Friday, August 1st, 2014

În anul de grație 2005, mai precis la data de 4 octombrie, domnul Randag Eugene, mare manager la Expur SA, se asociază cu un șofer. Șoferul se numește Cristache Ștefan și deține firma Agreabil SRL București. Ce-i lega pe cei doi oameni care au decis să se asocieze în scopul obținerii de profit? Un contract baban de transport pe care Expur SA reprezentată de Randag în calitate de angajat al concernului Alimenta îl oferea cu generozitate firmei Transpur, creată cu un an mai devreme de protejatul său Jan Dumitrescu. Decizia lui Randag de a se asocia în firma Agreabil cu un necunoscut este cea mai clară dovadă a modului în care angajații multinaționalelor își căpușează angajatorii. Și iată și demonstrația

Pleașcă pentru țeparul Dumitrescu

Așa cum arătam, firma Transpur SRL ia ființă la data de 4 octombrie 2004. Administrator și acționar este Jan Dumitrescu, fost șofer de taxi, ajuns mâna dreaptă a boss-lui Eugene Randag. Două zile mai târziu, la data de 6 octombrie 2004, Expur încheie cu Transpur Expedition SRL contractul de prestări servicii numărul 200427. Obiectul contractului îl reprezintă asigurarea transportului de cereale pentru Expur în perioada 2004-2009, la prețuri per kilometru ce urma să fie negociate ulterior. Din partea Expur contractul absolut ilogic este semnat de mâna dreaptă a lui Randag, directorul general Peter Tagge, un american deținător a 2 acțiuni ale companiei.  Acest contract transforma Transpur în transportatorul oficial al Expur, ceea ce conferea căpușei conduse de Jan Dumitrescu un avantaj extrem de important. Nou intrat pe piață, Dumitrescu câștiga lipindu-se de prestigioasa companie onorabilitate și credibilitate. Adică exact calitățile pe care, afacerile ulterioare aveau să demonstreze cu vârf și îndesat, protejatul lui Randag nu le avea. Deși la data încheierii contractului lipsea obiectul muncii, firma Transpur neavând nici măcar o roată de camion la acea dată, lucrurile aveau să meargă ca unse cu firma grupului Alimenta pusă garant de Randag.

Expur, garatul unei căpușe nou nouțe!

Cinci luni mai târziu, la data de 15 martie 2005, Transpur achiziționează prin contribuția celor 5 acționari ai săi camioane Mercedes cu semiremorci. Cele 5 camioane au fost cumpărate în leasing de la BT Leasing Transilvania SA, care a acceptat să încheie afacerea doar după ce Expur a devenit fidejusor pentru Transpur. Mai exact spus, Randag l-a mandatat pe locotenentul său Peter Tagge să transforme societatea grupului Alimenta în garant pentru afacerile lui Jan Dumitrescu. Numai că afacerea garantată de contractul de transport încheiat cu Expur avea perspective frumoase. Așa că în combinație au fost atrase și alte persoane dornice să câștige în ban cinstit. Printre ele managerul Randag, sedus de perspectiva unor câștiguri extra, angajata de la Banca Transilvania care s-a ocupat de perfectarea contractului  sau omul care a vândut camioanele din partea reprezentanței Mercedes. Ca să câștige toată lumea. Una peste alta Dumitrescu aduna astfel încă 4 camioane de la alte două firme, mașini cumpărate în același sistem. Numai că pentru celelalte firme garantul în fața societății de leasing devine Transpur Expedition, în calitate beneficiar al contractului cu Expur. Pentru această mică favoare, firmele cotizau la Dumitrescu 10% din veniturile obținute lunar. Cu o singură excepție notabilă: Agreabil SRL. Și iată din ce motive.

Conexiunea lui Randag cu șoferul de microbus!

La data de 4 octombrie 2005, când afacerea  începuse să meargă, Randag intră în cărți și își manifestă dorința de a contribui la sporirea capacității de transport  Expur. Ca tare, se gândește să cumpere un camion. Și, sfătuit de Jan Dumitrescu, intră în combinație cu patronul firmei Agreabil SRL, firmă care achiziționează două camioane în leasing. La aceași dată Randag devine proprietar pe 50% din acțiunile firmei iar Jan Dumitrescu devine administrator. Ulterior Agreabil devine subcontractor al Transpur, achitând pentru asta o taxă de management de doar 5%, nu 10% ca celelalte firme. Banii rezultați din afacere aveau să fie livrați din ordinul lui Randag, unei domnișoare din staff-ul Expur pentru care boss-ul avea o slăbiciune atât de mare, că pe lângă camionul pus la treabă i-a oferit și un apartament în București. Din păcate pentru vrăbiuța de la sectorul financiar, răsplata lui Randag s-a dus pe apa sâmbetei grație unei afaceri cu miros de bordel dezvăluită de curând de colegii de la Indepedent. Operațiunile derulate până în acest moment de Jan Dumitrescu ne îndreptățesc să afirmăm fără dubii că Expur a fost un paravan pentru toate țepele pe care acesta le-a distribuit în Ialomița și nu numai. Iar Randag a fost mai mult decât un protector al acestor afaceri, așa cum vom demonstra în continuare.

Agreabil ia caimacul

La începutul anului 2007, între asociații de la Transpur intervin discuții aprinse pe tema managementului firmei. Lucian Popescu, cel care a avut inițiativa înființării firmei descoperă lucruri nu tocmai curate în contabilitate. Asta pentru că sediul Transpur se afla în apartamentul său și aici ajungeau actele. Enervat de insistența acționarilor care doreau să știe ce se întâmplă cu banii lor, Dumitrescu pune la cale un plan menit să-i elimine din cărți pe investitorii inițiali. Astfel, la data de 3 ianuarie 2007  scoate din cărți firma Transpur, care din contractor principal al Expur devine subcontractor al SC Agreabil, firmă care-l conținea pe Randag printre acționari. Contractul este semnat de Jan Dumitrescu pentru ambele firme și are ca efect diminuarea veniturilor firmei Transpur. Efectele se văd după un an, când societatea nu mai achită ratele la contractul de leasing fiind somată de BT Transilvania și amenințată cu rezilierea contractului. Practic, în acel moment, BT era descoperită total, deoarece contractul de transport al debitorului Transpur nu mai exista. Exista în schimb calitatea de fidejusor al Expur, calitate de care creditorul BT Transilvania nu s-a folosit niciodată. Asta pentru că altul era planul.

Transpur ia țeapa!

