlă ca din gură de șarpe deși timpul lor de lucru este cel mai scăzut din Europa. Poate că pentru profesorii din preuniversitar chiar ar trebui să facem ceva, dar ce te faci cu medicii? Că nici ei nu sunt mulțumiți de salarii, unii chiar pe bună dreptate. Despre funcționarii din instituțiile publice ce să mai vorbim. Mai importanți ca ei nu se există. Oamenii cu mânecuță care se calcă în picioare în spatele ghișeelor sunt de departe cei importanți. Fără ei birocrația nu există. Ce dacă din 10 care iau leafă abia 3 muncesc cu adevărat? Stat fără funcționari nu există, așa că Boc ar face bine să plătească și să nu concedieze nimic. Cam așa arată tabloul negocierilor dintre o clasă politică plină de demagogi și incompetenți și niște sindicaliștii vopsiți, milionari în euro, care bat cu pumnul în masă dorind se decidă cum se împart taxele colectate din ce în ce mai greu de la firme. Singurul care nu este întrebat nimic în acest haos este sectorul privat, cel care plătește tot acest dezmăț bugetar și care nu primește nimic niciodată. Nimic în afară de piedici de la toți care grupați în sindicate urlă ca din gură de șarpe după venituri decente. Dar cum mediul privat este reprezentat în genere de patroni, grup puțin numeros și nevocal, duelul între plătitori și consumatori este ilegal. Soluția ar fi aceea ca salariații să își încaseze toții banii în mână și să-și plătească singuri taxele. Când toți salariații vor fi conștienți de calitatea lor de contribuabili, să te ții negocieri cu burtoșii din fruntea clanurilor sindicale!

Că poliția ialomițeană este coruptă la vârf a demonstrat-o cu vârf și îndesat ultimul scandal de presă soldat cu destituirea prin pensionare a șefului IPJ și a șefului poliției Slobozia. Din păcate, nici talpa poliției nu este mai curată. Sâmbătă, 12 septembrie, doi bărbați din comuna Scânteia au ajuns la reanimare. Salvarea i-a cules de pe un câmp, dintr-o colibă, unde unul dintre ei avea o bostănărie. Starea de “grație” în care i-am găsit le-a fost provocată de o bandă de polițiști condusă de șeful de post din Scânteia, un anume Gere Valentin. Victimele au fost culese de salvare din câmp. Povestea pe care una din rude a istorisit-o la 112 i se părea operatorului o exagerare. Cum să ajungă doi oameni în stare de inconștiență la spital după o întâlnire cu un grup de oameni ai legii? Chiar așa, cum?

Mobilul scandalului: o plângere îngopată

Ion Aron are 30 de ani și o bostănărie. Cu ceva timp în urmă, niște necunoscuți i-au dat foc colibei din câmp unde își păzea pepenii. S-a plâns șefului de post, care în deschidere i-a cerut 400.000 de lei pentru două sticle cu vin, ca să se dezmorțească treaba și organul să funcționeze la parametri. I-a dat și susține că are și martor. Martorul se cheamă Apostolache Costel, pe care-l adusese la post să declare ce văzuse în legătură cu incendiul de la câmp. Anul acesta, în preajma Paștelui s-a dus din nou la poliție ca să vadă ce-i cu plângerea lui. Organul a poftit la o mioară sau un cârlan, ca să facă o masă și să dea drumul la dosar. Că cică așa e obiceiul. La o adică ar fi mers și 2oo de lei cash. A refuzat și, după cercetări pe cont propriu, s-a dus la poliție din nou. De data asta cu o listă de suspecți. A mai trecut ceva timp și, când s-a făcut aproape anul, a primit acasă o soluție. NUP, zice el, fără să știe prea multe despre semnificație. Știa totuși că asta însemna că vinovații au dat ceea ce el a refuzat să dea și că dosarul s-a închis. Și-a vărsat năduful într-o discuție între patru ochi cu șeful de post Gerea Valentin. Și și-a văzut de ale lui considerând cazul închis. Organul însă n-a considerat la fel.

Asaltul final

Era vineri noaptea și Aron își petrecea ultima noapte în câmp. A vândut pepenii și s-a întors abțiguit de la tara unde își cântărise marfa cu mâncare pentru nevastă și copil care-l așteptau. A adormit buștean. După miezul nopții s-a pornit asaltul. Trei mașini Logan cu inscripția poliției pe ele s-au apropiat de colibă cu luminile stinse. Mai mulți polițiști în uniformă au coborât cu pistoalele la vedere. Nevasta lui Aron, ieșită din colibă pentru nevoi lumești, a amuțit. I-au cerut să-și trezească bărbatul și ea le-a spus că-i beat și nu poate. Au intrat după el și l-au luat la bătaie din somn. Gerea a condus lucrarea milițienească cu profesionalism. L-a culcat la pământ și i-a pus cătușe la mâini. Între timp a sosit la colibă cu căruța și Apostolache, prieten și ajutor al lui Aron. L-au umflat și pe el că a avut tupeu să le ceară să se oprească. I-au dus la post legați fedeleș și i-au băgat în camere separate. Aron își amintește doar că a fost lovit până a leșinat. Apostolache a fost mai norocos. După ce i-au dat niște scatoalce și i-au rupt maieul de pe el i-au dat drumul. Cătușele i le-a desfăcut Stanciu Marian, șef de post la Traian, venit în sprijinul colegului său de la Scânteia. După spusele victimelor, la fața locului a fost prezent și Bogdan Marian, fost polițist la Scânteia, avansat acum șef de post la Cocora. Ba chiar și gardianul comunitar a participat la represalii: “Taci, mă, f… morții mă-tii că la cât te-am bătut te mai iau o dată”. Așa spune Apostolache, care a încercat să ceară explicații. L-au lăsat să intre la Aron, care zăcea pe podea. Apostolache spune că erau toți beți cui și înjurau ca la ușa cortului. Urmele de cătușe se văd la mâinile lor. Aron este bătut ca un șnițel, în zona ficatului. Apostolache le-a cerut polițiștilor să cheme salvarea. Alți pumni și alte înjurături: “Ete, al dracu, e asistentul lui”. Pe la cinci dimineață “oamenii legii”, plictisiți de atâta box, i-au abandonat pe arestați la colibă în câmp. Rudele au sunat la 112. Poliția a preluat cazul și așa au ajuns cei doi la spital. În bunele tradiții, spitalul Slobozia i-a scuipat afară pe amândoi.

