Wednesday, July 23rd, 2014

Recent, la Inspectoratul de Poliţie Ialomiţa a avut loc un concurs pentru ocuparea unor posturi. Candidaţii au dat buluc, fapt pentru care scorul a ajuns la circa 10.000 de euro per caşchetă angajată. Lucrarea a fost coordonată de Preasfinţia Sa Dascălu Viorel, lăudat şi pomenit în multe articole fie numele Lui! Ca şi la ocuparea funcţiei de şef de inspectorat, proba de foc a constituit-o limba străină, candidaţii având de ales între engleză şi franceză. Spre deosebire de alţi ani, miliţienii din conducere nu au mai cerut Inspectoratului Şcolar să desemneze profesori. Nea Viorel a dat o fugă la Urziceni de unde a adus cu maşina miliţiei doi profesori de nădejde care să se ocupe de limbi. Şi s-au ocupat, măi nene, că primii doi candidaţi declaraţi admişi nu au stat mai mult de câteva minute în sală. Iar notele obţinute au fost de excepţie: 9,50, respectiv 10! Eminenche! Procedura de examen a fost stabilită de fraţii Petreuş din conducerea IPJ, care se cred la miliţie pe moşia lor. Şi că tot veni vorba despre matrapazlâcurile şefilor IPJ, ne mai permitem o glumiţă primită pe surse”, cum ar spune fătucile din audiovizual! Cică absolvenţii de privată au cerut leafă potrivit studiilor superioare pe care le-au făcut prin diverse apartamente de bloc unde funcţioneză universităţi de prestigiu destinate agramaţilor fără diploma. Iar miliţienii din conducerea IPJ le-au completat fişele posturilor astfel încât 25% din activităţile băieţilor să necesite exact pregătirea atestată de diplomele lor de doi lei. Pardon, euro că aşa se plăteşte la private! Aşa s-a ajuns ca un agent care dă cu bâta de la SPIR să aibă atribuţii pe linie juridică. Ca şi cum infractorii nu sunt pocniţi cu parul, ci cu ditamai Codul Penal pe post de obiect contondent. Cu atâţia intelectuali pe metrul cub, vorba unui idiot care a scris în declaraţia de avere că viloiul lui are suprafaţa măsurată în metrii la a treia, nici nu ne mai miră bancurile cu poliţişti! Cool, man! (asta este pentru cunăoscătorii din miliţie!). Vom reveni pe larg în ediţia print! Adică tipărită, pentru doctoranzii de la Chişinău.

Asa zisul prefect al judeţului Ialomiţa se numeşte Mocănescu. Spunem aşa zis pentru că omul ocupă scaunul fără a îndeplini nici una dintre condiţiile legale. Singura condiţie pe care o atinge centaurul de Ţăndărei este aceea că este prieten cu Gogu. Petre Gogu, profesorul din capul la liberali. Nici nu s-a răcit bine scaunul de prefect eliberat de sub greutatea veterinarului Caramitru, că dinspre Instituţia Prefectului s-a făcut auzită strămoşeasca prostie! Liberalul Mocănescu a cuvântat, frate, despre criza mondială! Fostul funcţionăraş public şi-a pus neuronul la contribuţie şi a emis următoarea inepţie preluată de un organ de presă uşor atrofiat:dsc_0087.jpgImpactul recesiunii mondiale nu se simte şi în judeţul nostru. Sunt de părere că încă nu suntem afectaţi; de altfel marii agenţi economici încă nu au semnalat disponibilizări în masă. … În Ialomiţa marile activităţi se desfăşoară în agricultură, care, odată cu vremea rea şi luna octombrie se cam încheie iar construcţiile îşi reduc şi ele activitatea. Deci, măi Mocănescule, ia un pix şi notează. Criza, fiind mondială, nu are cum să nu afecteze şi Ialomiţa, judeţ care se află deja într-o criză de inteligenţă având în vedere calitatea prefecţilor pe care i-a avut până acum. Mai reţine, măi Mocănescule, că măsura crizei nu este dată neapărat de numărul de concedieri. Concedierile sunt un efect al restrângerii cererii şi producţiei. Adaugă scumpirea creditului şi pune-o peste majorarea deficitului de cont curent produsă de guvernul vostru de deştepţi şi vei obţine definiţia crizei. Şi asta se întâmplă, măi Mocănescule, deşi voi, liberalii, susţineţi că aţi dublat salariile românilor! Aţi dublat pe dracu’ mă! Românaşii au trăit pe credit doar cu buletinul şi închiderea robinetului la bănci a arătat adevărata putere de cumpărare a salariatului care nu lucrează la multinaţională sau n-are un salariu nesimţit de prefect. Revenind la criză,îţi mai spunem că Ialomiţa va fi afectată ca orice altă regiune. Şi un tâmpit şi-ar da seama că în momentul în care Germania se declară în recesiune, Ialomiţa nu are cum să fie raiul pe pământ. Am spus tâmpit? Cred că am fost prea blânzi.