La data de 11 ianuarie 2008 BT Transilvania notifică firma Transpur cu privire la existența unui debit de 130.567 de lei și solicită debitorului plata restanțelor. Notificarea nu se face la sediul Transpur din apartamentul asociatului Popescu Lucian menționat drept adresă de corespondență în contract, ci la sediul….Expur SA din București. Notificarea este primită de Dumitrescu  3 zile mai târziu. Pe data de 15 ianuarie sosește la aceeași adresă o somație prin care BT TRANSILVANIA solicită Transpur să predea camioanele până pe data de 21 ianuarie 2008 și amenință cu sesizarea poliției pentru…. furt! În aceeași zi este trimisă la aceeași adresă și scrisoarea de reziliere prin care Dumitrescu era anunțat că Transpur a pierdut contractul de leasing. Golănia se vede din avion și la ea a luat parte și conducerea Expur. Astfel, la data de 19 decembrie 2007 BT Transilvania notifică Expur în calitate de fidejusor despre debitele înregistrate de Transpur. A doua zi, pe 20 decembrie 2007, Peter Tagge răspunde în numele Expur și își exprimă acordul cu privire la preluarea contractelor și achitarea restanțelor. Numai că pe data de 16 ianuarie 2008, Expur apare din nou garant în același tip de contract de leasing încheiat cu același creditor, BT Leasing, cu același personaj în spate, debitorul Jan Dumitrescu pe care BT îl căuta cu poliția să-i ia camioanele, dar pe o firmă nou nouțăTransgrup SA Valea Ciorii, înființată la data de 21 decembrie 2007 exact cu acest scop: să preia camioanele de la Transpur. Camioanele au trecut de pe o firmă pe alta fără a fi predate de Transpur către firma de leasing. Expur s-a angajat în solidar cu Transgrup să preia obligațiile din noul contract de leasing, ceea ce demonstrează cu vârf și îndesat că onorabila companie este băgată până-n gât în golăniile lui Jan Dumitrescu. Ceilalți patru acționari ai Transpur au pierdut peste 500.000 de euro fără a mai pune la socoteală miliardele de lei drenate din firmă spre buzunare deocamdată necunoscute de ingineriile penale ale lui Jan Dumitrescu. Ca un soi de divertisment, adresa de contact înscrisă în contractual de leasing al firmei Transgrup este jand@alimenta.ro. Cât despre Randag, acesta s-a retras din Agreabil SRL  în februarie 2008, când firma a fost radiată din București și înmatriculată la Slobozia,cu Jan Dumitrescu acționar pe locul lăsat de marele boss. Probabil pentru ștergerea urmelor de căpușare intensivă a Expur. Din păcate pentru băieți, ceva vestigii se mai găsesc.(va urma)

Curtea Constituțională, un fel de cremă de mâini a justiției, a declarat neconstituționale mai multe prevederi din legea de organizare și funcționare a Agenției Naționale de Integritate. Lumea cu obrazul subțire din oengeuri a sărit ca arsă. Ministrul Justiției s-a grăbit să de asigurări că va elabora un alt act normativ care să asigure funcționarea pe mai departe a Agenției. Toată lumea jelește și bocește iar politicienii își freacă mâinile la gândul că declarațiile lor de avere nu mai sunt publice(mai ales băieții ăia subțiri și groși la portofel de atâta guvernare de la UDMR). În realitate, ANI este o labă tristă administrată peste ochii contribuabilului. Încă de la avortarea agenției ca urmare a relațiilor incestuoase dintre PSD- tatăl și PNL fiul, ANI s-a remarcat ca o instituție de tip sinecură, fără puteri și fără eficiență. În mare, ANI făcea ceea ce poate face orice cetățean. Adică sesiza că un politician declară prostii în legătură cu averea și sesiza Parchetul. Urma un mare NUP, căci niciodată în România averile nejustificate nu au fost puse în pericol, nici dacă era evident că provin din activități ilegale. Cațavencii au comis în 2007, pe vremea lui Tăriceanu Vodă, un denunț cu vreo 100 de parlamentari la bord, toți golani cu declarații de avere completate la mișto. Rezultatul? Niciunul. Tot în 2007 GSE dezvăluia în serial că prefectul veterinar Caramitru și-a mânărit ordinar declarația de avere. Rezultatul? O mare de Multe Urări și Iubire Eternă (M.U.I.E). Nici până la această oră procurorii locali sesizați de Parchetul General nu au catadicsit să dea măcar un răspuns în doi peri. La fel s-a purtat coana ANI și după ce gașca PD-L a penetrat puterea. Multă gargară și nici un arestat. Pentru că legea concepută de golanii din Parlament este boantă și n-are obiectul muncii. Ceea ce au constat acum boșorogii penali ai Curții Constituționale, intrați și ei în acest malaxor inutil al verificărilor ANI, este o frecție. Oricum ANI nu era bună decât la lătrat. Nu mușca nici de-a dracului, căci așa era proiectată! Singura alinare a contribuabilului erau articolele de presă care aruncau umbre pe imaginea golanilor politici, așa cum noi l-am făcut pe Ciupercă să se declare un sărac, posesor a trei costume de haine dar cu 500 de milioane în cont și vreo 300 de milioane donate la PSD. Ne-am râs, dar el rămâne cu paralele și cu butoanele de la CJI. Dacă oamenii lui Băsescu ar fi de bună credință ar trebui să elaboreze la foc automat o altă lege care să aibă doar câteva articolele:

-         Orice declarație de avere completată cu omisiuni să-l trimită pe politruc în spatele gratiilor minim 3 ani. Asta pentru a da greutate unui document în care o parașută politică de la PRM își declara câinele.

-         Orice bun sau sumă de bani descoperite și nedeclarate să se confiște.

-         Orice bun procurat din venituri nejustificate și pentru care nu s-au plătit impozite să se confiște.

-         Nedepunerea la termene a declarațiilor și neactualizarea lor în 24 de ore de la data survenirii modificărilor să fie considerată infracțiune și să pedespească cu 5 ani închisoare.

-         Neconcordanța dintre bunuri și venituri să fie extinsă la orice cetățean și să aibă ca urmări confiscarea și pușcăria. Adicătelea să înlocuim ANI cu un fel de Internal Revenue Service al americanilor, care îți bate la ușă și pentru un dolar.

Aceste principii cuprinsă într-o lege scurtă, clară și ușor de înțeles ar face curățenie. Adicătelea, dacă domnul judecător sau nenea politrucul apar cu un Mercedes ultimul tip și nu justifică bănuțul, pac la pușcărie! Pentru evaziune fiscală, nu pentru altceva, căci mita este greu de dovedit. Pe ce facem pariu că nici un politician nu va promova un astfel de act?

Scandalul declanșat de arestarea unor capi ai lumii interlope din Țăndărei are ramificații nebănuite în adâncul instituțiilor statului. Deși modul de operare al interlopilor și identitate acestora este cunoscută, organele judiciare și instanțele de judecată au tolerat fenomenul. Chiar și atunci când anumiți interlopi au ajuns în fața judecătorilor, pedepsele au fost simbolice. Există cazuri în care persoane condamnate definitiv și irevocabil au șters-o peste graniță de sub nasul polițiștilor care s-au făcut că nu-i văd. GSE vă prezintă o sinteză a celor mai importante informații legate de acțiunile mafiei din Țăndărei și de neimplicarea statului în combaterea fenomenului, urmând să detaliem fiecare aspect în parte.

În august 2006 IPJ Ialomița cere Direcției de Finanțe Publice să precizeze care este cuantumul taxelor și impozitelor neîncasate de la circa 70 de cetățeni din Țăndărei. Pe o adresă care însuma 80 de pagini poliția enumera proprietăți ale romulanilor ( case, terenuri, mașini) aparținând unor persoane care nu declaraseră venituri la Fisc. Lista polițiștilor cuprindea persoane care primiseră bani prin diverse forme de expediție (Money Gram, Western Union, etc). Direcția de Finanțe n-a răspuns niciodată.