Managerul spitalului asmute pacienții pe ziariști

Aron a fost vizitat de jurnaliști la spital. A dat declarații, a fost filmat, a răspuns la întrebări. Deranj mare pentru managerul spitalului Slobozia, care i-a scris rapid biletul de externare. O hârtie sumar întocmită, în care doctorul manager Olaru a scris cu de la sine putere că Aron are vedenii, că îl dor nițel șalele și cam atât. Am încerca să dialogăm cu domnul manager. Civilizat, la telefon întâi, ca să nu deranjăm. Ni s-a spus că nu primim nimic prin telefon și că ne așteaptă la spital. Am ajuns la birou de unde secretara ne-a direcționat la cabinetul de chirurgie din policlinică. Unde Olaru dădea consultații ca orice medic de rând. La ușă, omor. Am băgat capul pe ușă pentru a ne anunța prezența. Olaru ne-a invitat în cabinet și teatral le-a cerut pacienților acordul să stea de vorbă cu presa care-l presează. Cu alte cuvinte, în loc să fixeze o întâlnire la o oră convenabilă, diabolicul director ne-a atras la cabinet și a asmuțit pacienții nervoși și stresați pe noi. A fost primul semn că evită să răspundă la întrebări. Aveam să ne reîntâlnim câteva minute mai târziu, în salonul în care era internat Aron. A venit direct la patul acestuia și i-a explicat că trebuie să plece, că nu e cazul să-l trimită la București, că nu are nimic. Asta în condițiile în care ceva mai devreme, în cabinet, a apucat să ne roage să scriem că el nu știe nimic de nici un scandal la Scânteia. De altfel, biletul de externare parafat de el a fost pus în operă după ce noi am părăsit spitalul.

Aron a fost evacuat cu tot cu rude, efecte și dureri, deși omul abia respira. Mobilul acestei conduite profesionale dubioase (rudele lui Aron nu au primit nici un fel de document medical din care să reiasă rezultatul investigațiilor medicale la care a fost supus) nu este greu de ghicit. Mai ales că, spune Aron, un polițist al cărui nume nu-l cunoaște a venit la spital sâmbătă și a încercat să-i ia o declarație. Aron a refuzat iar polițistul a încercat să o convingă pe doctorița care l-a internat să nu scrie “toate prostiile” debitate de Aron în foaia de observație.

Povești polițienești

Văzută dinspre poliție, povestea arată exact pe dos. Apostolache și Aron tocmai ce s-au căptușit cu un dosar penal pentru ultraj. Cei doi sunt catalogați ca recidiviști violenți care au amenințat organele cu coasele și topoarele din dotare în repetate rânduri. În fața acestor amenințări, șeful de post din Scânteia a apelat și la omologul din comuna Traian bașca la colegii de la Slobozia. Cu trei mașini de poliție forța operațională s-a deplasat în câmp la Aron și a încercat să-l conducă la post. A intervenit și Apostolache care s-a pus în contra statului. Ambii au fost încătușați și duși la post unde s-au dat singuri cu capetele de pereți și s-au tăvălit pe podea. Afirmațiile poliției sunt contrazise brutal de realitate, cei doi neavând absolut nici un semn de lovituri în zona capului. Or fi folosit perne, probabil. În final, spune comunicatul poliției, victimele s-au potolit dar au refuzat să dea declarații. Așa că oamenii legii le-au dat drumul deși erau violenți și atacau cu topoare. După ce presa s-a interesat de subiect a venit și acest comunicat de presă la pachet cu dosarul penal pentru ultraj. Mai mult, în dimineața zilei de luni când am luat legătura cu biroul de presă ni s-a spus că abia se aflase de caz și că se făceau verificări interne. Nicio vorbă despre ultraj. Comunicatul de presă confirmă însă modul de lucru. Doi oameni au fost adus la postul de poliție cu forța în miezul nopții fără ca pe numele lor să existe un mandat de aducere sau un dosar. Apoi au fost eliberați deși poliția susține că sunt infractori recidiviști și violenți. Iar ca tacâmul să fie complet, Aron susține că nu a fost condamnat niciodată.

In temeiul art.158 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Primaria municipiului Slobozia organizeaza licitatie publica in data de 28.09.2009 ora 10,00, la sediul din str. Episcopiei, nr.1, a urmatorului bun sechestrat, proprietate a debitorului Ibris Ion, cu domiciliul in Slobozia, str. G-ral Gheorghe Magheru, nr.20, dosar de executare nr. 14641/05.02.2008:

            - autoutilitara DACIA 1304 Drop-Side T, cu o vechime de 12 ani;

           Pret de pornire licitatie 2.529 lei (pentru al doilea termen de licitatie). Valoarea nu contine TVA. Pretul este diminuat cu 25 % conform art.162 alin.8.