 Deşi a fost catalogată drept o iniţiativă perdantă, renta viageră continuă să câştige teren şi să preocupe tot mai mult populaţia care ar putea beneficia de această facilitate. Din păcate însă, în Ialomiţa, eforturile autorităţilor pentru popularizarea acestei măsuri sunt insuficiente, iar potenţialii beneficiari ai rentei viagere continuă să bată drumul Biroului Judetean de Renta Viagera Agricola Ialomita. Reluăm deci, pentru uzul celor interesaţi, principalele informaţii legate de obţinerea rentei viagere şi importanţa acesteia

 

Vor putea beneficia de rentă viageră agricolă şi persoanele fizice în
vârstă de peste 62 de ani, cărora li s-a validat cererea de reconstituire a
dreptului de proprietate conform legilor fondului funciar şi care optează
irevocabil pentru despăgubirile plătite de către investitor, a decis Guvernul,
printr-o Ordonanţă de urgenţă adoptată în şedinţa de guvern de joi. Prin
modificarea Titlului XI „Renta viageră agricolă” din Legea nr. 247/2005 privind
reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri
adiacente, a fost extinsă categoria persoanelor care pot beneficia de rentă
viageră agricolă. Potrivit legislaţiei actuale, respectiv Titlul XI „Renta
viageră agricolă”, rentierul agricol este definit ca persoana fizică în vârstă
de peste 62 de ani care, de la data intrării în vigoare a Titlului, nu are şi
nu va deţine în proprietate, cumulativ în timp, mai mult de 10 hectare de teren
agricol extravilan, pe care le înstrăinează prin acte între vii sau le
arendează, total sau parţial, primind de la Oficiul Naţional de Rentă Viageră
Agricolă carnetul de rentier agricol. De asemenea, este rentier şi persoana
pensionată pe caz de boală, gradele I si II, care, chiar dacă nu a împlinit
vârsta de 62 de ani, îşi dovedeşte incapacitatea de a munci cu decizie de la
comisia de expertiză medicală, pe care o va prezenta în fiecare an la vizarea
carnetului de rentier, cu excepţia celei ce aparţine categoriei persoanelor
care nu mai sunt supuse examenului anual, iar în decizie se consemnează
“nerevizuibil”, şi care înstrăinează prin acte între vii, arendează
terenuri agricole extravilane aflate în proprietate sau încheie acord cu
investitorul. Renta viageră agricolă reprezintă suma de bani plătită
rentierului agricol care înstrăinează sau arendează terenurile agricole
extravilane aflate în proprietatea sa sau încheie acord cu investitorul,
conform prevederilor Legii nr. 1/2000, având siguranţa unei surse viagere de
venituri garantate de stat.Cuantumul rentei viagere agricole reprezintă echivalentul
în lei a 100 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol situat în
extravilan, pentru care rentierul a încheiat acordul cu investitorul. Pentru
suprafeţele mai mici de 1 ha suma plătită va fi proporţională cu suprafaţa
înstrăinată sau arendată, respectiv pentru care s-a încheiat acord cu
investitorul. O altă prevedere a ordonanţei de urgenţă stabileşte că renta
viageră agricolă se plăteşte într-o singură rată anuală, până la data de 31
august a anului următor celui pentru care aceasta este datorată. Renta viageră
agricolă plătită de către Agenţia Domeniilor Statului, care nu a fost încasată
de beneficiari, va fi utilizată pentru reluarea procesului de plată către
aceştia, sau, în caz de deces, către moştenitorii acestora, şi după termenul de
31 august al anului următor celui pentru care aceasta este datorată. Renta
viageră agricolă este personală, netransmisibilă şi încetează la data decesului
rentierului agricol.Totodată, prin acest act normativ se elimină condiţia
referitoare la suprafaţa de teren extravilan de maximum 0,5 ha pe care
rentierul o poate păstra în folosinţă proprie. Aceasta este motivată de faptul
că obligaţia nu poate fi îndeplinită de către persoanele care sunt proprietare
pe suprafeţe de teren aflate în zonele de deal sau de munte, suprafeţe în mare
parte improprii exploatării agricole. Din această cauză programul de rentă
viageră agricolă nu era aplicabil în mod unitar la nivelul întregii ţări. De
asemenea, prin acest act normativ este eliminată condiţia prezentării unei
dovezi materiale privind încheierea unui nou contract de arendare într-un
termen limită, pentru a da continuitate în acordarea rentei viagere.Astfel, în
cazul arendării, renta viageră agricolă se plăteşte dacă terenul ce face
obiectul rentei este arendat continuu, întreg anul calendaristic. În cazul în
care contractul de arendare încetează, renta viageră agricolă se va plăti în
anul următor, doar dacă rentierul încheie, în maximum 30 de zile de la
încetare, un nou contract, considerându-se astfel continuitate în arendare.În
cazul decesului rentierului, moştenitorii vor încasa renta până la data de 31
august a anului următor celui pentru care aceasta se datorează, pe baza actelor
doveditoare privind calitatea de moştenitor, a certificatului de deces în
original, precum şi a carnetului de rentier agricol al defunctului. Plata
rentei viagere agricole se efectuează de către Agenţia Domeniilor Statului,
prin mandat.

