Wednesday, July 23rd, 2014

Un bărbat, de 33 de ani, din oraşul Strehaia, judeţul Mehedinţi este cercetat penal de poliţiştii feteşteni de investigare a fraudelor, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune, după ce, cu ocazia unei tranzacţii cu cereale, a înşelat un cetăţean cu peste 220.000 de lei.

Ieri, în jurul orei 16.05, un echipaj de poliţie rutieră aflat în serviciul de patrulare pe Strada Călăraşi din municipiul Feteşti, a fost depăşit prin încălcarea marcajului longitudinal continuu şi cu viteză excesivă de un autoturism înmatriculat în capitală.

Poliţiştii au procedat la urmărirea acestuia cu semnalele acustice şi luminoase în funcţiune, reuşindu-se oprirea acestuia în zona Cartierului Buliga. Procedând la legitimarea ocupanţilor autoturismului, s-a stabilit că aceştia sunt doi bărbaţi, în vârstă de 33, respectiv 37 de ani, primul în calitate de conducător auto, ambii domiciliaţi în localitatea Strehaia, judeţul Mehedinţi.

În timp ce poliţiştii rutieri luau măsurile legale faţă de conducătorul auto, respectiv aplicarea unei sancţiuni contravenţionale şi reţinerea permisului de conducere, la faţa locului a oprit un alt autoturism, condus de un constănţean de 49 de ani, care a reclamat faptul că în urmă cu aproximativ două ore a fost înşelat cu suma de 228.637 lei, cu ocazia unei tranzacţii de cereale, de către ocupanţii autoturismului oprit de echipajul de poliţie rutieră.

Persoanele în cauză au fost preluate de către poliţiştii Biroului de Investigare a Fraudelor Feteşti şi conduşi la sediul Poliţiei Municipale pentru continuarea cercetărilor.

În urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că în urmă cu aproximativ o săptămână, prin intermediul unei cunoştinţe, constănţeanul, administrator al unei firme ce are ca obiect comercializarea cerealelor, a aflat că un agent economic din judeţul Mehedinţi, reprezentat de bărbatul de 33 de ani, caută clienţi pentru vânzarea unei cantităţi mari de grâu. După mai multe discuţii prealabile, ieri, 13 septembrie a.c., cele două părţi s-au întâlnit în municipiul Feteşti, ocazie cu care au hotărât să tranzacţioneze 260 de tone grâu, cantitate ce urma să fie predată cumpărătorului după întocmirea şi achitarea facturii.

Întrucât cumpărătorul a fost de acord, vânzătorul a întocmit factura fiscală pentru 260 de tone grâu, aceasta fiind achitată prin ordin de plată imediat prin filiala unei unităţi bancare din municipiul Feteşti, banii fiind retraşi din cont de la aceeaşi unitate bancară de către aşa-zisul vânzător.

Ulterior, cele două persoane care au întocmit factura de vânzare a grâului şi au ridicat din bancă contravaloarea acestuia împreună cu intermediarul tranzacţiei, au plecat cu autoturismul în direcţia Călăraşi. Cel din urmă, intuind intenţia celor doi de a părăsi municipiul Feteşti, fără să-i predea cantitatea de cereale, l-a contactat pe constănţean, căruia i-a adus la cunoştinţă intenţia celor doi, solicitând să fie lăsat să coboare din autoturism.

Ulterior acesta a fost luat din zona respectivă de către cumpărător, cei doi pornind în urmărirea autoturismului cu care se deplasau suspecţii, ajungându-i la ieşirea din municipiul Feteşti, în locul în care fuseseră opriţi de echipajul de poliţie rutieră.

Cu ocazia verificării unei genţi diplomat aflată asupra suspecţilor, precum şi a obiectelor de vestimentaţie, au fost identificate mai multe documente de evidenţă contabilă, două ştampile ale altor două societăţi, două cartele SIM de telefonie mobilă, precum şi suma de 226.360 de lei.

Întreaga sumă de bani, precum şi copii ale documentelor identificate au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor, fiind întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune.

Oamenii lui Abaza îmbrăcaţi la fel care o fac pe miliţienii comunitari se comportă ca nişte haimanale de stradă. Duminică seară, în jurul orei 22.00 doi comunitari s-au luat la bătaie în intersecţia de la Central.  Munteanu Ion a blocat cu moaca un pumn venit din muşchiul încordat al lui Răduţă Daniel. Cazul a ajuns la poliţie după ce madam Grapă care îi ţinea locul lui Abaza a refuzat să primească plângerea celui agresat.