Invitam pe cei care pretind vreun drept asupra acestui bun sa instiinteze despre aceasta organul de executare, inainte de data stabilita pentru vanzare;

Pentru participarea la licitatie, ofertantii sunt obligati sa prezinte pana in ziua precedenta termenului de vanzare ora 12,00, urmatoarele documente:

          -  oferta de cumparare;

          -  dovada platii taxei de participare la licitatie, reprezentand 10% (252,9) din pretul de pornire a licitatiei ( care se va vira in contul RO56TREZ3915006XXX000125, deschis la Trezoreria mun. Slobozia, sau la casieria unitatii noastre);

          -  imputernicirea persoanei care il raprezinta pe ofertant;

          -  pentru persoanele juridice de nationalitate romana, copie de pe certificatul unic de inregistare eliberat de Oficiul Registrului Comertului;

           -  pentru persoanele juridice straine, actul de inmatriculare tradus in limba romana;

           -  pentru persoanele fizice romane, copie de pe actul de identitate;

           -  pentru persoanele fizice straine, copie de pe pasaport;

            Impotriva prezentului inscris, cel interesat poate introduce contestatie la instanta judecatoresca competenta, in termen de 15 zile de la comunicare sau luare la cunostinta, in conformitate cu prevederile art.169-170 din O.G nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Potrivit dispoziitilor art.9 alin.(2) lit.d, din O.G. nr.92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cand urmeaza sa se ia masuri de executare silita, nu este obligatorie audierea contribuabilului.

Pentru relatii suplimentare va puteti adresa la sediul Primariei mun. Slobozia, sau la telefon 0243/231401 int.177, cam 55.

 

 

 

Primar,

ing. Gabi Ionascu

Atenţie pe cine primiţi în locuinţa dumneavoastră! S-ar putea să deveniţi următoarea victimă!

          Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Ialomiţa atenţionează cetăţenii cu privire la faptul că un bărbat în vârstă de aproximativ 30-35 ani, înălţime 1,70-1,75, constituţie atletică, păr negru, faţă ovală, îmbrăcat sport (costum din jeans, albastru închis) poate profita de buna-credinţă a acestora, înşelându-i cu sume importante de bani.

          Ieri, în jurul orei 13.30, o bătrână în vârstă de 81 ani, din municipiul Slobozia a sesizat Poliţia despre faptul că un bărbat necunoscut ce s-a recomandat ca fiind un prieten al ginerelui său, a acostat-o în timp ce deplasa pe B-dul Matei Basarab din municipiul Slobozia, i-a solicitat să îi dea suma de 2300 de lei, urmând ca acesta să revină pentru a-i da 1000 de euro. Fără a verifica aceste aspecte, victima l-a condus pe bărbat în apartamentul său, i-a înmânat suma cerută, după care suspectul a plecat.

          Cercetările în vederea identificării autorului sunt continuate de poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale de la Poliţia Municipiului Slobozia.

          În legătură cu această situaţie, poliţiştii în a căror competenţă se regăseşte soluţionarea unor astfel de cauze aduc în atenţia celor ce pot deveni potenţiale victime ale escrocilor faptul că, de regulă, autorii unor astfel de fapte sunt incluşi în categoria infractorilor inteligenţi, persuasivi şi pentru care forţa fizică contează mai puţin în modul de operare, fiind buni psihologi.

          De asemenea, atragem atenţia potenţialelor victime ale unor asemenea moduri de operare că majoritatea infractorilor sunt voiajori, nu au locuinţe stabile, îşi schimbă fizionomia şi îmbrăcămintea, iar identificarea şi prinderea acestora este dificilă şi necesită un complex larg de activităţi poliţieneşti.            

         Folosim acest prilej pentru a atenţiona cetăţenii judeţului Ialomiţa să nu cadă în plasa acestui gen de escroci, iar în momentul în care sunt abordate de astfel de persoane, să nu ezite să apeleze numărul unic de urgenţă 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unităţi de poliţie.

Prin 2004, soția unui cunoscut om de afaceri din Slobozia a fost jefuită de niște necunoscuți care i-au furat suma de 500 de milioane de lei. Plângerea depusă acum 5 ani nu a fost soluționată nici în ziua de astăzi.

Surse din cadrul Poliției Slobozia susțin că domul comisar Papacioc, întrebat despre dosar de păgubași și stresat de insistența acestora ar fi explicat plastic motivul pentru care vreme de 5 ani subordonații dânsului nu au catadicsit să dea nici un răspuns: “Dă-l în mă-sa, la câți bani are…..” . Și nu e singurul caz în care subordonații lui Chirică tratează contribuabilii ca pe niște gunoaie.

Unul dintre milițienii care l-au dat în gât pe Chirică, este vorba despre bravul denunțător Andrei s-a sucit. Într-o emisiune la un post local de televiziune Andrei a susținut o versiune idilică despre golăniile comise de Chirică la șpriț. Am aflat că bravul milițian a căzut în patul lui Gigi Piticul nu mort de beat, cum credeam noi, ci răpus de-a dreptul de focurile trase asupra sa din mai multe baterii de vin.

Andrei a susținut și el teoria conform căreia Chirică a fost drogat cu Xanax. Argumentul său a fost starea jalnică în care apărea drogatul, stare care nu se explică prin excesul de alcool, ci prin doparea cu pastile. Păi dacă era convins de situația asta, nu înțelegem de ce a mâncat rahat în scris când l-a dat în gât pe nea Chirică anul trecut. Ca să se afle în treabă? Ca să prindă o funcție? De ce mănâncă rahat pe invers acum? Atât poate? I-o fi frică de ceva?  De faptele de arme de la Fetești, poate? Încurcate sunt căile milițienești!

Agentul 007,63

Analizând la derbedei!