 

Dosarul de rentă viageră trebuie să cuprindă o cerere tip, o copie de pe actul de identitate, o copie dupa actul de instrainare autentificat sau contractul de arenda, o copie dupa titlul de proprietate al arendatorului, o declaratie pe proprie raspundere din care sa rezulte ca in proprietatea solicitantului nu ramin mai mult de 0,5 hectare, o declaratie pe proprie raspundere din care sa rezulte ca solicitantul nu a avut in proprietate o suprafata de teren agricol mai mare de 10 hectare.

 

 

 

 

Chiar dacă are doar 1,5 m şi 30 de kile, prefectul este înalt funcţionar public. Aşa zice la legea prin care reprezentanţii guvernului în teritoriu au fost transformaţi din trepăduşi politici unşi pe pile, şpăgi şi apartenenţă de partid în băieţi cu şcoală multă, devotaţi publicului şi stabili în funcţie. Asta s-a întâmplat doar în teorie, pentru că realitatea se încăpăţânează să arate altceva. Putem să luăm ca exemplu judeţul Ialomiţa, unde Tăriceanu a schimbat prefecţii mai des decât şi-a schimbat Orban ciorapii lui de ministru. Cele 3 schimbări de prefecţi şi vreo două de subprefecţi au avut ca pretext eficientizarea” activităţii, dacă ar fi să ne luăm după comunicatele guvernului. Numai că în ciuda măsurilor disperate ale guvernului, treburile merg din rău în mai rău. Asta pentru că prefecţii nu sunt cei descrişi prin fişa postului, ci nişte guri flămânde care sug de la ţâţa bugetară. Îşi fac şcolile cerute de lege pe bani publici, umflă lefuri de boieri fără să mişte un deget şi fac politică la greu deşi legea le interzice. Cu mici excepţii, prefecţii sunt oameni lipsiţi de performanţe şi care nu sunt legitimaţi în funcţii de concursuri reale. Ei trăiesc pe spatele aparatelor de funcţionari din subordine, pe care adesea le infestează cu tot soiul de cozi de topor angajate pe pile de partid. Ca atare sunt neperformanţi, lipsiţi de autoritate şi detestabili prin rezultatele muncii lor judecate prin prisma recompenselor pe care le primesc. În loc de înalţi funcţionari publici avem parte de nişte papiţoi cu pedale schimbaţi când şi când între ei pentru eficientizarea” activităţii. Şi ce să eficientizezi câtă vreme schimbarea se face pe sistemul penitenciar, în care deţinuţii îşi schimbă lenjeria? Adică între ei!

Ajutoarele de la UE destinate persoanelor cu venituri mici au poposit în România cu mare pompă. Uite, domnule, zice populimea, ăştia de la UE ne belesc pe 7 părţi dar ne şi dau câte ceva! Ceea ce este în ultimă instanţă corect, chit că vânătoarea de ţărani declanşată în pieţe de unde a dispărut moţata de Bărăgan sau leşeasca de curte nu poate fi compensată de niscaiva făină lipsită de proprietăţi halucinogene sau de zahărul care dăunează grav sănătăţii, după cum spune la televizor. Aventura alimentelor destinate persoanelor pe care nici veniturile nu le dau afară din casă dar cărora nici munca nu le cade bine la ficat este demnă de o epopee a prostiei. Sau hoţiei, dacă ne gândim că vreo 6000 de tone de zahăr s-au topit la ambalare, fapt normal pentru o ţară în care mica ciupeală este mod de viaţă. Dacă prin ţărişoară lucrurile au mai mers cum au mers, în Ialomiţa ele s-au împotmolit de-a binelea în băltoaca birocraţiei. Organele noastre nu au găsit oengheuri capabile să ducă pomana la locul faptei, respectiv în hambarul asistaţilor, fapt pentru care primarii s-au pricopsit cu sarcina de a împărţi bunăstarea către săraci. Tentaţiei de a face niţică propagandă electorală nu i-a rezistat nimeni, aleşii rurali în frunte cu cei ai PSD trâmbiţând numele lui Geoană cel Darnic, binefăcătorul. Dincolo de micile golănii cu iz umanitar, s-a demonstrat încă o dată că statul român şi funcţionărimea lui cea prost plătită dar şi mai prost pregătită sunt varză. Bazele de date cu săraci şi pensionari nu sunt actualizate de ani de zile. Nimeni nu ştie câţi pensionari au decedat şi câţi agricultori dintre cei care au pus sapa în cui primesc pomană de la stat. Ca de fiecare dată, politicienii români au gândit cu dorsalul, singurul lor organ funcţional şi antrenat de la statul pe spinarea contribuabililor. În loc să aloce chibzuit alimentele le-au împărţit democratic, ca să ajungă pentru toată lumea dar să nu ajute concret pe nimeni. Distribuirea s-a făcut pe cap de vacă furajată, astfel încât familii întregi care nu se află în evidenţa niciunui program de asistenţă socială au primit felicitări, în vreme ce în alte cocioabe s-a umplut podul de-a dat pe afară. Prefectul s-a indignat şi a protestat public. S-a autosesizat omul şi a dat comunicate de presă. A condamnat public mârlănia şi a arătat cu degetul. Problema însă a rămas iar afacerea a umflat buzunarele unor sponsori şi a gonflat procentele unor partide care şi-au tras spuza pe turta lor. Reversul medaliei este că satele s-au învrăjbit. Cei care nu au primit ameninţă că nu mai ies la vot şi ameninţă primarii cu un nou 1907. Primarii, de unde îşi frecau palmele de bucurie că au ce pune pe masa alegătorilor pentru a le smulge voturi, acum nu ştiu cum să mai scape de cartoful fierbinte. Nebunia este în toi. Singurul lucru bun este că în aşteptarea gogoşilor electorale, nişte alegători vor avea parte şi de nişte gogoşi înfuriate adevărate. Şi ar putea face o comparaţie.