Mareţi, 14 septembrie, un comunitar maidanez aflat pe treptele primăriei a apostrofat doi copii pe care i-a gratulat cu apelativul de “handicapaţi”. Iar pe mama lor a catalogat-o drept nesimţită care nu-şi educă plozii. Cum critica raţiunii pure venea de la un specimen cu şapcă plătit din bani publici, primarul Ionaşcu are toate motivele să de cu patrupedul de pământ.

Despre comunitari şi rolul lor în Slobozia am mai scris. De pomană, căci miliţia comunitară a ajuns loc de muncă pentru cetăţeni second hand dar cu drept de vot. Slobozia colcăie de mizerie, în vreme ce comunitarii o fac pe agenţii de circulaţie. Asupra acestui subiect vom reveni.

Aflăm “pe surse”, cum spun fătucile TV, că de la APIA se fură ca-n codru. Şi nu vorbim aici neapărat de bani, deşi având în vedere cine se ocupă de achiziţiile instituţiei am avea suficiente motive, ci de posturi. Recent, două dintre salariatele instituţiei au intrat în concediu prenatal. Conform legii, pe aceste posturi se putea organiza concurs în vederea ocupării temporare.

Numai că având în vedere foametea din urbe şi luând în considerare creierul extraplat al unor demnitari ai statului, măcar una dintre cele două funcţii este în pericol de a dispărea din organigrama de la Slobozia pentru a apărea în cea de la Fierbinţi. Surse apropiate PD-L pe care evident noi nu le credem susţin că deputatul jucător fătătat de Băsescu prin cezariană nereuşită ar dori să angajeze pe acest post un lipitor de afişe din colegiul Urziceni.

Faptul este de-a dreptul incredibil cu atât mai mult cu cât APIA nu mai este de mult sub autoritatea PD-L, ci a UNPR. Dar având în vedere faptul că la nivel de minister sforile sunt trase de oamenii lui Boc, n-ar fi exclus ca vreun deputat cu mintea-n colţuri să încerce marea cu degetul. Iar nea Mitică uneperistul să rămînă cu degetul în gură în sensul că la ei în ogradă să cânte găina şi nu cocoşul.

Oricum la APIA se întâmplă fenomene paranormale. La restructurare, de exemplu, au dispărut din schemă oameni cu experienţă pentru a fi păstraţi miliţieni expandaţi pensionaţi pe motive de dosar, care de rău ce e la APIA au renunţat la pensii de cîte 25-30 de milioane pentru salarii mult mai mici. Se pare că-i ca la miliţie, unde funcţia doboară leafa. Nea Mitică, ai legătura!

* Prin rezolutia nr. 108/P/2003 din 21.04.2003, semnata de procurorul Luminita Sega, Sectia de urmarire penala si criminalistica din Parchetul General a dispus extinderea cercetarilor impotriva inculpatului  Sorin Ovidiu Vantu pentru: instigare la abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, uz de fals, fals in declaratii, instigare la inselaciune cu consecinte deosebit de grave, instigare la fals in inscrisuri sub semnatura privata, spalare de bani.

* Luminta Sega a murit in 2006, dupa un an si trei luni de suferinte crunte, iar diagnosticul pus de mai multe clinici din Occident a fost “intoxicatie sistematica cu aluminiu”, deci otravire lenta.

* „Ancheta a decurs normal pina la un punct, cind m-am trezit ca nu ma mai audiaza nimeni. Aveam cu procurorul Luminita Sega cite doua trei intilniri pe saptamina, apoi i-a fost luat dosarul. Am facut intr-o zi cerere din arest sa fiu dusa la procurorul de caz si mi s-a raspuns: «Care?!». Si asta a durat pina cind procurorul Irinel Paun s-a gindit sa dea un rechizitoriu. Ce puteam sa cred din fundul celulei mele decit ca nu s-a vrut cercetarea domnului Vintu? (Ioana Maria Vlas).

* In rechizitoriul din dosarul FNI din 7.12. 2004, procurorul Irinel Paun disjunge din dosar partea referitoare la tatal FNI, apreciind ca “inculpatul Sorin Ovidiu Vintu a suferit o interventie chirurgicala ca urmare a unui accident casnic, fiind in imposibilitatea de a participa la efectuarea unor acte de urmarire penala”.  Asa a scapat SOV in dosarul FNI.