Scandalul declanșat săptămâna trecută la IPJ Ialomița arată încă o dată că Ministerul de Interne este o cloacă coruptă până la rădăcină și că în absența unor reforme autentice instituția  va dispărea cu totul. Semnele vizibile ale acestui scenariu se văd la Slobozia, unde din patru în patru ani, șefii IPJ își pierd scaunele cu scandal. În 2004 au dispărut vreo 8 ofițeri cu funcții de conducere. S-a lucrat cu duhul blândeții deși putregaiul scos la iveală de anchetele jurnalistice ale GSE și preluate de toată presa națională avea dimensiuni incredibile. S-au întocmit niște dosare penale uitate prin sertare iar protagoniștii scandalurilor au primit pensii babane sau lefuri la instituții de stat. Venirea la comandă a domnului Aurel Vlădulescu a adus normalitatea la IPJ. Nu se mai răspundea la telefoane, polițiștii ocoleau barurile și anturajele dubioase iar dosarele se instrumentau cu aceeași măsură pentru toată lumea. Plăcut impresionat de atmosfera din județ și de sprijinul total al presei, Vlădulescu ar fi dorit să rămână. Dar asta nu era pe placul noilor șefi ai județului, care l-au momit cu întoarcerea la Târgoviște, locul de unde venise. Și așa a ajuns la conducerea poliției ialomițene Stan Bîtlan, un frustrat aflat în prag de pensionare pe motive medicale, amic de șprițuri și nu numai cu noii politruci ajunși la putere. GSE a avertizat încă din 2005 de la primul scandal în care comisari ai Gărzii Financiare au fost bătuți într-un bar fără ca poliția alertată telefonic să intervină operativ, că Bîtlan va sfârși la fel ca gașca acuzată de viol în grup în 2004. N-a fost viol dar a fost un scandal imens declanșat de protejarea cu mijloace infracționale a șefului poliției Slobozia, filmat beat cui în casa unui interlop. Scandalurile dezvăluite de GSE s-a ținut lanț. De la prostia din cuvântările lui Stănică și până la scandaluri de corupție în care au fost implicați adjuncții său, comisarul Inimosul a mușamalizat tot. Nici un polițist nu a fost tras de urechi, subofițerii au ajuns la conducerea serviciilor pe motiv că erau ușor de controlat, nevestele și rubedeniile au invadat schema de personal prin angajări preferențiale, ]n frunte cu nevasta lui Bîtlan făcută polițist la apelul bocancilor, așa cum și el urma să fie făcut doctor la Chișinău! Din păcate, măsurile anunțate de ministrul Nica nu vizează curățirea instituției. Bâtlan este tras pe dreapta prin pensionare pe baza mărturiilor clanului Gigi Piticul, după ce acesta a încercat să-l apere pe Chirică folosindu-se de mărturiile mincinoase ale sifonarilor din clanul rival, Calul! Te doare bila când vezi că Ministerul de Interne folosește metode împrumutate de la interlopi ca să facă loc în schemă milițienilor care se închină la icoana PSD. Sau PNL ori PD-L după caz, funcție de combinația politică din fruntea statului. Ca și în 2004 protagoniștii scandalurilor sunt trimiși la pensie. În urma lor rămâne putregaiul intact, doar că în vârful grămezii va trona un pesedist. În acest timp, caracatița generalilor cu pulan din MI își vede de treabă și de scopuri. Polițiștii ies în stradă pentru sporuri în vreme ce șefii lor își trag prime trimestriale de zeci de milioane iar achizițiile publice ale poliției sunt umflate la prețuri de comisioane nesimțite. Dacă pe interlopii din stradă avem o oarecare șansă să-i vedem după gratii, pe interlopii din miliție îi vom vedea doar la pensie. Adăugați la asta cancerul din justiția sufocată de prostie și corupție și veți înțelege că nu prea mai avem opțiuni.

Căpetenia vânătorilor și pescarilor din Ialomița, fostul milițian Tudor Anghel, are propria-i lege pe care o aplică în calitate de președinte al Asociației Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Ialomița. Ales cu scandal în această funcție după ce a părăsit conducerea serviciului arme din cadrul IPJ Ialomița, fostul colonel Tudor ignoră, de mai bine de doi ani, o decizie definitivă și irevocabilă a Curții de Apel București prin care un salariat care a avut curajul să dea în gât mafia din cadrul AVPS a fost reîncadrat în funcția din care a fost ejectat nelegal. Sesizat despre refuzul fostului milițian de a respecta o hotărâre judecătorească, Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia se face că nu observă infracțiunea și-l scoate basma curată. Rezoluția dubioasă a procurorului Dinu Viorica este menținută de șefa acesteia, Istrate Cristina. Manevra Parchetului este girată și de Judecătoria Slobozia, care menține prin sentința penală 1959 din decembrie 2008 rezoluțiile vădit ilegale ale procurorilor. Abia la Tribunal logica și bunul simț reintră în drepturi. Dar cauza este întoarsă la Parchetul Slobozia, adică exact acolo unde s-a demarat operațiunea de mușamalizare a cazului și spălarea de păcate a fostului milițian Tudor Anghel. Întors la punctul de la care a plecat, dosarul zace fără soluție deși lucrurile sunt clare ca lumina zilei. Gazeta de Sud Est vă prezintă o mostră de corupție sau (și) prostie judiciară a unor magistrați văduviți de sporul de stres.