Statul stă într-o rână în raport cu cetăţeanul. Politica are nevoie de alt tip de parlamentari, mai puţin indolenţi, mai puţin guşaţi şi mai bine pregătiţi. Sunt opiniile unui om de 44 de ani, aflat într-un echilibru perfect din punct de vedere psihic. Se numeşte Marian Neacşu şi este unul dintre candidaţii PSD pentru Camera Deputaţilor. Până acum a bătut ţăruşii administraţiei judeţene. Acum vrea să-i bată şi la parlament. Politică, frate! Cu Marian Neacşu, politicianul din tranşeele PSD.

 

Promite şi nu cerceta

Ca stângist cu vederi de dreapta, Neacşu schimbă calimera. Nu promite ca Geoană, că nu vrea prim ministru. Vrea deputat şi promite doar cât poate face. Se schimbă vremurile. Nici PSD-ul nu mai produce demagogii de odinioară!

- Sunteţi consilier din 1990. Şi?

- Mai de grabă sau! Sunt consilier din primul mandat al consiliului judeţean şi, într-un fel sau altul, cred că  pot să spun că fiecare ţăruşi care a fost bătut în Ialomiţa după revoluţie are sau poartă într-un fel şi semnătura sau dacă nu semnătura măcar cuvântul meu. Fie că a fost vorba de programele de dezvoltare, programe de preaderare, fie că a fost vorba de programele de dezvoltare care ţineau de fiecare dintre localităţile judeţului, am fost un membru activ în ceea ce a însemnat procesul de devenire al Ialomiţei din judeţul de dinainte de revoluţie în ceea ce este acum.

- O devenire proastă, dacă îmi permiteţi, pentru că această devenire nu se simte. Unde sunt programele Phare, ţăruşii bătuţi pentru totdeauna?

-Eu cred că se simt. Ar fi o judecată exhaustivă să trimetem în derizoriu toate lucrurile astea(n.r exhaustiv – complet, integral, total).

- Nu le trimitem în derizoriu. Spunem că nu se simt din perspectiva cetăţeanului care urmează să voteze în următoarele două luni.

- E adevărat. Dar o parte dintre cetăţenii care urmează să voteze peste două luni au apă la robinete, unii dintre ei au gaze la aragaze, o altă parte dintre ei au intrat acum în acel program de manageriere a deşeurilor, care iar este o temă extrem de interesantă, o parte dintre ei beneficiază de epurare şi de canalizare..

- Şi dacă ar fi rămas comuniştii s-ar fi întâmplat la fel.

- În general mi-e foarte greu să spun despre lucrurile care nu s-au întâmplat că s-au întâmplat într-un fel sau altul. Poate se întâmpla la fel, poate nu se întâmpla la fel.

- Domnul Geoană a promis că va trimite cosmonauţi în spaţiu şi va da fiecărui căpşunar întors acasă câte 20.000 de euro. Dumneavoastră ce le promiteţi ialomiţenilor?

- Eu le promit ialomiţenilor în campanie lucruri care depind în primul rând de mine. Este posibil ca din postura de prim ministru domnul Geoană să poată să îşi onoreze angajamentele pe care le-a făcut. Şi îi şi doresc să fie prim ministru şi să le poată respecta. Eu, în schimb, din postura de parlamentar al Ialomiţei, al colegiului Slobozia în mod deosebit, (n.r Face o paranteză în care ia câmpii la bătaie. Nu redăm că plictisim.)…voi promite, cum spuneam, doar lucruri care le pot realiza.

 

Dezvăluiri din tranşeele PSD

Programul electoral e doldora de două teme elaborate în tranşeele partidului. Cine e Neacşu? Simplu. O persoană aflată în stare de echilibru, ceea ce pentru o ţară condusă parcă de nebuni e mare lucru!

- Haideţi să nominalizăm două, că toţi parlamentarii spun asta.