Tot în 2006 IPJ Ialomița a cerut poliției engleze să precizeze ce condamnări au suferit mai multe persoane în Anglia, persoane nominalizate în aceeași listă trimisă și la finanțe. Adresa s-a rătăcit pe drum și n-a ajuns la Metropolitan Police.

În 2007 după vizita la Slobozia a adjunctului Metropolitan Police din Londra s-a creat sistemul REFLEX. Doi polițiști români plătiți de englezi urmau să lucreze în sistem integrat cu Metropolitan Police pentru schimb de informații și cercetare. IPJ Ialomița a propus un polițist din Țăndărei care știa foarte bine situația clanurilor. Trierea de la IGP a dat alte rezultate și au fost preferați oamenii fără legătură cu fenomenul dar cu pile.

Mod de lucru

1-    Romulanii săraci erau împrumutați cu bani. Fiecare lună de neplată atrăgea dublarea dobânzilor. Pentru stingerea datoriilor se luau la produs copiii minori, până în 14 ani, care potrivit legii engleze nu riscau nicio pedeapsă. Consimțământul părinților era dat la singurul notar din Țăndărei aflat acum sub anchetă.

2-    Un alt mod de lucru era bazat pe obținerea prin fals a ajutoarelor sociale. Părinții cu copii erau duși în Anglia și Irlanda împreună cu actele copiilor. Acolo se întocmeau cu avocați englezi din care rezulta că romulanii sunt discriminați în România din motive etnice. Cu aceste acte se duceau la comunități locale unde primeau ajutoare sociale. Pentru un copil se obțineau în jur de 700 de lire. Capul rețelei primea cardul cu codul pin iar romulanii folosiți erau expediați în România și primeau circa 500 de euro. Copiii nici nu erau măcar aduși la fața locului iar actele se înmânau capului de rețea care plătea șpăgile de rigoare. Prejudiciul estimat din această afacere este de circa 4 milioane de euro la o singură tranșă de imigranți fictivi.

3-    Copiii ajunși la furat în Anglia și Irlanda operează coordonați de femei. Furturile se petrec în marile magazine unde camerele de luat vederi erau acoperite cu gumă de mestecat. Apoi hainele luate în cabina de probă erau băgate în genți cu pereți dublii căptușite cu staniol pentru a evita cititoarele de coduri de bare. Marfa era adusă în România unde este vândută la jumătate de preț contra unui comision de 5-10%. Se fură haine, electronice, parfumuri, etc.

Metode de evaziune fiscală

În Țăndărei casele romulanilor figurează ca biserici pentru a se evita plata taxelor. O altă metodă prin care se evită impozitarea clădirilor este înregistrarea acestora pe numele unor persoane cu handicap. Nu în ultimul rând, se procedează la falsificarea ordinară a proiectelor. Pe hârtie apar case cu două camere și 50 de mp suprafață dar în realitate se construiesc palate. Compartimentul de urbanism al primăriei Țăndărei nu verifică situația pe teren și acceptă impozitarea la valori declarate fictiv. Circuitul fraudei cuprinde și biroul e carte funciară care eliberează documente în baza unor proiecte nereale.

Îl cheamă Popescu Lucian şi lucrează pentru Ion Ţiriac din 1991. De la el a împrumutat totul. Timbrul vocii, rigoare, politeţea şi gesturile. Este singurul român care a pus mâna pe maşinile magnatului, pe care i le transportă prin toată Europa. În anul 2004 a făcut greşeala să creadă că poate face afaceri cu un om căruia i-a întins o mână şi l-a scos din mizerie. Atunci a înființat cu Jan Dumitrescu firma Transpur  Expediţion SRL, firmă ce avea să preia un contract de transport oferit de Expur S.A. Partenerul şi călăul său în ale afacerilor, Jan Dumitrescu, era şoferul lui Randag, angajat al grupului Alimenta şi boss al Expur. Ceea ce părea un business profitabil pentru toată lumea s-a transformat într-o ţeapă de toată frumuseţea. Evaziune fiscală, ţepe de manual şi complicităţi inexplicabile în care este târâtă prestigioasa firmă Expur sunt ingredientele care dau sare şi piper acestei combinații misterioase.  Poveştile despre miliardele care intrau în conturile celor doi șoferi de VIP-uri pentru ca apoi să ia calea unor alte buzunare mai cu ştaif  sunt incredibile. Dar arată cum se fabrică în România miliardarii de carton şi ce apucături au managerii de multinaționale când aterizează cu afaceri pe plaiul mioritic. Pentru început îl vom lăsa pe domnul Lucian Popescu să povestească.

Conexiunea Randag-Dumitrescu: începuturi

Jan Dumitrescu locuia împreună cu alte două familii într-un apartament cu trei camere din București. Vecinul său, Lucian Dumitrescu îi pune o vorbă bună și omul ajunge şofer la compania de taxiuri de lux patronată de Ilie Năstase. Din această postură viitorul miliardar ia contact cu binefăcătorul şi protectorul său Randag  Richard Eugene, cetăţean englez născut în 1941 la Aylesbury şi administrator al Expur S.A.:  „Dumitrescu a lucrat pe taxi şi l-a cunoscut pe Randag.  A lucrat cinstit, i-a pus aparatul de taxat. Randag l-a simpatizat şi i-a cerut să-l aştepte. Aşa s-a cunoscut cu el şi Randag l-a tot chemat să-l transporte. Era prin 1997, Randag abia deschidea afacerea în România. Când el a pus bazele firmei Jan i-a fost şofer. … „.

Începuturile afacerii

L-am întrebat într-o zi, lucra deja la Randag: “Băi, Jane care este rostul tău în firma aia, că bani iei puţini.” Mi-a spus că i-au dat un post de logistic, că ia legătura cu firmele de transport şi intermediează între autobaze şi Expur.  Mi-a zis că are probleme că firmele de transport au maşini vechi, că sunt întârzieri la transportul din port. I-am spus că pot să cumpăr camioane  Mercedes cu reducere că sunt salariat. I-am propus să vând casa rămasă de la mama şi să luăm nişte maşini ca să facem transport. Mă gândeam să luăm 3 maşini cu banii care-i pot face eu rost. Asta se întâmpla prin octombrie 2004. Eu nu aveam timp să mă ocup de firmă şi mă gândeam că se ocupă el şi facem şi noi ceva pentru copii, să le rămână lor. A fost de accord şi mi-a zis că vrea să mai intre unul. Unul Ion Gheorghe, mi-a zis. Iniţial firma am pornit-o cu ginerele meu, cu Folescu, finul lui şi cu o vecină care primise nişte bani din asigurarea de viaţă a soţului ei decedat şi voia să-i bage în ceva ca să asigure un venit pentru copil. Vreau să vă zic, că poate vă faceţi cruce, Jan este naşul fiicei  mele. Eu am băgat bani pentru 3 maşini, cam 1,5 miliarde. Fiecare trebuia să dea cam 600 de milioane. A dat Semănaru Codruţa, asta este fina mea. După accea s-a retras Ion Gheorghe. Şi-a luat banii şi în locul lui a intrat Folescu, finul lui Jan. Noi făcusem contracte pentru 5 maşini Mercedes 1841, care circulă şi acum inscripţionate cu numele EXPUR”.

Implicarea lui Randag: asociat cu un șofer de maxi taxi!