Pasici încalcă legea tăcerii

Golăniile de la AVPS ies la lumină în toată splendoarea lor în aprilie 2005. Revoltat cumva de modul în care asociația este condusă, contabilul șef Ionel Pasici întocmește o scrisoare deschisă adresată conducerii în care arată deficiențe de organizare și fapte aflate la imita penalului săvârșite de fostul președinte Trandafir Ștefan. Gazeta de Sud Est publică un amplu articol pe această temă pe care-l puteți citi aici,   http://www.kfnet.ro/gazetadesudest/gse_detal.php?stire_id=4925&,  fapt ce conduce la declanșarea unor verificări. Cum șeful Asociației la nivel central este fostul prim ministru Adrian Năstase și cum procedurile pesediste prevăd executarea denunțătorului și nu aflarea adevărului, Pasici este scos vinovat și se alege cu un dosar penal. Trandafir Ștefan, șeful fără studii al asociației este trecut în funcția de director iar ca președinte este ales în urma unei mascarade juridice incredibile http://www.asociatiaadria.ro/gazetadesudest/gse_detal.php?stire_id=5979&titlu=Consiliul+de+Administra%26%23355%3Bie+al+AVPS+Ialomi%26%23355%3Ba+a+fost+ales+ilegal& fostul șef al serviciului Arme din cadrul IPJ Ialomița, Tudor Anghel. Scârbit, directorul Direcției Silvice, inginerul Ioan Tătoi se retrage din asociație iar Pasici se vede șomer.  În 2006, fostul contabil șef se adresează Tribunalului Ialomița cerând constatarea nulității deciziei de concediere luată fără cercetarea prealabilă cerută de Codul Muncii.

Curtea de Apel decide reîncadrarea, Tudor decide că nu

Tribunalul Ialomița respinge fără prea multe comentarii acțiunea lui Pasici. Recursul este judecat de Curtea de Apel București, care la data de 14 iunie 2007 casează sentința Tribunalului și repune părțile în situația anterioară procesului. Adică, dispune reîncadrarea lui Pasici în funcția de contabil șef. CAB observă foarte simplu ceea ce Tribunalul Ialomița nu a observat, și anume că decizia de concediere este lovită de nulitate câtă vreme AVPS nu a îndeplinit procedura de cercetare prealabilă obligatorie prevăzută de Codul Muncii. Ca tare, asociația condusă de fostul milițian Tudor Anghel este obligată să-i plătească petentului despăgubiri egale cu valoarea indexată, majorată și actualizată a salariilor neîncasate și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat acesta și dispune repunerea părților în situația anterioară. Clar și limpede ca lumina zile. Dar nu și pentru fostul milițian Tudor, care nu acceptă în ruptul capului ca Pasici să revină printre documentele contabile ale asociației. La solicitarea scrisă a lui Pasici formulată în august 2008 căpeteniile din fruntea vânătorilor ialomițeni se arată deschiși la plata sumei de 25.862 de lei, că nu o plăteau din buzunar, dar nu și la reîncadrarea sa. Motivul invocat de fostul milițian Tudor este acela că din 2005 există un contract cu o firmă specializată pentru întocmirea evidenței contabile, contract valabil din 2005. Adică din vremea în care Pasici era contabil șef cu acte în regulă. Fostul milițian arată că postul lui Pasici a dispărut din organigramă peste noapte și că îi propun la schimb o funcție de paznic de vânătoare, adică ceva mult sub calificarea concediatului. În încheierea adresei, fostul milițian agresează limba română cu pulanul, consemnând sfertodoct: “În speranța că înțelegeți situația creiată de dvs. așteptăm să vă ridicați banii de la asociație”.  Că Tudor și gașca lui au “creiat” ditamai găuroiul în bugetul asociației este evident. Că vânătorii ialomițeni vor plăti din cotizațiile lor prostia găștii lui Tudor care se cifrează la peste un sfert de miliard de lei vechi este la fel de evident. Că se impune o acțiune în instanță prin care Tudor și Trandafir să plătească din buzunarul lor concedierea abuzivă a lui Pasici în cazul în care decizia a fost a lor sau impusă de ei este o chestie relativă și ține doar de voința membrilor asociației. Și de “spatele” pe care fostul milițian îl are la Parchet și Judecătorie după cum vom demonstra în continuare.

Frăția procurorilor cu milițienii sau duhoare de Spiru Haret?

În fața tupeului manifestat de fostul milițian Tudor Anghel, Pasici se adresează cu o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia în care acuză nerespectarea unei hotărâri judecătorești definitive. Dosarul este trimis la miliție și încredințat unui sectorist care se apucă să-l ancheteze pe fostul grangure Tudor Anghel, colonel în rezervă, frate. La data de 19 martie, procurorul Dinu Viorica decide că fostul milițian nu a încălcat legea deoarece, cu bună credință a vrut să-l angajeze pe Pasici pe post de paznic deși omul are calificare de inginer în specialitatea cinegetică. Tot pe lipsa intenției se bazează și procurorul șef al Parchetului Slobozia,  Istrate Cristina, care două luni mai târziu confirmă rezoluția subordonatei sale ce nu văzuse nici urmă de rea credință în refuzul șefilor asociației de a se supune unei hotărâri judecătorești. Logic, se ajunge la instanță unde circul incredibil continuă. Reprezentantul Parchetului, procurorul Voicilă Virgil glăsuiește ca pe marginea șanțului și, conform încheierii de ședință din data de 9 decembrie 2008 susține următoarele: “… nu este o situație de rea credință din partea unității, mai de grabă această situație există la mai multe societăți, fiind una generală. Mai arată că asociația a făcut cea a putut, respectiv că petentul a fost retribuit, iar cu privire la desființarea postului după o lună, nu se poate face astfel de aprecieri în sensul că dacă hotărârea a fost pe 14.06.2007, iar decizia ar fi fost pe 05.12.2007 ar fi fost o rea intenție din partea societății, concluziile fiind e respingere a plângerii”.