.Pot să spun în momentul acesta care sunt temele. Nu cred că spaţiul pe care putem să-l alocăm interviului nostru o să ne permită să ne ducem foarte tare în detaliu. Temele generale vor fi minim două. Unele dintre ele vor viza probleme de ordin general, care preocupă toţi cetăţenii şi la aceste teme ş avea mai multe subteme generale. Prima dintre ele este reîntoarcerea statului cu faţa către cetăţean iar a doua temă se va referi la zona de administraţie care să vizeze un proces de descentralizare reală a puterii către administraţia locală. Şi astea sunt temele cu nivel de generalitate şi am proiecte referitor la aceste teme. Temele de interes local vor fi cantonate în mod cât se poate de punctual pentru ducerea la îndeplinire a programului de investiţii pe care primăria Slobozia şi primarul Gabi Ionaşcu le propun cetăţenilor.

- Din punctul dumneavoastră de vedere statul stă cu dosul la cetăţean?

-Nu stă cu dosul, stă cam într-o rână ca să folosesc o expresie care este mai apropiată de imaginea pe care o am.

- Cine este Neacşu, domnule Neacşu pentru că mulţi nu vă cunosc?

-Da, este o chestiune de notorietate şi plătesc un preţ pentru faptul că am stat în general în tranşeele partidului şi nu am ieşit la bătaie, pe baricade, făcându-mi de acolo activitatea în zona politică. Eu am venit în PSD în urmă cu patru sau cinci ani. Nu am fost un traseist politic, nu am migrat niciodată. Eu am venit cu partidul meu în PSD. PDAR, partidul în care m-am înscris după revoluţie a ajuns să fie membru în PSD.

- Ok, dar cine este Neacşu?

-Este o persoană care se află în momentul acesta într-o stare de echilibru care să-i permită să ocupe nu numai această demnitate, ci un loc important şi pe măsura lucrurilor care le oferă comunităţii la nivelul acesteia. Sunt un om de 44 de ani şi sunt o persoană aflată într-o pronunţată stare de echilibru şi fizic şi mintal, sunt la un moment de maturitate şi cred că până la urmă asta ar putea să fie până la urmă vârsta cea mai potrivită pentru o carieră politică la vârf. Profesional, din 1987 de când am venit prin repartiţie în Ialomiţa am lucrat la un nivel mai mic sau mai înalt de conducere în diferite societăţi comercial. Am condus unele dintre ele la nivel de manageriat(n.r şi noi care credeam că la nivel de portar…) De 12 ani am propriile afaceri, pe care cred că le-am făcut cu onestitate şi competenţă.

 

 

Un Rambo care luptă(şi) pentru el

 Rambo era băiat bun. Îi salva pe toţi şi nu primea nimic în schimb. Neacşu era la fel până să intre în cursa electorală. A ieşit din tranşee ca să se salveze. De mediocritate, de provincie, poate chiar de tot.

- Oamenii aşteaptă multe de la aceste alegeri. Dumneavoastră ştiţi ce aşteaptă?

- Cred că da. Activez de multă vreme în tranşee şi am condus bătălii electorale la nivel de vârf, de decizie principală. Şi vreau să spun că din fericire pentru mine fiecare din ele au fost câştigătoare. Ar fi o deziluzie pentru mine ca propria-mi campanie să fie un insucces. Cred că un avantaj pentru mine este faptul că activând în administraţie cu destul succes am fost unul dintre cei care şi-au băgat nasul peste tot. E o marotă faptul că am fost cel mai activ dintre consilieri. Nu este important lucrul acesta pentru că trebuie să se vadă rezultatele.

-Care nu s-au văzut…

- Nu, nu, eu chiar cred că s-au văzut. Spre deosebire de colegii mei care ar fi putut să fie mai vocali în şedinţele de consiliul judeţean, activitatea mea a fost extrem de laborioasă şi la nivel de concepţie. În tot intervalul acesta de timp nu a fost localitate la care să nu merg măcar o dată la şedinţele consiliului local. Şi să mă întorc la întrebare, oamenii nu sunt preocupaţi de teme generale. Ei au aceleaşi aşteptări din totdeauna, nivelul de trai, educaţia copiilor, rezolvarea problemelor de sănătate, etc.

- Dacă alţii nu au reuşit, cum veţi reuşi dumneavoastră?

- Pentru că eu cred despre mine că voi fi un altfel de parlamentar.

- Toţi au spus asta. Este un clişeu.

- Nu este un clişeu pentru că este dificil de dovedit că ceea ce spui vei pune şi în practică. În campania electorală voi dovedi că ceea ce propun nu vor fi simple vorbe. Voi avea un ton care va admite un nivel de moderaţie extrem de important. Aşa cum am spus, voi veni în faţa oamenilor numai cu ştiu punctual că pot să şi realizez.

- S-a terminat pagina. Un mesaj pentru alegători?