Integral aici: http://nicoletasavin.wordpress.com/2010/09/13/970/

La Perieţi, criza imobiliară a lovit necruţător. Aflată în foame de bani, primăria n-a ruşit să vândă terenul comunei decât la ridicolul preţ de 1,1 lei metrul pătrat. Şi putem vorbi de noroc, căci doi consilieri PSD s-au milostivit de bugetul public şi au oferit acest preţ. Vorbim de vreo 6 hectare de teren din incinta fostei CAP, pe care cei doi barosani de partid, naş şi fin, le-au avut în concesiune. Strânsă cu uşa, primăriţa PSD Elena Cristea n-a avut încotro şi a fost obligată să vândă. Emoţionant. Dar penal!

O vrăjeală pentru fraieri

Ultima şedinţă a consiliului local Perieţi s-a derulat după toate regulile artei. Legalitatea a fost respectată la sânge iar respectarea ei s-a impus încă de la şedinţele pe comisii, care la CL Perieţi se derulează după o singură lege: Legea bunului plac. Proiectul de hotărâre prin care primăriţa Elena Cristea dădea curs unor cereri venite de la doi consilieri PSD a fost dezbătut în comisia economică. Secretarul comisiei, consilierul Pîrvu Nicolae, susţine că respectivul proiect era însoţit de un aşa zis raport de evaluare care stabilea după toate regulile artei că un metru pătrat de pământ în incinta fostei CAP costa fix 1,1 lei noi. Adică vreo 0,27 euro. Potrivit raportului de evaluare, terenul respectiv este situat în extravilanul localităţii şi era exploatat în regim de concesiune de consilierii PSD Constandache Carol şi Axinte Tudor. Atât de extravilan era terenul, că pe el a răsărit o vilă şi nişte acarateruri care dau aspect de locuinţă, iar primăria a investit nişte bani foarte publici pentru a duce acolo reţeaua de apă. Cum o fi ajuns Costandache să contruiască în extravilan, rămâne un mister. Un mister pe care nici cele 8 pagini din 13 ale raportului de evaluare trimis la mişto consilierilor nu-l explică. Tot ce explică raportul este că cele două terenuri pe care Constandache şi Axinte au pus ochii au fost evaluate la data de 17 martie 2010 la fix 1,1 lei per metru pătrat. Cică valoare de piaţă! Pe care primăriţa o înghite nemestecată şi o pune într-un proiect de hotărâre prin care consilierii erau puşi să voteze vânzarea. Cât de prost să fi să îţi însuşeşti această aberaţie în condiţiile în care un loc de casă amărt se vinde la Perieţi cu minim 1 euro metrul pătrat fără nici un fel de utilităţi? Răspunsul este simplu. Nu trebuie să fi bou, ci niţel corupt.

Manevre pe traseul comisie-secretariat

Consilierul Pîrvu susţine că procesul verbal al comisiei economice a fost semnat de toată suflarea prezentă. Adică şi de cei doi milostivi consilieri care îşi făceau pomană cu primăria şi cumpărau cele două terenuri. Numai că pe una din copiile raportului de avizare trimis de Pîrvu la secretarul CL apare o menţine interesantă adugată manual de cei doi. Ambii menţionează că s-au abţinut de la vot în comisie deoarece au interese în respectivul proiect iar legea le cere să se abţină. Cum de nu şi-au dat seama de asta când au semnat procesul verbal al comisiei prin care îşi exprimau acordul înclusiv asupra proiectului? E simplu. Cineva le-a deschis ochii dar a uitat că băieţii îşi votaseră ingineria imobiliară cu amândouă mâinile. Scuzabil, având în vedere că şi la preluarea instalaţiilor de irigat de către asociaţia sa, consilierul Costandache a votat inclusiv proiectul de hotărâre fără ca cineva să bage de seamă.