Gramatica a fost abrogată la judecătoria Slobozia, fapt care ne pune serios pe gânduri.  Inepția de mai sus este girată de semnătura judecătoarei Octavia Marcela Alecsiu, probabil neplătită cu spor de stres și aflată sub influența științifică nefastă de tip Spiru Haret. Că astfel de oameni care gândesc și scriu în acești termeni fac justiție în România nici nu ne mai miră. Gândiți-vă doar că cei care au contribuit la redactarea unei astfel de sentințe trimit oameni la închisoare  ca să realizați în ce rahat instituționalizat ne aflăm. Norocul nostru este că printre magistrați există și oameni normali la cap. Care au analizat opera Judecătoriei Slobozia și au casat-o scurt.

Manevre demontate de Tribunal

Pe tot lanțul care a condus la această sentință a Judecătoriei Slobozia nimeni nu a văzut sau nu a vrut să vadă o golănie incredibilă comisă de conducerea AVPS Ialomița. La data de 14 iunie 2007 CAB decide reîncadrarea lui Pasici. O lună mai târziu, mai exact la data de 20 iulie 2007 consiliul de administrație AVPS decide schimbarea organigramei prin eliminarea funcției de contabil șef! Motivul pueril invocat la instanță este existența acelui contract cu firma de contabilitate. Spunem pueril pentru că respectivul contract există din 2005, de pe vremea când Pasici era contabil șef. Mai mult, ține de domeniul evidenței faptul că postul a fost desființat după ce Pasici a câștigat procesul. Iată ce concluzionează judecătorii de la Tribunalul Ialomița: “Din moment ce s-a invocat acest contract (n.r contractul cu firma de contabilitate) încheiat așa cum s-a arătat în 2005, se impune în mod necesar o întrebare și anume care este motivul pentru care s-a așteptat aproape doi ani de zile pentru a se dispune scoaterea postului din organigramă și s-a procedat în acest fel abia după cea a rămas defnitivă hotărârea prin care  AVPS era obligată să-l încadreze pe petent în funcția deținută anterior concedierii. Pe de altă parte din actele aflate la dosar reiese că în realitate contractual de prestări servicii nr. 797/2005 s-a încheiat pe o perioadă determinată de 1 an iar din cuprinsul hotărârii AVPS Ialomița numărul 298/04.05.2006 s-ar putea deduce că nu a fost prelungit din moment ce la punctul numărul 4 s-a aprobat organizarea concursului de licitație pentru selecția de oferte cu firme de contabilitate …. Infracțiunea prevăzută de art. 278 din Codul Muncii nu vizează însă exclusive situațiile când nu există nici o justificare pentru refuzul de executare, o rea credință vădită, ci este comisa și atunci când persoanele obligate să execute o hotărâre au procedat în așa fel încât hotărârea să nu mai poată fi executată, tocmai pentru a evoca ulterior lipsa vinovăției”. Magistrații tribunalului pun degetul pe rană. Exact în această situație ne aflăm iar ea ține de domeniul evidenței. Observăm că în baza acelorași documente, se iau două decizii diametral opuse. Ceea ce ne face să ne întrebăm cum a fost instrumentat acest dosar de vreme ce nici procurorii de la Parchetul Slobozia și nici judecătorii de la instanța de fond nu au observat aceste  contradicții flagrante. Iar dacă mai spunem că instrumentarea dosarului a durat mai bine de 6 luni iar comisarul Anghel Papacioc, amic bun și fost coleg al șefului AVPS Tudor Nicolae, a scos dosarul de la sertar abia după ce Pasici a amenințat că va reclama tergiversarea soluționării avem o imagine completă a întregii afaceri. Prin decizia pronunțată Tribunalul a casat sentința  Judecătoriei Slobozia și rezoluția Parchetului, dosarul fiind retrimis la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia pentru începerea urmăririi penale. Adică, lucrarea a fost retrimisă celor care au încercat să o îngroape. Așteptăm provincia.

Ampla operaţiune de deratizare declanşată de ministrul Dan Nica este o făcătură ordinară care a vizat mici ajustări şi ierarhizări în rândul mafiei care domina IPJ Ialomiţa din cele mai vechi timpuri. Destituirea prin pensionare liber consimţită a tandemului Stan Bîtlan- Iosif Chirică nu este altceva decât o răfuială între clanurile interlope din MI iar scopul este acapararea influenţei în judeţ. Aşa cum vom demonstra în cele ce urmează, nu curăţirea instituţiei s-a dorit, ci înlocuirea unor corupţi cu alţi corupţi.

Capitolul 1, introductiv

Afacerea care a declanşat deranjul la IPJ Ialomiţa îşi are începuturile în mai 2009, când în garsoniera de la OTV poposesc pentru destăinuiri nişte băieţi supăraţi din cartierul Bora. Mânaţi de setea de dreptate socială, interlopii din clanul lui Gigi Piticul scot pe masa lui Dan Diaconescu nişte fotografii în care şeful poliţiei Slobozia, comisarul Iosif Chirică, este înfăţişat beat mort chefuind cu paşnicul interlop. Acuzaţiile de şpăguire continuată a organelor din IPJ curg la o oră de vârf şi ţin până târziu în noapte, clanurile Calu şi Piticu dezvăluind prin acuzaţii reciproce întreaga mizerie din miliţia ialomiţeană. Subiectul este reluat în presa locală, fapt care-l determină pe prefectul PSD Alecsadru Ştiucă să organizeze o conferinţă de presă la care este invitat şeful IPJ, comisarul Stan Bîtlan. Lipsit de simţul ridicolului, Bîtlan pune pe masă o explicaţie senzaţională despre aventurile bahice ale subordonatului său. În chiar ziua respectivă, 18 mai 2009, se înregistrase un dosar penal care avea ca obiect un atac cu Xanax împotriva bietului comisar Chirică. Scopul acestei manevre era simplu. Prin deschiderea acestui dosar penal se bloca orice anchetă administrativă împotriva comisarului bahic iar operaţiunea de retragere strategică la pensie se putea derula în linişte. Cum scăndălăul nu s-a declanşat, dosarul de pensionare al lui Chirică a rămas în stand-by, ca şi dosarul penal inventat de Bîtlan pentru acoperirea subordonatului său.