Managerul Randag miroase că e rost de făcut bani şi intră în combinaţie. Cum la Transpur cărţile erau făcute, omul de la Alimenta se asociază cu un şofer de maxi taxi din Bucureşti. Ce nu face omul pentru un bonus extra!

Pe firma Agreabil s-a cumpărat o maşină. Este un prieten al meu care voia să intre şi el în afacere. Randag a intrat şi el acţionar în firmă cu bani pentru a doua maşină. Şi Jan Dumitrescu a intrat administrator la firma asta cu care nu avea nicio legătură. De fapt, am uitat să vă spun că nevasta lui Jan este secretara directorului de la Registru Comerţului. Omul acesta de la Agreabil a vrut să intre în 2005 când s-a schimbat acţionariatul, în 5 mai 2005. Randag a intrat cu un camion iar Agreabil a încheiat de transport cu Transpus, adică cu firma mea. Expur m-a girat pe mine să cumpăr camioane, că eu nu aveam activitate pe firmă. Am avut contract cu Expur până în 2009. Afacerea propriu-zisă a început să funcţioneze în aprilie 2005, când am început să car marfă pentru Expur. La Banca Transilvania există actele prin care firma mea girează pentru Agreabil ca să-şi cumpere cele două maşini. Eu am girat ca partener al Expur, că îi asigur contract de transport. Agreabil, pe motiv că în firmă era Randag, îmi dădea un comision de 5% din veniturile lui lunare. Ei nu se ocupau de maşini, maşinile au intrat pe mâna lui Jan. Acelaşi tip de contract am cu Trans Ciprian care vine cu alte două maşini. Jan adună în total 9 maşini cu care lucrează pentru Expur. Numai că Trans Ciprian îmi dă 10% din venituri. Patronul de la Trans Ciprian este Iordan Ciprian, vânzătorul de camioane de la Mercedes. El ne-a vândut camioanele, prin el am făcut contractul de cumpărare al maşinilor. Ăsta de la Agreabil este șofer pe maxi taxi şi are o maşină în București. Aici lucrează.  Jan devine omul care coordonează toată marfa Expur şi o plasează cui vrea. El în acte semnează ca director transport Expur”.

Cum veneau banii

Afacerea merge ca pe roate o vreme. Expur plăteşte prompt şi Jan încasează la fel de prompt. Dedesubt sforăriile însă curg nestingherite.

Probleme nu am avut niciodată. Totul se plătea. Noi am avut profit zero mereu. Ne achitam toate datoriile. Expur ne achita prestaţiile, iar noi achitam datoriile. Dacă nu plăteam leasing-ul Expur trebuia să plătească în contul nostru. Căruţa se rupe pe 13 octombrie 2007 când eu am venit la Slobozia. Am venit la Tudorici (Eurosolution) care mi-a trimis o factură că am să-i plătesc 740 de milioane de lei prestări servicii. M-am dus să-l întreb care-i treaba cu ea că nu înţelegeam. Tudorici m-a întrebat cine sunt. I-am spus că sunt administrator la Transpur şi mi-a zis că îmi bat joc de el, că patron la Transpur este Jan Dumitrescu prietenul lui. După ce s-a convins care e treaba a îngheţat. Că el ştia că Jan e şeful cel mare şi nu mai există nimeni. Deci Tudorici, care avea camioane căra şi el prin Jan pentru Expur. Prin fiul lui se făcea combinaţia. Fata de la BT Transilvania care ne-a aprobat leasing-ul a avut şi ea un camion la Jan. De aceea a şi mers foarte rapid rezilierea contractului de leasing pentru Transpur şi predarea maşinilor pe Transgrup. Când m-am dus şi am întrebat cum s-a făcut rezilierea şi dacă Peter Tagge a fost prezent mi-a spus că s-a reziliat prin fax. M-am dus la Expur să intru în audienţă şi am fost refuzat pe motiv că nu are cine să mă primească. Mi se ştornau facturi care nu mai erau trimise pe adresa firmei, adică la mine acasă, ci pe adresa de corespondenţă a firmei indicată de Jan. Adică pe strada Frigului, acasă la Randag, ori la sediul Expur, pe Tudor Vladimirescu, unde Jan avea birou. La vila închiriată de Randag lucra Jan ca la un fel de punct de lucru. De acolo controla toate firmele”.

Şi cum ieșeau

Banii se sifonau din firmă pe bază de falsuri ordinare. Falsuri de care se prinde şi Popescu într-un târziu:

După discuţia cu Tudorici m-a sunat Jan şi a cerut să facem o şedinţă cu asociaţii. Ne-am adunat toţi cinci şi am făcut şi un proces verbal pe care a refuzat să-l semneze prin care ceream ridicarea dreptului de semnătură. Şi atunci l-am pus pe Folescu director de transporturi. Am cerut contabilitatea de la firmă după ce el i-a spus finei mele că nu poate să primească nici un leu dividende că firma este pe zero iar noi o să avem profit după ce achităm camioanele. Mi-au sărit în ochi bonurile roşii de la LukOil. Aveam contract cu Rompetrol pe carduri pentru carburanţi. Pe un singur bon aveam motorină de 50 de milioane de lei. Adică 1500 de litri. Am adunat fişele şi am văzut că ieşea la socoteală consumul de carburant de pe carduri cu kilometrii parcurşi de maşini. Bonurile de la LukOil erau în plus. Iar Garda Financiară a constat că sunt false şi făcute pe imprimantă. Sunt patru oameni care emit bonurile şi nu sunt salariaţi ai LukOil.  M-am trezit că ne convoacă el la o adunare unde a venit cu avocata şi a cerut schimbarea sediului firmei. M-am opus pentru că el voia să nu mai am acces la informaţii. În noiembrie şi decembrie 2007 el a luat actele de la firma de contabilitate şi eu nu am mai avut acces la date. Nu am ştiut că nu mai plăteşte ratele la maşini. Apoi a cerut direct dizolvarea firmei. Lunar, din Prodesigne, de exemplu, se facturau în plus circa 20.000 de litri de motorină. Când am întrebat pentru ce mi s-a spus că nu există desfăşurătoare. Mai mult, firma mea nu factura pentru Agreabil şi Trans Ciprian carburantul consumat. Asta înseamnă că eu am de recuperat nişte miliarde pe care Jan nu a vrut să le încaseze umflând cheltuielile doar la Transpur”. (va urma episodul în care aflăm că miliardarii nu își plătesc amantele ca pe centură, ci le cumpără camioane. Care să transporte marfă pentru Expur!)

Cititoarea noastră  doamna ANI, cu domiciliul în Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 15, cod poştal: 010661, sector 1, Bucureşti – România ne întreabă revoltată: “Am văzut în Monitorul Oficial că domnul Ciupercă de la pesedeul dumneavoastră local a donat partidului în 2009 suma de 33.550 de lei. Am și eu o curiozitate. De unde a avut săracul președinte atâta bănet”? Deși  în opinia noastră doamna ANI era cea care trebuia să răspundă la această întrebare, am făcut abstracție de acest fapt și ne-am apucat de săpat. În urma săpăturilor profesioniste derulate cu excavatoare de la Constrif și ajutat cu informații din interiorul PSD furnizate de un grup de patrioți revoltați și ei, Departamentul de Investigare a Prostiei Umane (DIPU) de pe lângă GSE este în măsură să facă următoarele precizări:

-         Într-adevăr, conform Monitorului Oficial, cea mai tare publicație specializată în dezvăluiri, domnul Silvian Ciupercă a donat la PSD în 2009, în două rânduri, suma totală 33.550 de lei.

