Friday, August 22nd, 2014

Acțiunea Cărăușul a diminuat evaziunea fiscală din agricultura ialomițeană

Luni, 3 august, subprefectul Gigi Petre a organizat o conferință de presă în care a prezentat rezultatele acțiunii Cărăușul, inițită de prefectură în baza OUG 93 DIN 2009. Acțiunea a avut drep scop combaterea trasnportului ilicit de produse agricole și a evaziunii fiscale din agricultură. În ciuda legislației mult prea permisive, autoritățile locale consideră că acțiunea a limitat fenomenul și că prin implementarea unui cadru legislativ mai dur fenomenul ar putea fi ținut sub control. Redăm integral comunicatul subprefectului Petre.

 

Ca urmare a prelucrarii datelor si informaţiilor deţinute de I.P.J.Ialomita, Garda Financiara- Sectia Ialomita si Directia Agricola Ialomita si avand in vedere cazurile de evaziune fiscala instrumentate in anii anteriori, Instituţia Prefectului judeţului Ialomiţa a considerat necesara emiterea Ordinului nr.278/ 23.06.2009, pentru ca in campania agricola de recoltare a cerealelor paioase si a unor plante tehnice din acest an, sa se deruleze, sub coordonarea acesteia, actiuni de control in scopul prevenirii si depistarii eventualelor incercari de incalcare a legii in legatura cu valorificarea productiei. Masurile au fost luate pentru a veni in sprijinul agricultorilor si fermierilor in actiunea de valorificare legala a cerealelor si plantelor tehnice si pentru asigurarea respectarii legii in domeniu. În data de 19 iunie 2009 a avut loc la sala de şedinţe a Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Ialomiţa întâlnirea cu fermierii din judeţul Ialomiţa privind campania de recoltare 2009, care a avut drept scop informarea fermierilor asupra prevederilor legale legate de campania de recoltare a cerealelor şi plante tehnice, pe probleme de comercializare, măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor, condiţii de transport, bunele practici agricole şi de mediu, întocmirea documentelor primare în vederea evitării fraudei. Acţiunile de control s-au desfăşurat potrivit unui program stabilit, de comun acord, de următoarele instituţii implicate:

                        – Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Ialomiţa;

                         -Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Ialomiţa;

 -Garda Financiară-Secţia Ialomiţa;

                  -Direcţia judeţeană pentru accize şi operaţiuni Vamale;

                  -Autoritatea Rutieră Română-Agenţia Ialomiţa.

                  -Directia Agricola Ialomita.

            Instituţiile implicate în activităţile de control au urmărit  depistarea, în principal, a următoarelor acte de încălcare a legii:
            -valorificarea de cereale şi plante tehnice fără înregistrări în evidenţele contabile ale furnizorilor, a veniturilor obţinute;

            -utilizarea de documente fictive în derularea tranzacţiilor comerciale(certificate de înmatriculare, facturi fiscale, avize de însoţire a mărfii, borderouri de achiziţii, chitanţe etc);
            -nedeclararea de către firmele „fantomă” a operaţiunilor comerciale;
            -ridicarea şi însuşirea de bani de la unităţile bancare, cu documente fictive;

            -efectuarea de transporturi rutiere cu plata „la negru”;
            -efectuarea de declaraţii inexacte la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Judeţean Ialomiţa, cu ocazia cesionării firmelor „fantomă”.

Ulterior demarării acestor actiuni de către Instituţia Prefectului judeţului Ialomiţa a apărut şi O.U.G. 93/2009, privind unele masuri pentru intărirea controlului in scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri, care punctează faptul că sunt necesare astfel de măsuri extreme cu atât mai mult cu cât în perioada campaniei agricole de vară se amplifică activităţile comerciale ilicite în care sunt implicaţi operatorii economici ce se ocupă de comercializarea şi transportul cerealelor.