Capitolul 2, despre motive

Ce-i mâna pe interlopi în luptă? De ce s-au încăierat în direct la televiziune? În mai 2009, comisarul Florin Popescu de la serviciul Judiciar a finalizat un dosar privind molestarea unui individ, eveniment care a avut loc în piaţa din Slobozia. Cercetările comisarului s-au soldat cu arestarea lui Gigi Piticul, acuzat de vătămare corporală gravă soldată cu pierderea unui simţ. La Parchetul Judeţean încadrarea juridică s-a schimbat iar dosarul a fost restituit pentru cercetări.  Adjunctul procurorului şef, Cătălin Hristescu, a intrat brusc în concediu de odihnă ca urmare a unor controale declanşate de la Ministerul Justiţiei şi DNA instituţii care-l bănuiau pe procuror de un blat cu infractorii. Mai mult, poliţistul Florin Popescu, scârbit de modul în care se intenţiona blătuirea dosarului s-a pensionat, la decizia sa contribuind şi contre îndelungi cu şeful IPJ, Stan Bîtlan. Arestarea lui Gigi Piticul a declanşat nemulţumirea băieţilor din Bora soldată cu apariţia televizată de care am vorbit ceva mai sus. Care acuzau că deşi au plătit taxa de protecţie au rămas fără liderul spiritual arestat abuziv. Contrele cu cei din clanul advers se datorau faptului că cei din famiglia lui Gigi Piticu susțineau că poliția protejează clanul Calul pentru ca ăștia erau folosiți pe post de sifoane. La rândul lor alde Calul susțin că banda lui Piticul este protejată inclusiv de procurorul Hristescu pe motive de șpăgi.

Capitolul 3, despre interlopii din miliţie

Schimbăm decorul şi ne integrăm spiritual cu găştile din IPJ Ialomiţa. Fapte. În noiembrie 2008 la Urziceni două clanuri de romi se iau la bătaie. Deşi un beligerant ajunge la spital cu o plagă împuşcată şi serviciul de salubritate al oraşului curăţă vreo două ore mizeria rezultată în urma conflictului, poliţia neagă evenimentul. Apoi îl confirmă dar fără urmări pe tabela de marcaj a beligeranţilor identificaţi repede dar nesancționați. Două luni mai târziu fenomenele se repetă. De data în plină zi şi în faţa camerelor de luat vederi. Controlul declanşat de IGPR se lasă cu sancţiuni. Formale, dar sancţiuni, cu care Stan Bîtlan se şterge la, ne scuzaţi, fund. Astfel, deşi comisarul Viorel Dascălu, adjunct al şefului de inspectorat, este cercetat prealabil alături de alţi 11 ofiţeri bănuiţi că ar favoriza clanurile din Urziceni şi urmează să fie schimbat din funcţie, la data de 20 mai 2009 este numit şef al Poliţiei Urziceni. Mutarea vizibilă şi astăzi i-a mai bătut un piron în scriu lui Bîtlan, al cărui scaun era râvnit de PSD, partidul care-şi adjudecase şefia instituţiei la împărţeala din ianuarie 2009. Stan sfidează decisiv regimul PSD cu câteva săptămâni în urmă, când un agent de la poliţia Ţăndărei care pregătea un chef miliţienesc post bilanţ este călcat de tren în timp ce traversa calea ferată cu maşina doldora de mărfuri colectate de la privaţi şi moare. Chemat la ordine la IGPR, Bîtlan dă cu pulanul în masă bazându-se excesiv de mult pe amicii care-i ţineau spatele de atâţia ani în legătură cu nişte fapte pe care le vom dezveli ceva mai încolo. Picătura umple paharul şi Nica îşi încordează muşchii. Expediţia de pedepsire este prefaţată de o ofensivă mediatică declanşată sâmbătă seara, când televiziunile sunt trimise la pont la Slobozia.

Capitolul 4, pretextul lui Nica

Sâmbătă sera, în Bora, două clanuri de romi se încaieră. Se trage cu puşca, doi oameni ajung la spital cu plăgi împuşcate iar alţi câţiva tăiaţi şi înjunghiaţi. Ciudat, deşi poliţia intervine prompt şi saltă vreo 40 de suspecţi şi martori nimeni nu oferă nici un indiciu despre trăgător, care dispare în ceaţă. Coincidenţă, în aceeaşi seară în comuna Ciochina patronii unei discoteci utilizează un pistol cu care pun capăt unui scandal declanşat între nişte beţivani. IPJ se face arici, iar televiziunile trimise la punct fix culeg opinii de la interlopii din Bora despre corupţia din miliţie. Ştirea ar fi rămas doar una oarecare pentru că poliţia chiar îşi făcuse treaba. Aşa că, tot la pont, televiziunile descoperă scandalul pe bază de Xanax publicat de presa locală în urmă cu trei luni. Şi de aici începe circul. Ministrul Nica o face pe neştiutorul şi, în faţa dovezilor irefutabile prezentate de televiziuni, anunţă luni dimineaţă schimbarea din funcţie a lui Bîtlan şi Chirică. Luni pe la ora 17 apare lovitura de teatru. Bîtlan se pensionează şi el medical, aşa cum GSE anticipase deja, iar Chirică aflat în procedura întreruptă în mai îl urmează. Ministrul Nica nu uită totuşi să amintească că domnul Chirică a fost drogat şi sechestrat, fapt pentru care a şi depus o plângere penală împotriva lui Gigi Piticul. Nica mai spune că Bâtlan nu poate fi schimbat din funcţie deoarece a intrat în concediul medical, dar că se va pensiona deoarece îndeplineşte condiţiile. Blatul se făcuse, trocul fusese realizat iar scaunul, în fine vacantat, fie numele PSD lăudat. Circul însă, abia acum începe.