Pomana fără lumânare pe linie de partid

Rezumatul golăniilor la Perieţi este următorul. După ce apus mâna pe activele fostului CAP prin metode specifice chelnerilor care au monopolizat agricultura, Constandache a pătruns în politică. Pe uşa din dos pe care a deschis-o cu capul, după cum susţin surse din PSD care se bazează pe ultimele alegeri interne de la partid câştigate prin fraudă de Costandache. La alegerile din 2004, deşi a pus piatră pe străzi cu voie de la bec şi a plasat mititei şi ţuică la capul gol, agricultorul a luat-o în barbă de la primăriţa Cristea, pe atunci conservatoare foc. În 2008 Cristea a schimbat macazul şi s-a înhăitat cu băieţii de la PSD. Adică cu exact aceeaşi oameni care acum au primit pomană de la primărie vreo 6 hectare de teren. Pe care nu că n-ar fi avut dreptul să le cumpere, numai că au făcut-o la un preţ scos din burtă şi înghiţit pe nemestecate. Acum înţelegeţi ce caută nişte fermieri ca Axinte sau ca naşul său Constandache în politică? La contrapartidă, majoritarii din consiliul local au oferit protecţie primăriţei Elena Cristea. Care a făcut ce-a vrut şi cum a vrut în comună pe baza maşinii de vot PSD unsă cu avantaje după cum am arătat mai sus. Întrebări asupra activităţii primăriei au pus numai consilierii PD-L. Pîrvu, taxat drept nebun de gaşca de la PSD, este unul dintre ei. Care se întreabă cât teren or fi exploatat cei doi şi cât teren o figura în contractul de concesiune. Sau care este situaţia plăţilor către bugetul local făcute de cei doi şi firmele lor? Sunt informaţii fără de care nu se putea lua o decizie în acest caz. Cât despre liniştea primăriţei Cristea, raportul Curţii de Conturi care dezvăluia ilegalităţii flagrante şi găuri în buget a fost trecut sub tăcere. La fel şi situaţia patrimoniului public despre care nu se mai ştie nimic. Iar toate astea se întâmplă sub ochii prefetului, care pare anesteziat de posibilitatea ca la viitoarele alegeri Elena Cristea să defileze sub steagul PD-L. E doar o presupunere.

În înţelepciunea lui guvernul anunţă prin vocea noului ministru de finanţe cum că ajutorul de înmormântare nu va fi taxat cu CAS. Adică urmaşii nu vor fi obligaţi să achite contribuţii de asigurări sociale, aşa cum vor achita salaraţii dacă primesc maşină şi telefon de la firmă şi le folosesc în scop personal. Cât de mare să fie disperarea şi cât de săracă în idei să fie tigva premierului ca să accepte asemenea aberaţii? Secretul stă în filozofia politicienilor din PD-L sau de aiurea care cred că ajutorul social trebuie dat celor care nu au şi nu celor care nu pot. Optica generalizată a fost aceea că săracii trebuie ajutaţi. Şi pensionarii. Şi persoanele cu dezabilităţi. Şi copiii, indiferent dacă provin din familii de miliardari sau din cele dezorganizate. În momentul în care ai un buget sită şi îţi propui să asişti 11 milioane de cetăţeni, adică jumătate din populaţie, este evident că ai problemă la cap. Asta în condiţiile în care am accepta că toţi politicienii din România sunt de stânga şi că nu pot dormi noaptea de grija populaţiei. Realitatea este însă alta. Sistemul social aberant din România este buget de cumpărat voturi. Au stabilit asta toţi politicienii care s-au succedat la guvernare, începând cu mafioţii lui Ilici, clonele ratate ale lui Brătianu conduse de un bugetar sau băieţii care freacă puntea sub Băsescu. Mişcarea a ţinut iar banii investiţi în ajutoare sociale au ţinut închişi ochii electoratului. Aşa s-au clădit marile averi din România, alimentate cu bani de la buget furaţi ziua în amiaza mare, prin licitaţie publică şi căraţi cu vagonul în conturi de peste gard. Criza însă a adus mult aer şi puţine lichidităţi în bugete. Iar ce au dat politicienii în 20 de ani pentru voturi trebuie să plătească acum populaţia activă. Adică angajaţii din privat şi companiile care s-au restructurat până la dispariţie. Pentru că armata de hămesiţi care votează pe mici şi bere trebuie hrănită iar bugetarii cu lefuri mai mari ca a preşedintelui tocmai ce au fost declaraţi monumente ale naturii care reclamă ocrotire. Nici de pensiile şmecherilor nu te poţi atinge, că iese cu grevă. Să dai afară din aparatul parazitar iar nu merge, că te iau sindicaliştii cu burtă la înjurături şi îşi strică pacea socială. Aşa că ce mai rămâne? Mai punem un bir social pe câte ceva. Pe maşina de la firmă, pe telefon, pe locul de parcare sau pe cel de veci, mult mai ieftin ca cel din Europa. Este oricum mai profitabil decât se tai evaziunea fiscală de vreo 80% din agricultură, decât să impozitezi corect viloaiele de 1000 mp ca cea a lui Videanu sau să taxezi corect luxul. Asta şi pentru că nu poţi să ţi-o tragi singur la ţurloaie, tu ministru sau om politic de la putere sau din opoziţie. Nu ne rămâne decât să mulţumim fierbinte capetelor pătrate şi seci din politică pentru că ne-au scutit de CAS măcar pe ajutorul de înmormântare. Care devine la fel de profitabil ca bonurile de masă odinioară. Uite aici idee de fentat taxele! Mai ales că în România cea mai bună soluţie pentru deces este internarea în spital.