Activităţile de control s-au desfăşurat în perioada 27.06.-30.07.2009 în baza unui plan comun la aplicarea căruia au contribuit 71 de cadre aparţinând instituţiilor menţionate la care s-au adăugat 8 lucrători ai Poliţiei Autostrăzii A2 aparţinând Direcţiei Poliţiei Rutiere din Cadrul Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Coordonarea activităţilor desfăşurate a fost asigurată de dl.Subprefect Gigi Petre. Au fost instituite puncte fixe de control la staţiile de taxare de la Giurgeni şi Feteşti. În paralel cu aceste acţiuni s-au continuat activităţile dispuse de Inspectoratul General al Poliţiei Române – Direcţia de Investigare a Fraudelor în cadrul Planului de Acţiuni „SPICUL 2009” la care începând cu 3 iulie 2009 la nivel naţional s-a declanşat planul de acţiune „CĂRĂUŞ” pentru combaterea transporturilor ilice de mărfuri.  

Rezultatele activităţilor de control desfăşurate în comun şi permanent, la cele două puncte fixe de control, în staţiile de taxare Giurgeni – Vadu Oii şi Feteşti – Poduri Dunărene:

  • Au fost verificate peste 2500 mijloace de transport;
  • S-au întocmit 3 dosare penale în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârsirii infracţiunilor de evaziune fiscală, fals şi uz de fals; exemplificare:

-          Dosar penal reperzentantul S.C.BISCOPAN S.R.L. Amara sub aspectul săvârşirii de evaziune fiscală cu un prejudiciu în suma de 6000 lei;

-          Dosar penal  administratorul S.C. ELYXIR COM S.R.L. Feteşti sub aspectul comiterii infracţiunii prev.de art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, urmând a se da soluţie legală de Parchetul de pe lângă Judecătoria Feteţi;

  • Au fost aplicate 25 de sancţiuni contravenţionale conform Legii nr.12/1990, republicata, privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite, în valoare totală de 124.500 lei fiind consficate 376196 kg grâu şi orz precum şi 5450 kg rapiţă:

-          S.C. ACRISSANDO COMPANY S.R.L. Comăneşti a fost

     sancţionată contravenţional conform Legii nr.12/1990 privind

     protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite, cu

     amendă de 15.000 lei şi s-a dispus măsura confiscării contravalorii

     cantităţii de 73.940 kg grâu, respectiv 25.879 lei – cercetările sunt

     continuate de către lucrătorii Biroului de Investigare a Fraudelor şi

     sub aspectul comiterii infracţiunii de fals în înscrisuri sub   

     semnătură privată urmînd a se da soluţie prin Parchet;

-          Confiscarea cantităţii de 38.450 kg grâu (reprezentînd suma de 16.000 lei), transportată de Istrate Constantin cu auto număr înmatriculare B-62-OCV, proprietate S.C. TRANS COM S.R.L. Poarta Albă, judeţul Constanţa, în temeiul art.4, lit.e din Legea nr.12/1190, republicată, privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite ce se ridică la suma de 16.000 lei şi aplicarea unei sancţiuni contravenţionale în valoare de 6.000 lei; 

-          Sancţionarea contravenţională administrator firma S.C.MALPROD S.R.L. Grindu, judeţul Ialomiţa conform art.1, lit.e, din Legea nr.12/1990 republicata, privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite cu suma de 3.000 lei şi confiscarea contravalorii a 9.800 kg grâu în suma de 3.920 lei;

-          Sancţionarea contravenţională conducător auto cu suma de 20.000 lei şi confiscarea cantităţii de 27.400 kg grâu conform art.2, pct.1, litr f din Legea nr.12/1990 republicata, privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite;

-          S.C.APREX S.R.L. Constanţa a fost sancţionată contravenţional conform Legii nr.12/1990 republicata, privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite cu amendă de 15.000 lei şi s-a dispus şi măsura confiscării contravalorii cantităţii de 24.000 kg orz, respectiv 4.800 lei;

 

     S-au efectuat, de asemeni, verificari la un numar de 42 de agenti economici, dintre care 38 depozitari de cereale, 3 procesatori cereale (mori) si 1 producator de paine.