-         Dacă analizăm declarația de avere a președintelui Ciupercă din anul 2009, suma donată la PSD ar putea proveni dintr-un depozit în valoare de 50.000 de lei noi pe care săracul dar extrem de cinstitul Ciupercă l-a deschis în 2007 la Raiffeisen Bank.

-         Dacă ne uităm în declarația de avere din 2008, constatăm că Ciupercă este nu numai cinstit, ci și bogat. Pentru că dacă în 2008 avea doar 35.000 de lei, în 2009 depozitul crescuse deja la 50.000 de lei. Deci nea Vasile este și strângător.

-         O mică șmecherie ne-a atras însă atenția. În anul 2008, când Ciupercă avea o leafă de 64.766 de lei, valoarea economiilor era de 35.000 de lei. În anul 2009, când leafa îi scade la 52.959 de lei, economiile cresc la valoarea de 50.000 de lei. Asta probabil că datorită indemnizației de 12.992 de lei pe care cinstitul președinte o umflă în calitate de băgător de seamă la Consiliul Național de Integritate.

-         Ultimul pas al investigației noastre a fost un click dat pe declarația de avere din 2007.Data stelară: 9.03.2007. Nea Ciupercă declară venituri din leafă, adică 46.893 lei, la care adaugă vreo 20.000 de lei obținuți din vânzarea unei case, bani care s-au dus probabil pe cumpărarea unui autoturism Opel Astra Caravan. Ne uităm cu lupa după depozitul minune din care se presupune că nea Vasile a donat mălai la PSD. Nu găsim nimic. Chemăm rudele să se uite și ele. Tot NIMIC. Punem mâna pe telefon să-l sunăm pe Vasilică. Telefonul era închis și chiar dacă ar fi fost deschis probabil că nu ne-ar fi răspuns. Dramatismul este dus la paroxism și luăm decizia de a publica faptele. Chiar cu riscul de a arunca o maaaaare pată pe imaginea de om cinstit a domnului Ciupercă. Astfel, concluzia noastră devine limpede: în 2007 Ciupercă nu avea nici un depozit la nici o bancă!

-         Îndoiala ne de ghes și reformulăm. Dacă a avut un depozit nu l-a declarat, așa cum cere legea. Primele vestigii ale economiilor domnului Președinte le regăsim abia în iulie 2008, la 1 an și 4 luni de la ultima declarație de avere în care depozitul trebuia să apară. Oricum am da-o, concluzia, doamna ANI, este tristă: fă-i dracului o cercetare lui Ciupercă și lămurește-ne și pe noi. Că pute a omisiuni cu aromă de fals de la o poștă!

PS Acum vorbim ca să înțeleagă Ciupercă: Nea Vasile, te rugăm să ne scutești și pe noi de un mail la ANI și, în calitate de mare căpetenie în Consiliul Național de Integritate de unde încasezi o groază de bănet, să îți faci singur o sesizare. Hai, că la cât de cinstit ești matale, nu se există să nu te ia ăștia în considerare și să nu declanșeze procedura de verificare. Așteptăm 3 zile și dacă nu te miști cu talent te sesizăm noi. Trăiască România Socială și banditismul de stânga! Onoare hoției!

PS 2 Dacă vreți să aflați ce spune nea Vasile Cinstitu’ în apărarea lui va rugăm să-l sunați dvs că la noi nu răspunde. Numărul de telefon al preacuviosului patriarh al stângii este 0722303606 . Sunați oricând, chiar și la miezul nopții, că nea Vasile este în slujba poporului 24/7.

Ieri, la Țăndărei, polițiștii di cadrul DIICOT au organizat o demonstrație de forță cu descinderi spetaculoase, percheziții și arestări. Ținta lor a fost mafia traficanților de copii care opera în Anglia. Comunicatul DIICOT pe care îl reproducem integral lasă să se înțeleagă că statul luptă din greu cu fenomenul. “Procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, împreună cu ofiţeri de poliţie din cadrul I.G.P.R. – D.C.C.O., D.G.I.P.I., şi cu sprijinul lucrătorilor din cadrul Jandarmeriei Române, au destructurat un grup infracţional organizat, specializat în activităţi de crimă organizată pe linia migraţiei ilegale şi a traficului de minori, spre ţări din Europa Occidentală. În fapt, se reţine că membrii grupării infracţionale organizate  recrutau minori de etnie rromă, pe care îi treceau fraudulos frontiera spre Marea Britanie, unde îi exploatau, obligându-i să cerşească sau să comită infracţiuni stradale. Racolarea minorilor se realiza din mediul comunităţilor rrome sărace, membrii grupării ocupându-se de cazarea şi transportul acestora, procurarea documentelor de călătorie şi a banilor necesari, precum şi de organizarea şi supravegherea activităţii infracţionale din Marea Britanie şi gestionarea sumelor de bani obţinute din exploatarea victimelor. Până în prezent au fost identificate peste 168 de victime minore, cu vârste cuprinse între 7 şi 15 ani. În cursul zilei de 08.04.2010 au fost efectuate 34 de percheziţii domiciliare în oraşul Ţăndărei, jud. Ialomiţa. Procurorii D.I.I.C.O.T. au colaborat în această cauză cu autorităţile judiciare britanice, fiind organizate mai multe întâlniri de lucru, sub coordonarea Eurojust. În anul 2008, în cadrul operaţiunii „Europa”, având în vedere complexitatea cauzei, a fost  semnat un acord între autorităţile judiciare române şi cele britanice, pentru constituirea unei echipe comune de investigaţie. Procurorii D.I.I.C.O.T. au dispus începerea urmăririi penale faţă de 27 de persoane pentru  săvârşirea infracţiunilor de trafic de minori, prev. şi ped. de art. 13 al. 1 şi al. 2  din Legea nr. 678/2001, modificată prin OUG 79/2005, spălare de bani, prev. de art. 23 al 1 lit.a din Legea nr.656/2002 şi constituire a unui grup infracţional organizat, prev. art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003. Efectivele mobilizate au fost de 120 de poliţişti, 120 de jandarmi şi 290 de luptători din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei. La acţiunea procurorilor D.I.I.C.O.T. au participat 26 de ofiţeri din cadrul Metropolitan Police şi  2 analişti Europol.(sursa: www.diicot.ro)”

După postarea acestui comunicat de presă pe site-ul GSE, un cititor avizat a făcut următorul comentariu:

De ce trebuie sa vina Metropolitan Service si Europol sa faca curatenie la noi in tara.???Pai va spun eu.Din cauza coruptiei generalizate la toate nivelele.Vreti sa-mi spuneti mie ca Politia noastra nu stia ce se petrece???Fals!!!Se stie de ani de zile dar nu s-a vrut si nici nu se va vrea a se face ceva.Ii intreb pe domnii fosti comandanti ai Politiei Orasului Tandarei,Nitu Viorel,Cojocaru Constantin,Barsan Nicolae,Serban Costica si Manolache Ioan:chiar nu stiati ce se intampla cu tiganii si cu ce se ocupa?????Ba stiau ,dar pe spatele lor si-au facut niste averi de de apuca plansu!!!Mi-ar trebuii mult timp ca sa scriu o carte cu mizeriile din acest judet,cred ca vreo 2 ani”.