Situată la doar câţiva kilometri de Slobozia, comuna Perieţi este o oază de anormalitate. Legea este călărită de reprezentanţii administraţiei aleşi pe sprânceană iar vieţile oamenilor sunt guvernate de haos. Singura lege care domneşte la Perieţi este legea bunului plac. Pînă şi instituţiile fundamentale ale democraţiei, respectiv puterea şi opoziţia, sunt amestecate într-un amalgam imposibil de pătruns cu mintea. De la alegerile din 2008 comuna este un câmp de război pe care se înfruntă orbeşte două tabere. Majoritarii, conduşi de primăriţa Elena Cristea, se bat cu minoritarii conduşi de consilierul Nicolae Pârvu. Războiul, unul normal dacă s-ar juca după reguli, are un singur efect vizibil. Autorităţile judeţene în frunte cu Prefectura au abandonat complet comuna, lăsând taberele să îşi regleze conturile după posibilităţi. Este greu să vorbim de tabere politice. Căci primăriţa înmatriculată la PSD joacă cu şefii de la PD-L ai lui Pîrvu, iar social democraţii lui Ciupercă se fac că plouă din dorinţa de a nu pierde, cel puţin statistic, un primar. Scos pe tuşă de propriul partid, Pîrvu se încăpăţânează să îşi facă treaba de consilier şi să ţipe la stele, în vreme ce şefii lui politici clocesc o candidatură supriză pentru alegerile din 2012, mizând pe primăriţa Cristea pe care nici PSD-ul nu pare a mai pune bază. Cel mult ceva acid. Pe acest fond, la Perieţi s-a instaurat haosul. Un haos care generează anomalii incredibile pentru o societate normală.

Pîrvu vs puterea

De mai bine de doi ani de când se implică în viaţa comunităţii, consilierul Nicolae Pîrvu este departe de a-şi epuiza resursele de răbdare. Războiul surd pe care-l poartă cu primăria are drept cauză respectarea legii. Unde-i patrimoniul public, care este lista de investiţii, de ce se aruncă banii pe fereastră sunt doar câteva dintre dilemele pe care consilierul le-a expus în epistole către primărie. Cerea date şi documente pe care fie nu le-a primit niciodată, fie a primit doar ce a vrut primăriţa să-i dea. Insistenţa i-a atras ura unor funcţionari din primărie, puşi în faţa unei dileme fără ieşire. Răspunsurile la adresele lui Pîrvu i-ar fi adus în postura de inculpaţi pe mulţi dintre ei. Au ales să tacă şi să urmeze indicaţiile primăriţei de a nu răspunde la nimic. Cu fosta secretară a consiliului local s-au războit Pârvu şi grupul lui de consilieri vreme de mai bine de un an. Bugetul, păşunea, locurile de casă pentru tineri, toate au rămas secrete de stat, căci la Perieţi legea privind accesul la informaţiile de interes public practic nu există. Secretara a ieşit la pensie şi în locul ei a venit un tinerel de la Prefectură. Care a înţeles repede mersul şi a intrat în joc. Numai că de data aceasta Pîrvu s-a trezit în faţa unui adversar de calibru. Plicuri cu scrisori de ameninţare primte acasă, SMS-uri injurioase primite de consilierul PD-L Ştefan Stoica direct de pe telefonul secretarului Ghica Ionuţ sau manifeste despre un presupus viol comis de Pîrvu au fost evenimente care au apărut imediat după ce secretarul cel nou a apărut în decor şi s-a izbit de cererile deranjate ale consilierilor PD-L. Plângerile la poliţie au curs iar meciul lui Pîrvu s-a mutat împotriva secretarului, vajnic apărător al secretelor penale din primăria Perieţi. Inclusiv un raport al Camerei de Conturi care dezvăluia o groază de încălcări de lege comise de conducerea administrativă a comunei a devenit secret de stat cu girul secretarului, care a refuzat să le pună la dispoziţia consilierilor documentul. Dosare penale închise din condei, blat pe faţă al prefectului cu administraţia din Perieţi şi memorii rămase fără răspuns au fost singurele rezultate vizibile ale acestui război care durează de mai bine de doi ani.