     In afara sanctiunilor aplicate, s-a constituit o baza de date importanta, reprezentand producatorii, transportatorii si comerciantii de cereale, ce va fi utilizata in verificarile ulterioare.

     Avand in vedere verificarile efectuate cat si experienta anilor anteriori, consideram necesara aplicarea unor masuri pentru cresterea bazei de impozitare in agricultura si reducerea evaziunii fiscale in comertul cu cereale:

-          aplicarea unui tratament fiscal unitar si egal pentru toti producatorii agricoli, indiferent de forma de organizare, impozitate diferit sau neimpozitate. Toti producatorii agricoli care exploateaza suprafete de peste 50 ha, de exemplu, sa fie organizati intr-o forma juridica si sa fie impozitati in acelasi mod;

-          fiecare transport sa fie insotit de un document care sa ateste producatorul si localitatea din care provine, document certificat de reprezentantii locali ai primariilor sau directiilor agricole, deoarece pe circuitul comercializarii cerealelor se interpun adesea firme „fantoma” care emit doar documente ce atesta o provenienta aparent legala;

-          introducerea „taxarii inverse” in comertul cu cereale, intrucat pe circuitul economic sunt introduse firme „fantoma”, care emit documente de livrare cu TVA, fara a plati acest TVA organelor fiscale si in acelasi timp firmele cumparatoare beneficiaza de TVA deductibil, cu drept de rambursare in anumite situatii.

     Acest tip de actiuni vor continua pe toata perioada campaniei agricole 2009 si in  anii urmatori, astfel incat consideram ca acestea au avut si un caracter preventiv, in vederea descurajarii, pe viitor, a oricaror incercari de savarsire a infractiunii de evaziune fiscala in acest domeniu.

         

            01.08.2009

 

 

SUBPREFECT,

 

 

  GIGI  PETRE

 

Starostele PD-L Ialomiţa, precu(r)viosul Blaga zis Buldogul a descins astăzi la Slobozia pentru o şedinţă cu activul de bază. Comitetul oamenilor muncii din Organizaţia Ialomiţa i-a prezentat buldogului spre închinăciune doi primari liberali dispuşi să pupe inelul stăpânirii. Este vorba despre primarul de la Urziceni, Constantin Sava, şi cel de la Feteşti, Gheorghe Catrinoiu. Surse din debaraua democrat-liberalilor susţin că la întâlnire s-a discutat despre cooptarea celor doi primari în vederea alegerilor din 2012. Şi că Blaga a fost asigurat că cei doi plimbăreţi şi-au dat cuvântul să lase baltă liberalismul la alegerile viitoare. Discuţiile purtate la partidul prezidenţial sunt ca o frecţie la piciorul de lemn având în vedere că potrivit legii, cei doi primarii pot emigra la PD-L doar dacă sunt daţi afară din partid. Cum acest lucru este puţin probabil să se întâmple, toata afacerea se rezumă la o strângere de mână şi la promisiuni. Iar cum până în 2012 doar nişte anchete penale îi mai pot arunca pe cei doi în braţele buldogului, este greu de precizat ce tranzacţie s-a derulat astăzi. Indicii cum că traseiştii ar putea sări gardul sunt rezultatele alegerilor europarlamentare, unde cei doi campioni electorali au scos scoruri derizorii. În cazul lui Sava mai contează şi războiul pe care-l are cu subprefectul Babagianu, aflat zilele acestea pe craca schimbării. Orice manevră de ejectare a cămătarului administrativ din prefectură este un brânci dat primarului din Urziceni către PD-L. Cât despre Catrinoiu, singura lui ancoră la PNL ar fi Cristina Pocora. Dar cum zilele trecute domnişoara deputat a devenit doamnă iar uşile ministerelor cu bani i s-au închis în nas după pierderea guvernării, Catrinoiu nu prea mai are ancore ideologice la PNL.