- Vin şi le propun ialomiţenilor un altfel de parlamentar. Sunt în măsură să le reprezint interesele mai bine decât oricine altcineva pentru că le cunosc cel mai bine interesele. Nivelul de pregătire pe care-l am mă recomandă pentru a le reprezenta cel mai bine interesele. Pentru ca maniera de interviu  este una oarecum nonconformista cred ca si mesajul  de final nu  trebuie sa fie unul banal, prăfuit sau populist si in consecinţa mi-am propus sa fiu un alt fel de parlamentar, acel model pe care probabil fiecare dintre dumneavoastră  si l-a imaginat măcar o data atunci când a urmărit discuţiile sterile ori partizane din Parlament. Cei care mă cunosc ştiu ca pot avea încredere in mine si eu la rândul meu am nevoie de încrederea dumneavoastră. Orice drum, oricât de lung sau de greu începe tot cu primul pas si putem face acest prim pas spre o alt fel de clasa politica împreuna .

 

 

 Expoziţiunea

La o lună până la debutul oficial al campaniei electorale, candidaţii partidelor politice de pe scena locală au declanşat deja campania electorală.Gongul în Ialomiţa a fost dat pe 29 septembrie, de către preşedintele PD-L, Cazacu Marinică. Acesta a acuzat-o pe Cristina Pocora, candidatul PNL pentru zona Ţăndărei Feteşti de faptul că face campanie electorală pe banii Guvernului. Potrivit declaraţiilor preşedintelui PD-L, Cristina Pocora este imaginea unui tel verde la care alegătorul poate apela pentru a i se explica „esenţa votului uninominal” Cazacu Marinică susţine că, la numărul de telefon precizat in broşură răspunde însăşi Cristina Pocora, iar explicaţiile oferite celor interesaţi reprezintă o „campanie personală pe banii contribuabililor. Cazacu Marinică a catalogat această manieră de a face campanie electorală ca fiind una „la limita nesimţirii” şi a declarat ca va sesiza Autoritatea Electorală Centrală cu privire la ceea ce el consideră un abuz evident.Cristina Pocora nu a putut fi contactată telefonic pentru a răspunde acuzaţiilor care i se aduc. Domnia sa nu este singurul candidat al PNL acuzat de campanie electorală mascată. Alături de ea, pe acelaşi tip de pliant, răspândit de astă dată în zona Urziceni se află un alt candidat al PNL, Nae Iancu, şeful ADS Ialomiţa.

 

Pocora face comună la Cegani

PD-L a oferit in cadrul aceleiaşi conferinţe de presă şi proba audio a presupusului delict. Este vorba despre o înregistrare audio în care secretarul de stat explică unui alegător din Cegani că va face demersuri, dacă va fi votată, să înfiinţeze comuna cu acelaşi nume. Înregistrarea este o probă elocventă care demonstrează că la adăpostul propovăduirii votului uninominal, Pocora îşi promovează de zor candidatura. Preşedintele PD-L, Cazacu Marinică, susţine că fondurile utilizate la tipărirea broşurii provin de la guvern şi a acuzat PNL că foloseşte resurse publice pentru aşi promova candidaţii. Pe lângă broşurile distribuite în localităţile care compun colegiul Feteşti, Pocora a lipit în tot municipiul afişe tipărite în culorile PNL, cu domnia sa în rol de ghid prin hăţişul uninominalului.

 

Liber la campanie pentru toate partidele

Potrivit legii 35 din 13 martie 2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, partidele politice care declanşează campania electorală înainte de startul oficial nu riscă nici o sancţiune. Legea reglementează contravenţii şi sancţiuni doar pentru  perioada campaniei şi pentru ziua alegerilor. Varianta a fost confirmată şi de biroul de presă al Autorităţii Electorale Permanente, instituţie la  care deşi cunoaşte anomalia se păstrează tăcerea. Sigura explicaţie pe care am primit-o a fost aceea că legea a fost făcută de Parlament şi că toată responsabilitatea este la această instituţie. Partidele pot astfel declanşa campania electorală încă de pe acum, fără a risca vreo sancţiune. Avantajul este acela că ar putea cheltui sume importante de bani ocolind astfel controlul Curţii de Conturi şi ar putea să-şi finanţeze aceste costuri evitând plafoanele impuse de lege. Până acum doar PNL a înţeles asta şi a procedat în consecinţă.