Ameninţări, intimidare şi anchete blocate

Simplul fapt de a cere documente de la primărie l-a transformat pe Pîrvu în inamicul public numărul 1 al secretarului Ionuţ Ghica. Situaţia tensionată dintre cei doi a culminat cu plângeri penale reciproce de care poliţia se ocupă printre picături. Consilierul Stoica a primit ameninţări prin intermediul unor SMS-uri, iar Pîrvu nişte plicuri cu prafuri în ele. Ambii au sesizat poliţia, bănuindu-l de agresiune pe secretar. După luni de anchetă asiduă poliţia a identificat telefonul de pe care au fost expediate mesajele ca fiind al secretarului, după cum susţine Stoica. Efectele anchetei au fost nule. De curând, prin comună au fost răspândite nişte manifeste subversive care reproduceau un aşa zis articol al unui ziar local în care Pârvu era acuzat de viol! Făcătura grosolană a fost urmată de o alta care anunţa dezvăluiri despre mărturiile pe care fiica consilierului Pîrvu şi-ar acuza tatăl de viol. Mizeriile tipărite au fost împrăştiate dintr-o maşină. Consilierul PD-L susţine că poliţia ar fi identificat maşina ca fiind înmatriculată pe numele soţiei lui Ghica. Ziarul a cărui ediţie electronică a fost piratată grosolan este Ialomiţa. Şeful publicaţiei, domnul Nicolae Tache, a făcut plângere pentru furt de identitate iar Parchetul a început urmărirea penală împotriva secretarului Ghica Ionuţ. În ciuda acestor demersuri timide ale organelor statului, la Perieţi legea continuă să fie călcată în picioare, sub nasul Prefecturii.

Piaţă fantomă pentru fraieri

În iulie 2010, producătorii agricoli care comercializau pepeni pe marginea DN2A au primit vizita oamenilor de la primărie. Li s-a explicat că trebuie să plătească o taxă de 3 milioane de lei pentru a putea vinde. Li s-au tăiat chiar nişte chitanţe pentru închirierea unor suprafeţe în piaţa comunei. Care piaţă este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire. Ulterior oamenii au aflat că n-au voie să comercializeze produse pe marginea drumului şi că piaţa pentru care au plătit chirie nu este autorizată. Şi nici nu avea cum să fie din moment ce ea nu reprezintă decît un teren plin de buruieni şi împrejmuit cu un gard. Iar asta pare o glumă pe lângă golănia de la ultima şedinţă a CL, când doamna primar a propus casarea tribunelor şi gardului de la stadion, obiective aparţinând domeniului public care au fost măritate de mult. Singurul care a ţipat pe această temă a fost Pîrvu. Evident, nu l-a auzit nimeni.

În atenţia domnului Marinică, de la Poştă! Domnule preşedinte sau director, cum vreţi să o luaţi, suntem un grup de cetăţeni ecologici care vrem să prostestem împotriva miliardarului Grigore, bugetar şef la Garda de Mediu în timpul liber. Am aflat pe surse că un cetăţean din ţara lui AC Milan şi-a luat-o de vreo 200 de milioane pentru că şi-a permis să nu cumpere otrăvuri agricole de la fitocomurile lui Grigore, ci le-a adus la juma de preţ din Italia. Omul a cerut lămuriri şi a fost informat direct că pentru otrăvuri există fitocumuri(n-am găsit altă rimă). Il piccolo Valerio a priceput mai greu şi şi-a luat-o de i-a sărit pizza din portofel.

Un nene din ţara lui Hitler a plasat nişte mălai în orăşelul Slobozia finanţând un mega ţepar cu dosărele la activ în vederea re-re-re înfiinţării unui service auto. La o adică, în caz de insolvenţă, hitleristul trebuie să ştie că va recupera fix praful de pe toba de eşapament a lui nea COSTEL. Cică, există şi acum nişte băieţi milostivi din Slobozia care au plătit către cămătari datoriile istorice ale lui nea Costel şi care plâng după bani şi acum. Iar poliţia se face că plouă. Numai  Ţintă să nu fi. Ţinta ţeparului vrem să zicem.

Malpraxis-ul stă la spitalul din Slobozia fix pe halatul de manager, pe care îl şi pătează de altfel. Deci avem: un accident de circulaţie banal soldat cu o vătămare a unui picior. Al cui era piciorul, nu contează. Membrul a ajuns la Slobozia la spital pentru reparaţii. De gardă era medical supranumit Pampers pentru moaca lui de copil tâmpit. Pampers a preluat cazul şi l-a pus pe lista de aşteptare. Fraierul nu s-a simţit deloc. Bine, vrem să zicem. Fapt pentru care a fost facut colet şi expediat la Bucureşti.