 

Consiliul Judeţean Ialomiţa înfiinţează un operator regional pentru furnizarea apei

După ce a înfiinţat Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Aqua- Ialomiţa, Consiliul Judeţean va crea un operator regional pentru servicii de apă şi canalizare. Operatorul se numeşte Aqua-Ialomiţa SA, societate la care vor mai deţine acţiuni oraşele Amara, Ţăndărei, Căzăneşti, Feteşti şi Fierbinţi Târg. Demersul destul de întârziat al autorităţilor locale are în vedere atragerea unei finanţări de circa 70 de milioane de euro prin intermediul Axei prioritare 1 a Programului Operaţional Sectorial mediu 2007-2013. Obiectivul acestor investiţii este modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţ. Un proiect similar se derulează deja la Urziceni, municipiul asociindu-se cu operatorul regional din judeţul Călăraşi. În Ialomiţa, pe lângă faptul că demersurile sunt întârziate, există probleme juridice insurmontabile care împiedică localităţile Amara şi Slobozia să se alăture proiectului cel puţin deocamdată.

Aqua- Ialomiţa, operatorul gigant

Societatea care va gestiona reţelele de alimentare cu apă ale oraşelor din judeţ are un capital social de 430.000 de lei împărţit în 430.000 de acţiuni cu valoarea nominală de 1 leu fiecare. Judeţul Ialomiţa, ca entitate juridică reprezentată de Consiliul Judeţean va deţine 59,3% din capitalul social, ceea ce reprezintă un aport în numerar de 255.000 de lei. Localităţile asociate, respectiv Feteşti, Amara, Căzăneşti, Fierbinţi Târg şi Ţăndărei vor deţine câte 8,14 procente pentru un capital subscris şi vărsat în valoare de câte 35.000 de lei fiecare. Acest operator va primi spre întreţinerile şi exploatare prin contract de delegare a gestiunii sistemele de alimentare cu apă şi canalizare ale comunităţilor membre. Valoarea investiţiilor ce se vor derula în judeţ de către acest operator regional este de 70 de milioane de euro. Din această sumă, 2% reprezintă cofinanţarea locală, 85% reprezintă contribuţia din POS Mediu iar 13% este asigurat de guvern. După înfiinţarea operatorului regional, acesta va depune cererea de finanţare, va primi prefinanţarea de circa 30% şi va derula proiectul.

Slobozia rămâne în afara proiectului

Deşi face parte din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară, municipiul Slobozia nu se poate asocia în operatorul regional, cel puţin pentru moment. Motivul îl reprezintă datoriile istorice pe care gestionarul sistemului de apă şi canalizare, SC Urban SA, le are către furnizorul de apă Amonil SA. Delegarea de gestiune a reţelelor din Slobozia nu se poate face deoarece operatorul regional nu poate prelua şi pasivul înregistrat de operatorii locali. În aceste condiţii, creditorul Amonil se va opune delegării de gestiune a reţelelor de apă pentru simplul fapt că nu îşi va mai putea încasa restanţele, cifrate la aproximativ 100 de miliarde de lei. Primăria Slobozia a mai avut o astfel de tentativă în 2003, când fostul primar Ioan Pinter a încercat să divizeze Urban SA prin separarea serviciului de căldură de cel de furnizare a apei potabile. Creditorii principali ai Urban, Amonil şi Distrigaz, s-au opus în instanţă iar afacerea a căzut. În prezent Slobozia este pe cale de a finaliza alimentarea cu apă din sursă subterană, investiţie de circa 200 de miliarde de lei aflată în atenţia poliţiei pentru presupuse nereguli. De asemenea şi modernizarea staţiei de epurare căreia i se va adaugă o treaptă biologică este o altă investiţie finanţată prin Fondul de Mediu şi care se derulează în prezent. În condiţiile în care alimentarea cu apă are nevoie de investiţii suplimentare fapt de sumele prevăzute iniţial şi depăşite deja datorită calităţii slabe a apei din puţuri, participarea Sloboziei la acest proiect care presupunea investiţii de aproximativ 35 de milioane de euro este o pierdere importantă. Primarul Gabi Ionaşcu a înfiripat totuşi o asociaţie periurbană prin care va furniza apă unor comune din vecinătatea Sloboziei şi speră să se alăture operatorului regional după rezolvarea litigiului cu Amonil. Momentan, Urban SA achită lunar circa 7 miliarde de lei în contul datoriei istorice iar municipalitatea a fost de acord ca o vreme să cumpere o cantitate de apă de la Amonil pentru completarea necesarului de consum al Sloboziei. Compromisul generat de această datorie mult umflată şi pe care nimeni nu a încercat vreodată să o clarifice va ţine Slobozia departe de proiectul implementat de Consiliul Judeţean şi de investiţiile preconizate în judeţ.