O scurtă incursiune în istoria recent ne arată că cititorul nostrum are perfectă dereptate. O anchetă jurnalistică publicată de noi în cotidianul Evenimentul Zilei dezvăluia o filieră infracțională al cărei obiect de activitate era exportul copiilor în Anglia și Spania, copii care erau folosiți la cerșetorie și infracțiuni mărunte. Ancheta noastră demonstra că starostele romulanilor din Țăndărei, Petrică Drăgușin zis Traian, omul de încredere al PSD și reprezentant al Partidei Romilor, era protejatul sistemului. Drăgușin adopta copii pe care-i trecea în pașaport înainte de finalizarea adopției și-i scotea la produs în Anglia, Spania sau Italia. Nevasta acestuia, o persoană cu handicap și însoțitor plătit de stat primește documente medicale care atestă că este aptă să ia copii în plasament. Pe filiera infracțională regăsim judecători, funcționari de stat, politicieni și polițiști care sau adăpat cu șpăgi grase vărsate de banda de traficanți din Țăndărei condusă de Drăgușin. Ancheta publicată de noi în septembrie 2000 a rămas fără urmări, deși dezvăluiam  adopția ilegală a trei copii handcapați pe baza consimțământului scris al unei mame retardate dat în fața notarului. Probabil că printre cei 168 de minori mutilați și exploatați în Anglia se regăsesc și cei despre care noi am scris și pe care statul i-a făcut cadou în 2000 infractorului Drăgușin. Citiți și vă minunați. Și, mai ales, nu vă lăsați manipulați. Statul roman a fost, de fapt, capul rețelei, așa cum vom demonstra în cadrul unei campanii de presă pe care o începem astăzi.

Petrica Dragusin, staroste de Tandarei

În Țăndărei, traficul de persoane înspre Occident a devenit un fenomen. Petrică Drăgusin este stapînul și contabilul comunității, după cum spune un polițist. De cînd a intrat în politică, devenind vicepresedintele Partidei Rromilor, afacerile lui Dragusin au luat o alta turnura. Cu un spate politic pe care il invoca mereu, el aproba iesirile rromilor in Occident, facilitindu-le drumul pina acolo contra unor sume considerabile. De regula, plecarile se fac in grupuri de familii, copiii fiind principalul instrument de facut bani in Spania si in Franta. Rudele si prietenii lui Dragusin si-au impartit in strainatate zonele de cersit. Dragusin vrea acum sa infieze trei copii care s?nt frati, desi a fost implicat recent intr-o afacere cu “excursii” ilegale peste granita. In noiembrie 1999, Dragusin, impreuna cu un oarecare Constantin Mihai Gabriel, din Tulcea, a organizat trecerea frauduloasa a frontierei pentru 80 de rromi din Tandarei. Pentru o taxa de 400 de dolari pentru fiecare om, cei doi le asigurau trecerea peste granita într-un tir care urma sa-i preia din Pitesti. O data ajunsi aici, Dragusin si complicele sau le-au luat banii turistilor clandestini, s-au suit intr-un Cielo si au sters-o. Politia i-a arestat pe cei doi, Dragusin ajungind in arest in luna mai, exact cind DJPDC i-o incredinta spre adoptie pe Vasilica Stan. La perchezitia care s-a facut la domiciliul sau din Tandarei, politia i-a gasit pe fratii Stan și o arma de foc. El a fost trimis in judecata pentru racolarea de persoane in vederea trecerii frauduloase a frontierei. Surse din politie declara ca Dragusin mai are trei copii adoptati înainte de 1989, toti trei trimisi la cersit in Vest. Exodul rromilor din Tandarei catre Occident este un fenomen greu de controlat. Ei au ajuns in Spania, Anglia si Franta unde au infiintat retele bine organizate care se ocupa cu mici furtisaguri si cu cersitul. Mai nou, aproximativ 10-15 familii de rromi din Tandarei au ajuns in Brazilia si Argentina, unde au fondat comunitati care se ocupa cu astfel de lucruri. Intre timp, dosarul lui Dragusin a ajuns la Judecatoria Fetesti, procesul aflindu-se pe rol. Cit despre adoptia fratilor Stan, toate institutiile implicate par a da inapoi. Desi nu exclud posibilitatea ca cei trei copii sa ajunga cersetori in Vest, nici unul dintre functionarii cu care am discutat nu a actionat ferm pentru impiedicarea acestei adoptii suspecte. Doar IPJ Ialomita a reactionat, declansind niste verificari in acest caz.

Povestea unor copii nefericiti

Sotii Alexandra si Constantin Stan, din comuna Balaciu, au impreuna trei copii: Gabi, in virsta de patru ani, Ionut, de doi ani, si Vasilica, de un an. In 1998, tatal copiilor a ajuns la inchisoare,  pentru furt. Gabi si Ionut, ramasi in grija unei mame retardate, au ajuns in urma unei anchete sociale la un camin de copii din Slobozia. Conform declaratiilor viceprimarului comunei Balaciu, cei trei copii au probleme cu sanatatea: “Sint români, dom’le, dar, saracii, au mostenit-o pe maica-sa. Vecinii ii gaseau in casele lor pe cei mici, care se asezau pe pat si se uitau la televizor. Erau insa niste copii cuminti”. O data ajunsi la caminul de copii, fratii Stan aveau sa fie ochiti de familia de rromi Dragusin, foarte interesata sa ii adopte.