Episodul doi este mai simplu. Pentru că Pampers a frecat menta, piciorul pacientului a devenit lemn. Sau plastic, depinde din ce o fi fost făcută proteza. Fapta descrisă de medicii din Bucureşti a aterizat sub formă de sesizări la comisia de malparxis de la DSP Ialomiţa şi la Colegiul Medicilor. Pampers este lovit la două ciocane. Pe de o parte de pacientul nenorocit pe viaţă, iar pe de altă parte de şoferul vinovat al cărui portofel va devein casă de pensii. Aşteptăm cu nerăbdare urmarea. Sau urmările.

Agentul 007,63

Vaccinâd la derbedei!

Conducerea UNPR Ialomiţa anunţă că a demarat campania de strângere de semnături pentru susţinerea legii privind taxa de solidaritate. Proiectul a fost anunţat de preşedintele Gabriel Oprea încă de luna trecută şi a fost deja lansat in dezbaterea comisiilor parlamentare. Prin această lege vor fi impozitate cu 1% din valoare terenurile, imobilele, maşinile, ambarcaţiunile cu o valoare insumată mai mare de 450.000 de euro deţinute de persoanele fizice. În cazul în care valoarea acestor bunuri este mai mică de 450.000 de euro  euro se vor taxa doar  bunurile imobile a căror valoare individuală este mai mare de 300.000 euro, precum şi bunurile mobile a căror valoare individuală este mai mare de 50.000 euro, taxa de solidaritate va reprezenta 0,5% din valoarea individuala a bunurilor respective. Această taxa de solidaritate va fi instituită pentru o perioadă de 3 ani de zile şi are rolul de a echilibra bugetul de stat. Potrivit estimărilor UNPR sub incidenţa acestei legi intra circa 300.000 de contribuabili de la care se va încasa în 3 ani circa 9 miliarde de euro. Secretarul general al UNPR Ialomiţa, domnul Robert Mihai speră să obţină cât mai multe semnături în favoarea legii, pe care o consideră o soluţie rapidă de echilibrare a bugetului. Semnăturile în favoarea taxei de solidaritate vor fi adunate de echipe de voluntari ale UNPR, care vor activa în mai multe zone din oraş. Prezentăm în cele ce urmează proiectul de lege al UNPR.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL

LEGE

privind taxa de solidaritate

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art.1. - Începând cu data intrării in vigoare a prezentei legi se instituie, pentru o durata de 3 ani, taxa de solidaritate.

Art.2. – Persoanele fizice care deţin bunuri  imobile constând în locuinţe sau terenuri  precum şi  bunuri mobile constând în avioane, elicoptere, ambarcaţiuni sau autoturisme,  a căror valoare însumată este mai mare de 450.000 euro vor  achita, anual, o taxa de solidaritate în cuantum de 1% din valoarea totala a acestora, care se face venit la bugetul de stat.

In cazul în care valoarea totală a bunurilor mobile şi imobile prevăzute la art.2 este mai mica de 450.000 euro se vor taxa doar  bunurile imobile a căror valoare individuală este mai mare de 300.000 euro, precum şi bunurile mobile a căror valoare individuală este mai mare de 50.000 euro, taxa de solidaritate va reprezenta 0,5% din valoarea individuala a bunurilor respective.

Art.3. – Taxa de solidaritate se stabileşte de către direcţiile de taxe şi impozite locale, în conformitate cu prevederile art.2, pe baza declaraţiei pe proprie răspundere a persoanelor în cauză., conform modelului prevăzut în anexă, care face parte integrată din prezenta lege.

Art.4. Pentru stabilirea valorii bunurilor imobile prevăzute la art 2. direcţiile de taxe şi impozite locale utilizează „Ghidul privind valorile orientative ale proprietăţilor imobiliare” adoptat de către Uniunea Naţională a Notarilor Publici, iar pentru bunurile mobile valoarea se stabileşte scăzând din valoarea de catalog iniţială 25% pentru primul an de vechime şi câte 10 % pentru următorii 4 ani vechime.

Art.5. - Direcţia de taxe si impozite locale va emite dispoziţia de impunere asupra bunurilor prevăzute în condiţiile prezentei legi.

Art.6. -  La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă art.I, pct.2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.59/2010.