Capitolul 5, despre ce au ştiut şi ce au acoperit miliţienii lui Nica

Că Nica şi toată gaşca lui de neadormiţi mimează surprinderea şi că operaţiunea de deratizare demarată la Slobozia nu vizează decât înlocuirea unor corupţi, ai PD-L, cu ai corupţi, ai PSD, o demonstrează următoarele fapte confirmate de ofiţerii cu coloană vertebrală din IPJ Ialomiţa. În august 2008, inspectorul Vasile Andrei, adjunctul comisarului Iosif Chirică află de excursia bahică comisă de şeful său acasă la Gigi Piticul. Andrei întocmeşte rapoarte scrise expediate la şeful IPJ Stan Bîtlan, la DGA, la Serviciul de Informaţie şi Protecţie Internă. Informaţiile ajung pachet la minister dar batista este pusă tradiţional pe ţambal. Bâtlan face raportul ghem şi-l depune la coş iar Chirică se reface cu o ciorbă de burtă. După două luni Andrei este informat că întâlnirea reclamată de el a fost o întâmplare nefericită şi că nu există suspiciuni de corupţie. Faptele descrise de ofiţer detaliat arătau cum Chirică s-a întâlnit cu un amic căruia îi născuse nevasta şi cum a băut cu acesta o sticlă de vin la barul Atlantic din Slobozia. La a doua sticlă partenerul lui Chirică a plecat acasă, iar poliţistul a rămas la locul faptei alături de Gigi Piticul care a plătit masa prelungită până a doua zi dimineaţă. Beat cui, Chirică a condus maşina până la casa interlopului, unde a lovit poarta avariindu-şi autoturism reparat ulterior pe blat. Iar dacă Andrei a primit totuşi un răspuns, şeful DGA Ialomiţa, Constantin Cojocaru aşteaptă şi acum un semn cum că informarea sa a ajuns la cine trebuia. Concluzia noastră întărită astăzi de cei doi ofiţeri este simplă: conducerea MI ştia de scandal încă din august 2008, dar a muşamalizat întreaga afacere. Mai mult, deşi ar fi trebuit să fie informat despre incidente, ministrul Dan Nica se face că nu ştie şi susţine minciunile tandemului Chirică-Bîtlan, cărora le acoperă retragerea din miliţie către o pensie liniştită. Iar ca tacâmul să fie complet, corpul de control al IGPR aflat acum la Slobozia bate câmpii căutând acul în carul cu fân astfel încât să nu-l găsească. Nu au fost solicitate rapoartele inspectorului Andrei sau cel al şefului DGA despre eveniment şi nici nu s-au luat declaraţii ofiţerilor care ar fi putut dezvălui întreaga reţea infracţională din cadrul IPJ Ialomiţa patronată de comisarul Stan Bîtlan şi acoliţii săi. Care arată cam aşa.

Capitolul 5, despre caracatiţa miliţienească

În sarcina fostului şef al IPJ Ialomiţa se pot aşeza câteva cărămizi după cum urmează. În 2007, un cetăţean din Slobozia a depus un denunţ prin care arăta că un agent de circulaţie din Urziceni l-a oprit nejustificat în trafic şi i-a cerut mită. La rândul său poliţistul a trimis la IPJ o informare în care indica numărul de înmatriculare al unei maşini al cărei şofer a refuzat să prezinte documentele după ce a fost oprit pentru exces de viteză. Lucrarea a zăcut în sertarul şefului SPR Ialomiţa până când prin rezoluţie scrisă Bîtlan a clasat-o fără măcar să o înregistreze la lucrări penale. DGA Ialomiţa a preluat-o şi a înaintat-o la DNA. Nici până astăzi nu există o rezoluţie, deşi faptele sunt clare. Un alt caz semnalat de DGA în scris către Ministerul de Interne este cel privind trucarea concursului de şef al Serviciului Judiciar. Deşi subiectele trebuiau elaborate de o comisie, Bîtlan a preluat lucrarea pe cont propriu. Unul dintre membrii comisiei, comisarul Papacioc, a fost trimis la plimbare când a încercat să-i propună lui Bîtlan să participe la elaborarea subiectelor. Cazul semnalat de DGA a rămas fără soluţie. Şi Chirică are la activ câteva isprăvi. Cea mai tare este protejarea fostului subofiţer Prodan Marian, care în mai 2008 trebuia să execute o pedeapsă cu închisoarea în urma unui proces de luare de mită în care a fost condamnat definitiv. Numai că deşi mandatul se afla la poliţie, nimeni nu reuşea să dea de fugar. Care fugar a petrecut sărbătoare de 1 mai 2008 la vila sa din Costineşti alături de doi poliţişti de la serviciul judiciar. Sursele noastre din IPJ susţin că vila lui Chirică din comuna Bucu a fost construită de firma lui Prodan, fugarul pe care nu-l caută nimeni şi care nu a fost încarcerat nici până în ziua de astăzi. Iar corpul de control al IGPR nu dă semne că ar fi pasionat de istoria ticăloşiei la IPJ în cincinalul Bîtlan.