Văzută din afară şi de un nespecialist, decizia conducerii PSD de a-l exclude pe Chelbea din partid pare a fi una pripită. Luată la pachet cu ţeapa trasă doctorului Gheorghe Savu, căruia i s-a promis un colegiu la schimb cu retragerea din alegerile locale în care ameninţa direct fotoliul domnului Ciupercă, curăţenia clamată de liderul PSD capătă aspect de sinucidere. Pentru că prin promisiunile neonorate, ca să nu spunem ţepe grosiere, domnul Ciupercă reuşeşte să transforme doi oameni care-i erau măcar neutri în doi adversari declaraţi. Despre domnul Savu se ştie foarte clar că este un personaj cu priză la primarii PSD, care bine motivat poate fi un bun vehicul electoral. Nici Chelbea nu este de neglijat ca agent electoral, fapt confirmat de sondajele interne ale PSD care-l indicau drept un tip cu multă popularitate în Feteşti. Ce reacţie vor avea cei doi domni, puternic răniţi în orgolii? Este foarte posibil ca cei doi să îşi dorească o răfuială elegantă cu preşedintele Ciupercă, pe care un rezultat nefavorabil la alegerile generale l-ar pune într-o postură delicată în faţa căpeteniilor de la Bucureşti. Iar răfuiala nu poate veni decât prin implicarea tandemului Savu-Chelbea în campania electorală, pe post de susţinători ai unei alte formaţiuni politice. Cel mai probabil cei doi ar putea fraterniza cu PD-L, unde domnul Cazacu în calitate de preşedinte de partid nu ar avea vreo problemă de incompatibilitate doctrinară cu rebelii. Asta ar însemna că PSD şi-ar putea lua adio de la colegiul Feteşti, zonă tradiţional colorată în roşu la toate alegerile. Pierderile ar fi colosale iar PSD ar pierde mai mult decât dacă şi-ar fi onorat promisiunile faţă de cei doi nemulţumiţi. Dacă privim la oamenii preferaţi de PSD Ialomiţa, adică un fost ministru la Căzăneşti de care nu îşi aduc aminte nici vecinii lui de pe scară, şi un mogul al CFR la Feteşti decizia domnului Ciupercă devine şi mai absurdă. Sau cel puţin aşa pare pentru cineva care nu a avut acces la mecanismele de decizie din cadrul partidului. Depinde însă şi de ceilalţi competitori politici să fructifice această stângăcie a PSD. Şi, uitându-ne în jur, parcă nu prea se văd multe sclipiri de inteligenţă. Oricum, meciul se joacă.

După ce a eşuat preţ de două mandate în încercarea de a scoate bani albi din cele 9000 de hectare de teren deţinute în proprietate privată în zona Giurgeni-Vlădeni, Consiliul Judeţean Ialomiţa a reuşit imposibilul: să concesioneze terenurile neproductive pentru învestiţii în centrale eoliene.

Proiectul, în valoare de 70 de milioane de euro a primit deja aprobarea CJI şi urmează ă fie amplasat în apropierea comunei Platoneşti, zonă considerată optimă pentru dezvoltarea unei investiţii de acest tip. Ioan Martin, vicepreşedintele CJI susţine că acest proiect poate fi extins pe aproximativ 2-3 la sută din suprafaţa deţinută de instituţie în zona Giurgeni Vlădeni. Potrivit studiilor efectuate până în prezent, zona respectivă ar putea asigura o cantitate de energie dublă faţă de cea furnizată în prezent de către centrala de la Cernavodă.

 

68 de centrale eoliene în Ialomiţa

Potrivit informaţiilor oficiale, CJI a primit joi, 18 septembrie o solicitare in partea unei firme înmatriculate în Ialomiţa pentru dezvoltarea unei investiţii într-un sistem de energie alternativă, bazat pe centrale eoliene. Proiectul constând în construirea a 68 de centrale eoliene de 2 megavaţi, va fi ridicat în imediata apropiere a comunei Platoneşti şi va demara la începutul anului viitor. Ioan Martin, vicepreşedintele CJI: „Solicitarea a fost depusă ieri. Este vorba despre un certificat de urbanism şi, ulterior, autorizaţie de construcţie pentru 68 de generatoare eoliene cu o putere instalată de 136 de megavaţi. Analizând tendinţa de dezvoltare pe zonă, m luat în consideraţie potenţialul eolian al terenului. La un prim calcul, cu un minim de realizări, am putea reuşi să triplăm valoarea concesiunilor din zonă.”

Oficialii CJI consideră această oportunitate drept un prim pas în eficientizarea suprafeţelor de teren deţinute în proprietate privată. Viitoarele contracte de concesiune pentru terenurile din zona Giurgeni-Vlădeni, susţine vicepreşedintele Ioan Martin, vor conţine o clauză care va permite extinderea acestui tip de investiţi pe 2 până la  procente din suprafaţa de ţinută de CJI în prezent. „Principalul avantaj al viitorilor investitori este că e o suprafaţă compactă, cu un proprietar unic. Vor apărea nişte agenţie economici care vor exploata, plătitori de taxe, care vor oferi locuri de muncă în Ialomiţa şi vor genera venituri aici.”

 O altă alternativă pentru exploatarea superioară a zonei o reprezintă investiţiile în culturile de orez, un proiect mai vechi al CJI, nerealizat până în prezent. Până acum, din cele 8 700 de hectare de teren deţinute de CJI, au fost concesionate circa 3100 de hectare, reprezentând teren productiv, iar valoarea redevenţei a fost mai mică decât valoarea subvenţiilor acordate de către stat concesionarilor.

Drumul judeţean Jilavele Dridu este cea mai importantă dintre realizarile Consiliului Judeţean Ialomiţa în mandatul 2004-2008. Şi cea mai păguboasă, ne permitem să adăugăm, în condiţiile în care, la nici un an şi jumătate de la inaugurare, drumul a intrat din nou în reparaţii. Motivul: autovehicolele de mare tonaj care tranzitează zona. Cum se apără CJI de acest flagel judeţean care a afectat circa o treime din drumurile judeţene din Ialomiţa. Ei bine, aceasta chiar este o informaţie demnă de a fi consemnată. CJI combate cărăuşii care strică drumurile judeţene cu ….cântarul!!!