De la aceeaşi dată, modelul declaraţiei speciale prevăzut la art.252 alin.4, teza finală din Legea nr.571/2003, Codul Fiscal, se înlocuieşte cu modelul prevăzut în anexa la prezenta lege, iar art.263 alin.2 din aceeaşi lege se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) În cazul oricăruia dintre următoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport se calculeazã în funcţie de capacitatea cilindricã a acestuia, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 de cm 3 sau fracţiune din aceasta cu suma corespunzãtoare din tabelul urmãtor:















CAPITOLUL IV
Impozitul pe mijloacele de transport
Art. 263 alin. (2)
Nr.

crt.

Mijloace de transport cu tracţiune mecanicã lei/200 cmc sau fracţiune din aceasta
1. Motorete, scutere, motociclete şi autoturisme cu  capacitatea cilindricã de pânã la 1.600 cmc inclusiv

8

2. Autoturisme cu capacitatea cilindricã între 1.601 cmc  şi 2.000 cmc inclusiv

18

3. Autoturisme cu capacitatea cilindricã între 2.001 cmc  şi 2.600 cmc inclusiv

36

4. Autoturisme cu capacitatea cilindricã între 2.601 cmc  şi 3.000 cmc inclusiv

72

5. Autoturisme cu capacitatea cilindricã de peste 3.001 cmc

145

6. Autobuze, autocare, microbuze

24

7. Alte vehicule cu tracţiune mecanicã cu masa totalã maximã autorizatã de pânã la 12 tone inclusiv

30

8. Tractoare înmatriculate

18”

Scandalul de la Maternitatea Giuleşti scoate la iveală adevărata faţă a sistemului sanitar din România. Deşi alocările bugetare au crescut în câţiva ani de la 1 la peste 4 miliarde de euro, nivelul de dotare al spitalelor este la nivel de peşteră. Asta pentru că din banii sănătăţii se fură cu vagonul. Este un lucru atât de evident că nici n-ar mai trebui spus. Culmea este că deşi maternitatea aia nenorocită a înghiţit circa 2 milioane de euro, în jumătate de oră locul s-a transformat în cuptor. Pentru că s-au folosit improvizaţii, pentru că achiziţiile de aparatură au fost făcute pe principiul scump şi prost dar cu comisioane mari, pentru că asistenta şi medicii erau la chef în loc să fie la slujbă. Aici este, de fapt, buba cea mare! Nesimţirea, lucrul făcut de mântuială şi calitatea unei părţi importante a angajaţilor din sistem. Nu există justificarea lefurilor mici pentru ca salariaţii din sistem să nu îşi facă treaba. Nebunia a atins cote alarmante iar lipsa şpăgii atrage după sine riscuri majore pentru pacienţii fără resurse. Iar situaţia este generalizată, micile excepţii fiind prea puţine pentru a schimba percepţia. Bebeluşii morţi la Giuleşti sunt preţul plătit pentru miile de cazuri de malpraxis acoperite de justiţie şi de instanţele profesionale. Se ştia ce regim au născuţii prematuri, cum sunt lăsaţi cu orele fără supraveghere şi cât trebuie să plăteşti ca scorpia de asistentă să îşi facă treaba. Se ştie şi nimeni nu face nimic. Au salarii mici, spun apărătorii sistemului. O spun până ce o rudă apropiată sau chiar ei o păţesc. Atunci se schimbă discursul dar e prea tîrziu, nu-i mai ascultă nimeni. Dovada că sistemul e putred am avut zilele acestea, când un prieten medic a ajuns pacient la un spital din Bucureşti. Şi a stat 3 zile cu febră de peste 39 de grade fără ca cineva să-l bage în seamă. Era unul dintre aceia care susţinea că sistemul nu e iredemediabil compromis şi că sunt mulţi oameni în sistem care îşi fac treaba onest. Acum nu mai crede. Spune că sistemul e bolnav şi că boala lui începe de la cap. De la capul care-l conduce şi care-l perverteşte total. Oricât de multe ar fi fost miracolele medicale, starea de fapt dominantă este aceea că la spital ai toate şansele să pleci mai bolnav decât ai venit. Sau chiar să pleci între patru scânduri pentru că grup de cadre medicale au avut ceva de aniversat ori s-au trezit cu faţa la cearșaf că n-au avut bani de întreţinere. Orice strategie imaginată de politicieni trebuie să plece de la aceste două elemente. Primul este acela că din sistem se fură bani ca-n codru. Cel de-al doilea este acela că personalul medical trebuie să îşi facă treaba indiferent de nivelul salariului. Iar selecţia trebuie făcută în consencinţă. Abia de aici se poate reconstrui ceva. Atlfel, e bine să extindem cimitirele.