O persoana cu handicap de gradul I devine apta sa adopte

Familia Dragusin Petrica este probabil una dintre cele mai bogate familii din Tandarei. Lider al rromilor, Petrica, zis Traian, se ocupa cu de toate. Este cel mai cunoscut camatar din zona, aceasta fiind una dintre principalele surse de venit. Inainte de 1989 a avut un copil cu sotia sa, Alimonata, copil care a decedat in urma unui accident nefericit. Autoritatile vremii au fost de acord ca familia Dragusin sa adopte un baiat. Acesta, pe care n-am reusit sa-l identificam, este stabilit de mai multa vreme in Spania, de unde, zice Petrica, trimite foarte multi bani parintilor sai adoptivi. Sotia sa, Simona, a ramas acasa sa ingrijeasca de batrini. In anul 1998, Dragusin Alimonata sufera un accident cerebral. Ea se prezinta la Inspectoratul Teritorial pentru Handicapati unde o comisie medicala ii elibereaza un certificat pentru handicap de gradul I. Concluziile medicale au fost puse de dr. Lucia Mocanu si atesta faptul ca pacienta avea serioase deficiente motorii. Gratie acestui diagnostic, Dragusin Alimonata a beneficiat de un ajutor banesc si de asistent insotitor platit de stat, nimeni altcineva decit nora sa Simona. De precizat ca Alimonata detine permis de conducere inca din anul 1989. Ajunsi la o prosperitate remarcabila, sotii Dragusin se hotarasc sa faca bine dezinteresat si sa adopte niste copii abandonati. In acest sens, Dragusin Alimonata a depus, la sfirsitul anului trecut, o cerere catre Comisia Judeteana pentru Protectia Drepturilor Copilului prin care solicita sa fie atestata ca persoana apta sa adopte copii. Dupa vizita la domiciliul sotilor Dragusin si ancheta sociala efectuata, analizind certificatele medicale si cazierul, comisia a hotarit la data de 27 ianuarie 2000 ca cei doi sint apti sa adopte copii. Aici apare o neconcordanta majora. La atestare, Alimonata a prezentat o adeverinta medicala din care rezulta ca este clinic sanatoasa. La data de 15 martie 2000, dr. Mariana Macsim, medicul familiei Dragusin, elibereaza certificatul medical cu nr. 481 prin care atesta ca Alimonata, desi sufera de handicap de gradul I, este absolut sanatoasa.Sotii Dragusin locuiesc la marginea orasului Tandarei, intr-o casa impunatoare. Despre scandalul declansat o data cu adoptia fratilor Stan, Dragusin spune ca este din cauza unora care n-au ce face decit sa-l birfeasca. El ne-a declarat ca are patru copii adoptati inainte de 1989 pentru ca sotia sa nu poate avea copii. Recunoaste ca a cistigat peste un miliard de lei ducindu-se cu ei in Franta si Germania. Averea sa consta intr-un depozit de 500 de milioane de lei la CEC si 50 de hectare de teren cumparate cu banii jos. Pentru ca toti copiii sint acum la casa lor, Dragusin s-a gindit sa faca un bine si sa adopte inca un baiat. La rugamintea celor din comisia de adoptii a fost de acord sa ii ia pe toti trei fratii Stan, ca sa nu desparta copiii. Desi solutionarea dosarelor de adoptie intirzie, Dragusin l-a trecut deja in pasaportul sau nou-nout pe Ionut Stan. El spune insa ca nu vrea sa plece in strainatate si ca a hotarit sa-l trimita pe unul dintre copiii ramasi acasa. Dragusin a tinut sa ne arate interiorul casei pentru a ne convinge ca are cu ce sa creasca copiii adoptati, repetind obsesiv ca e adventist si nu vinde copii.

Copii adoptati pe consimtamintul unei retardate

La scurt timp dupa ce au fost atestati, sotii Dragusin au demarat cercetarile. Functionarii Directiei pentru Protectia Copilului le-au prezentat in doua rinduri copii rromi pe care sotii Dragusin i-au refuzat sub diverse motive. Gabi si Ionut Stan ramasesera singurii copii disponibili. Desi, in cazul lor, nu exista o hotarire judecatoreasca prin care sa se constate abandonul, la data de 1 februarie 2000 mama lor, Stan Alexandra, isi da consimtamintul scris ca cei doi fii sa fie adoptati, act legalizat la notariat. Cu toate ca ei sint in mod evident retardati, in actele lor medicale se arata ca sint sanatosi. Copiii sint incredintati familiei Dragusin la data de 16 martie 2000, imediat dupa sedinta Comisiei de Protectie a Drepturilor Copiilor, defasurata in aceeasi zi, care hotarise acest lucru. Pe 11 mai 2000, si Vasilica Stan, in virsta de numai un an, ajunge la aceeasi familie  Dragusin, incredintare facuta tot pe baza consimtamintului scris al mamei retardate. Dosarele de adoptie au fost inaintate Comitetului Român pentru Adoptii prin intermediul fundatiilor “Parinti si Copii” (pentru Gabi si Ionut) si “Irene si Stuart” (pentru Vasilica). Pina la aceasta data, CRA nu a trimis dosarele spre judecare Tribunalului Ialomita, instanta competenta sa solutioneze cauza. Cazierul solicitat lui Petrica Dragusin la adoptarea fetitei, in luna mai, arata ca in cazul acestuia politia a declansat urmarirea penala intr-un dosar privind, se pare, trecerea frauduloasa a frontierei. (articol publicat la data de 25 septembrie 2000)

Procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, împreună cu ofiţeri de poliţie din cadrul I.G.P.R. – D.C.C.O., D.G.I.P.I., şi cu sprijinul lucrătorilor din cadrul Jandarmeriei Române, au destructurat un grup infracţional organizat, specializat în activităţi de crimă organizată pe linia migraţiei ilegale şi a traficului de minori, spre ţări din Europa Occidentală. În fapt, se reţine că membrii grupării infracţionale organizate  recrutau minori de etnie rromă, pe care îi treceau fraudulos frontiera spre Marea Britanie, unde îi exploatau, obligându-i să cerşească sau să comită infracţiuni stradale. Racolarea minorilor se realiza din mediul comunităţilor rrome sărace, membrii grupării ocupându-se de cazarea şi transportul acestora, procurarea documentelor de călătorie şi a banilor necesari, precum şi de organizarea şi supravegherea activităţii infracţionale din Marea Britanie şi gestionarea sumelor de bani obţinute din exploatarea victimelor. Până în prezent au fost identificate peste 168 de victime minore, cu vârste cuprinse între 7 şi 15 ani. În cursul zilei de 08.04.2010 au fost efectuate 34 de percheziţii domiciliare în oraşul Ţăndărei, jud. Ialomiţa. Procurorii D.I.I.C.O.T. au colaborat în această cauză cu autorităţile judiciare britanice, fiind organizate mai multe întâlniri de lucru, sub coordonarea Eurojust. În anul 2008, în cadrul operaţiunii „Europa”, având în vedere complexitatea cauzei, a fost  semnat un acord între autorităţile judiciare române şi cele britanice, pentru constituirea unei echipe comune de investigaţie. Procurorii D.I.I.C.O.T. au dispus începerea urmăririi penale faţă de 27 de persoane pentru  săvârşirea infracţiunilor de trafic de minori, prev. şi ped. de art. 13 al. 1 şi al. 2  din Legea nr. 678/2001, modificată prin OUG 79/2005, spălare de bani, prev. de art. 23 al 1 lit.a din Legea nr.656/2002 şi constituire a unui grup infracţional organizat, prev. art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003. Efectivele mobilizate au fost de 120 de poliţişti, 120 de jandarmi şi 290 de luptători din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei. La acţiunea procurorilor D.I.I.C.O.T. au participat 26 de ofiţeri din cadrul Metropolitan Police şi  2 analişti Europol.(sursa: www.diicot.ro)

Urmare unei solicitări a Instituţiei Prefectului – Judeţul Ialomiţa, o echipă de inspectori sociali ai Inspecţiei Muncii din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Ialomiţa a efectuat o misiune de inspecţie la primăria Traian. Obiectivul controlului care s-a desfăşurat în perioada 15-18 martie 2010 a fost verificarea respectării dispoziţiilor legale privind stabilirea şi acordarea ajutorului social.

În urma acestei acţiuni au fost identificate cazuri pentru care situaţia beneficiarului nu a fost reevaluată la 6 luni prin anchetă socială, la dosarele beneficiarilor care nu deţin venituri nu există decât foarte rar adeverinţă de la administraţia financiară, iar din luna februarie nu li s-a comunicat beneficiarilor dispoziţiile primarului privind ajutorul social.

De asemenea, inspectorii sociali au identificat cazuri de suspendare a ajutorului social fără a exista un temei legal, inexistenţa unui plan de acţiuni sau lucrări de interes local privind efectuarea orelor de muncă pentru beneficiarii Legii nr. 416/2001, precum şi faptul că nu există proceduri clare în ceea ce priveşte pontarea persoanelor în fişa colectivă de prezenţă.