Cum se va asocia Amara?

Mari semne de întrebare ridică asocierea oraşului Amara în cadrul operatorului regional Aqua-Ialomiţa SA. Deşi localitatea este menţionată în actul constitutiv al operatorului regional este greu de crezut că acest lucru se va realiza din motive de datorii. Ca şi Slobozia, Amara înregistrează debite mari către SC Urban SA. SGCL Amara datorează circa 24 miliarde de lei furnizorului de apă. În condiţiile în care se va face delegarea de gestiune, Urban nu îşi va mai putea încasa restanţele. Ca tare, creditorul SGCL Amara va fi obligat să facă opoziţie la asocierea cu Aqua-Ialomiţa şi, mai mult ca sigur, va avea câştig de cauză.  Ca şi în cazul Urban, şi SGCL Amara a fost obligată să înghită facturi la apa necontorizată şi să plătească pierderile masive din reţea introduse de Urban în preţ. Ciudăţenia este aceea că, deşi cele două servicii au de recuperat datorii de la clienţi, debitele pe acre acestea le au către furnizori sunt mult mai mari şi nu sunt justificate chiar şi prin adăugarea penalităţilor de întârziere. Spre exemplu, numai în mai 2007 Urban înregistra o pierdere de 150.000 mc de apă faţă de cantitatea facturată de Amonil. Adică mai bine de o treime. La fel se întâmplă şi în cazul livrărilor de la Urban la SGCL Amara, unde pierderile din reţea sunt recunoscute de toată lumea dar facturate constant. Diferenţa dintre apometrul Urban şi consumurile însumate din Amara este de aproape 30%. Nerezolvarea acestor probleme, tergiversarea pe motive electorale a recuperării debitelor şi ascunderea gunoiului sub preş sunt deconturi care ţin cele două comunităţi în afara acestui proiect major de dezvoltare. Relevant este faptul că deşi au elaborat documentaţia aferentă înfiinţării operatorului regional, experţii Consiliului Judeţean Ialomiţa au ignorat aceste mici amănunte.

 

Din seria Atlas de Mitocănie Politică extragem astăzi un nou exemplu în care vom arata că promovările în funcţii pe criterii politice ţin cont nu numai de cumetrie, şpagă sau recomandare de partid ci şi de criterii de cearșaf. Este cazul unui post de director economic la AJOF Ialomiţa, unde va ateriza un domn bine. Bine situat în aşternutul unei dive vădane din PD-L , vrem să spunem. Care divă la rândul său a fost proptită de acelaşi partid în funcţia de director la Casa Judeţeană de Pensii. Ne întrebăm cât de departe se va ajunge cu acest sistem de promovare care s-a extins de la rubedenii la amante şi amanţi? Ce mai urmează?

PNL este pe cale să rămână fără majoritate în Consiliul Local Feteşti, oraş considerat deja pol al liberalismului de baltă. Doi dintre consilierii de dreapta, este vorba despre socialiştii Mitu şi Barcari, sunt pe cale să o ia la stânga. Deja băieţii cu bască nu mai votează cu primarul, fiind tentaţi cu ajutorul unui şantaj eficient să revină la poala marelui om politic din capul PSD. Despre Mitu ştim că este ţinut de mână pentru funcţia de director de liceu pe care o ocupă. Despre Barcari nu ştim nimic, dar nici nu contează. Se preconizează un caft ca la Griviţa Roşie în ‘933. Aşa că nea Catrinoiule, pune mâna pe sirena matale din Parlament, că nu se mai poate!