 

Ctitoria CJI ne-a costat 40 de miliarde

Dacă faceţi efortul de a vă reaminti, reabilitarea drumului Jilavele-Dridu, în lungime de 7,7 kilometri, a fost considerată de către CJI cea mai importantă investiţie în infrastructură din întreg mandatul 2004-2008. Despre această victorie administrativă s-au scris practic, romane. Pe scurt însă, lucrurile arata cam aşa. După ce a dezbătut un an public oportunitatea unei investiţii proprii în infrastructura rutieră locală, CJI a făcut ochii roată şi a ales un drum judeţean de 7,7 kilometri în care a băgat 100 de miliarde de lei vechi, reprezentând contravaloarea a zece ani de reparaţii pentru toţi cei 422 de kilometru cât măsoară reţeaua rutieră. Nu mai pomenim aici de semnele de întrebare lăsate de licitaţie, de cele 40 de miliarde împrumutate de la bancă şi nici de ritmul lent de derulare a lucrărilor. Vom remarca în schimb că, după un an şi trei luni drumul Jilavele Dridu are nevoie de reparaţii.

 

Reparaţii în garanţie la drumul pentru camioane

Reparaţiile au început în urmă cu circa o lună de zile şi se execută cu o încetineală de melc. Dacă veţi avea curiozitatea să veţi fi oblicaţi să treceţi prin zona respectivă, veţi descoperi, ca oriunde altundeva, că o jumătate de duzină de muncitori lucrează pe rând la repararea a circa un kilometru de drum decopertat în prealabil. Când l-am traversat noi, din cei 7-8 oameni număraţi, doi lucrau, doi dădeau indicaţii, iar restul spărgeau seminţe. Iar ora la care s-au apucat de lucru era undeva după prânz. Probabil şi pentru că lucrarea nu este una de proporţii. Solicitat să ofere o explicaţie, CJI a precizat prin purtătorul de cuvânt al instituţiei că lucrarea executată este în garanţie şi că, practic, nu există cheltuieli. De aici, probabil, şi eficienţa cu care se lucrează. Mai grav însă decât modul în care se lucrează e faptul că acest lucru se întâmplă atât de devreme. Primarul comunei Jilavele, Nicolae Stoene, declară că situaţia se datorează exclusiv autovehicolelor de mare tonaj care traversează zona. „se lucrează pentru că trec mereu camioane.60-70 de tone. Deja s-a stricat drumul. Nu e vina noastră, nu putem face nimic.” În schimb, CJI poate. Şi face!

 

CJI sperie camioanele cu cântarul

Una dintre măsurile luate de către CJI pentru combaterea traficului greu din zonă a fost instalarea cântarului. Trecând peste faptul că măsura a  fost pusă în aplicare după ce drumul a fost făcut sită, metoda se dovedeşte total ineficientă. Şi nu pentru că numărul de cântare aflate în dotarea CJI se reduce la impresionanta cifră de 1. Nu! Ci pentru că, după cum declară vicepreşedintele CJI, Ioan Martin, filtrul organizat de către CJI n-a avut alt scop decât să-i sperie pe şoferi. „Legislaţia în domeniu este greoaie şi CJI nu poate controla permanent drumurile judeţene. Controlul desfăşurat săptămâna trecută mai mult i-a speriat. Problema vine de la balastiera din zonă. Iar soluţia ar fi un control acolo, pentru că, potrivit legii, singurii traşi la răspundere sunt şoferii, deşi ei nu sunt principalii vinovaţi”

Altfel spus, aşa cum explicam de la început CJI sperie traficul greu cu cântarul!

 

Balastiera e protejata lui Videanu

În ciuda faptului că balastiera din zonă (aflată în imediata vecinătate a comunei Dridu) reprezintă principala sursă de deteriorare a drumului, aceasta continuă să funcţioneze bine mersi. Şi să încarce, în fiecare zi, în camioane de 35 de tone, de două ori mai mult. În ciuda numeroaselor sesizări privitoare la această practică, nici una dintre instituţiile abilitate din judeţ nu a mişcat un deget. Iar o posibilă explicaţie, după cum au aflat locuitorii din Dridu de la şoferii care le dărâmă casele şi le crapă asfaltul în fiecare zi, este că balastiera a fost şi este protejată de fostul primar al Bucureştilor, Adriean Videanu, care a avut şi continuă să aibă nevoie de piatră ca de aer. Adevărat sau nu, zvonul a ferit ani buni balastiera de la Dridu de controale, iar CJI continuă să trateze senin problema. Iar după ce perioada de garanţie va expira, reparaţii care acum „nu costă, pentru că drumul este în garanţie” vor fi suportate, ca de obicei, din buget. O dată cu rata la bancă, probabil!