Pe lângă toate acestea, echipa de control a mai depistat următoarele nereguli:

1. comunicarea între compartimentele primăriei s-a constatat a fi defectuoasă, propunerea persoanei cu atribuţii în instrumentarea cazurilor de ajutor social nefiind luată în considerare;

2. din 214 dosare aflate în plată la data inspecţiei, un număr de 42 de cazuri locuiesc pe acelaşi teren intravilan cu două sau mai multe familii, iar la stabilirea ajutorului social au fost luate în calcul precum că gospodăresc separat –

- din cele 42 de dosare, 19 cazuri au fost verificate în teren, constatându-se faptul că 15 dintre cazuri nu gospodăresc separat;

3. persoana cu atribuţii în instrumentarea cazurilor de ajutor social este încadrată pe funcţia de referent stare civilă, nu a urmat cursuri de formare/perfecţionare în domeniul asistenţei sociale şi nici cursuri pe problematica Legii 416/2001 privind venitul minim garantat, iar fişa postului nu este actualizată din anul 2006.

În urma celor constatate au fost aplicate sancţiuni, urmând ca echipa de control să elaboreze şi un raport complex de inspecţie.

Trei tineri din municipiul Urziceni au fost reţinuţi ieri pentru 24 de ore de către poliţiştii ialomiţeni şi sunt cercetaţi pentru furt calificat, fiind suspectaţi că în perioada ianuarie – aprilie 2010 au comis mai multe furturi pe raza comunelor din apropierea municipiului Urziceni, în dauna unor unităţi de învăţământ.

În noaptea de 31 martie / 1 aprilie, în jurul orei 00.20, agenţii Postului de Poliţie Valea Măcrişului aflaţi în serviciul de patrulare pe raza comunei, au fost sesizaţi de un localnic despre faptul că, în urmă cu câteva minute, a observat trei persoane suspecte ce aveau asupra lor două bagaje voluminoase, ieşind din curtea unei unităţi de învăţământ din localitate. Totodată, cetăţeanul a oferit poliţiştilor o serie de indicii cu privire la autoturismul cu care suspecţii se deplasau.

De îndată, prin Dispeceratul Poliţiei Municipiului Urziceni, s-a declanşat planul de acţiune NAVODUL, autoturismul ce avea semnalmentele descrise în sesizare fiind oprit la scurt timp într-un filtru instituit pe raza comunei Manasia. Procedând la legitimarea ocupanţilor vehiculului, poliţiştii au stabilit că în interiorul acestuia se aflau trei tineri, în vârstă de 22, 25 şi respectiv 29 de ani, toţi domiciliaţi în municipiul Urziceni. Cu ocazia controlului autoturismului, nu au fost găsite bunuri susceptibile a proveni din comiterea de infracţiuni, cei trei fiind conduşi la sediul Poliţiei pentru continuarea cercetărilor.

În cadrul investigaţiilor efectuate, poliţiştii au stabilit că mai multe bunuri sustrase în acea noapte de suspecţi au fost depozitate la domiciliul unei minore în vârstă de 16 ani, din comuna Manasia, prietena unuia dintre tineri, care a predat anchetatorilor şapte monitoare LCD, despre care ulterior s-a stabilit că au fost sustrase din incinta unei şcoli din comuna Valea Măcrişului.

Prin extinderea cercetărilor şi cu privire la alte cauze similare aflate în evidenţele Poliţiei cu autori necunoscuţi, poliţiştii Biroului de Ordine Publică pentru Mediul Rural Urziceni au stabilit că cei în cauză sunt şi autorii altor trei furturi comise în perioada ianuarie – martie 2010 în dauna tot atâtor unităţi de învăţământ din comunele Armăşeşti, Valea Măcrişului şi Dridu, precum şi a unei tentative de furt, comisă în urmă cu o lună, în dauna unei şcoli din comuna Ion Roată. Alături de cei trei, la furtul din comuna Valea Măcrişului, a participat şi un tânăr în vârstă de 21 de ani, din municipiul Urziceni, recidivist.

Bunurile provenite din săvârşirea celor trei furturi au fost valorificate de către autori la diferite persoane, fiind recuperate parţial şi restituite unităţilor prejudiciate.

Din cercetări, poliţiştii de investigaţii criminale au stabilit că doi dintre suspecţi au mai comis în lunile ianuarie şi februarie 2010 alte două furturi din incinta unei societăţi comerciale, respectiv o unitate de învăţământ preşcolar, situate pe raza municipiului Urziceni.

În cursul zilei de astăzi, cei în cauză vor fi prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria Urziceni cu propunere de arestare preventivă.

În dimineaţa zilei de ieri, în intervalul orar 07.00 – 08.30, la nivelul municipiului Slobozia a fost organizată şi executată o acţiune preventiv – reactivă cu efective mărite, în sistem integrat, la care au participat poliţişti din structurile de poliţie rutieră, siguranţă publică urban şi rural şi lucrători de la posturile de poliţie arondate, în colaborare cu specialişti din cadrul Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Ialomiţa, acţiunea vizând creşterea gradului de siguranţă rutieră, precum şi prevenirea şi combaterea transportului, a sacrificării şi comercializării de animale (miei), în Piaţa Agroalimentară Slobozia.

Cu ocazia acţiunii au fost organizate pe raza municipiului 11 filtre rutiere, în toate punctele de acces/ieşire în/din municipiu, precum şi pe Bulevardul Matei Basarab, în vederea identificării transportatorilor de animale şi produse animaliere care desfăşoară această activitate fără respectarea prevederilor legale.

În cadrul operaţiunii, au fost verificate peste 170 de autovehicule, dintre acestea 22 înmatriculate în străinătate şi au fost legitimate 181 de persoane, 42 dintre acestea fiind sancţionate contravenţional cu amenzi a căror valoare depăşeşte 6800 de lei.

Totodată, pe lângă măsura principală de sancţionare cu puncte amendă şi puncte de penalizare, faţă de doi conducători auto, s-a dispus şi măsura reţinerii permisului de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de conduce autovehicule pe o perioadă determinată, iar în alte patru cazuri s-a luat măsura retragerii certificatului de înmatriculare a autovehiculelor, întrucât acestea fie prezentau defecţiuni tehnice care puneau în pericol siguranţa traficului rutier, fie aveau aplicate pe geamuri folii neomologate de R.A.R.

Exemplificări:

  • Ø Pe Bulevardul Matei Basarab, la intersecţia cu Strada Ardealului, a fost depistat un localnic în vârstă de 32 de ani, în timp ce conducea un autoturism de transport persoane în regim Taxi, care nu a respectat semnificaţia culorii roşii a semaforului electric instalat în intersecţie. Acesta a fost sancţionat cu amendă contravenţională în cuantum de 300 lei şi i s-a reţinut permisul de conducere în vederea suspendării pe o perioadă de 30 de zile.
  • Ø În Piaţa Agroalimentară Slobozia, împreuna cu lucrătorii D.S.V.S.A. Ialomiţa au fost verificate şi neutralizate 6 bidoane a câte 5 litri fiecare şi 68 de kg legume conservate, pentru care proprietarul nu deţinea documentele de provenienţă şi atestare a calităţii organoleptice a produselor agroalimentare expuse spre vânzare, fiind aplicate şi sancţiuni contravenţionale.