Auzim din surse că nea Chirică ar fi dat nişte telefoane şi ar fi făcut nişte vizite în comuna lui de baştină, unde ar fi cerut patronilor de magazine care distribuie GSE gratuit să facă o pauză. Este  vorba despre numărul de ziar în care marele comandat de oşti apare beat cui în patul lui Gigi Piticu’. Credem totuşi că nea Chirică a fost mai deranjat de faptul că apărea în poze zbânţuindu-se la o cântare dirijată de acelaşi băiat cu pumnul greu. Fraierul, că altfel nu-i putem spune, nu ştie că au mai încercat şi alţii reţeta asta prin 2004, când au plecat din poliţie cu strigături. Ne gândim să publicăm din nou pozele, de data asta prin surprindere. Iar ziarele să le dăm manual, din casă în casă.

Vuieşte presa cum că liderul PNL, talentatul pictor Gogu Petre, a intrat în proceduri. DNA l-ar fi luat la puricat pe tema lucrăturilor de la şcolile din judeţ, lucrături finalizate cu rest. Un rest de două vile cu tot cu teren plătite din nu se ştie ce bani. Adică se ştie, dar urmează să se demonstreze. Urmează să vedem cât rezistă liderul dreptei la un lucru manual instrumentat de stânga pesedistă şi aprobat pozitiv de dreapta fesenistă a lui Marinică. Cumetre Stavăr, ai legătura!

Agentul 007,69

Un amant de viţă nouă

 

 Deşi municipiul Feteşti se confruntă cu mari probleme în asigurarea confortului urban minim pentru locuitorii săi, primarul Gheorghe Catrinoiu alocă nu mai puţin de două miliarde de lei pentru chefuri. Printre gunoaie şi maidanezi, feteştenii sunt angrenaţi în programul distractiv al primarului, program stabilit din burtă şi finanţat fără aprobarea consiliului local. Sărbătoarea oraşului, moment festiv inventat de domnul primar a marcat începutul unui an de chefuri declanşat simultan cu sărbătoarea de Sfântul Gheorghe, care ar fi ocrotitorul oraşului. Şi noi care credeam că sarcina aceasta revine deputatului PNL Cristina Pocora…. . Modul în care primarul Catrinoiu a înţeles să finanţeze aceste chiolhanuri frizează pe alocuri penalul. Şi iată de ce.

 

Două miliarde pentru o firmă de construcţii!

Factura pentru serviciile” cultural oferite feteştenilor de Sfântul Gheorghe nu venise încă ieri, când am încercat să aflăm detaliile acestei afaceri scandaloase. Deşi era în plin program de audienţe, domnul primar Gheorghe Catrinoiu a avut amabilitatea să ne primească şi să ne dea câteva detalii. Cam vagi, ce-i drept, dar folositoare. Potrivit proiectului de buget pe anul 2009, pentru capitolul Cultură, recreere şi religie s-a prevăzut suma de 7,1 miliarde de lei. Grosul sumei este alocat subcapitolului Şcoli de arte şi meserii , unde se toacă 6 miliarde de lei. Sub această titulatură regăsim camuflată finanţarea tuturor spectacolelor inventate de primarul Catrinoiu, finanţarea care se face pe bugetele Casei de Cultură şi Muzeului, instituţii grupate sub titulatura de şcoli de arte şi meserii. Catrinoiu susţine că a semnat un contract în valoare de peste două miliarde de lei cu firma Deco Arhitect Style SRL Bucureşti, care în aceşti bani va organiza toate chiolhanurile din Feteşti. Facturarea serviciilor se face după prestare, fără ca primăria să poate ştii exact cât va costa fiecare acţiune în parte. Selectarea acestei firme cu profil de construcţii industriale (!!!?) s-a făcut prin selecţie de oferte, la care au mai participat alte două firme. Primarul nu ne-a putut preciza detalii cu privire la detaliile acestei achiziţii publice care încalcă flagrant legea. Firma este controlată de o oarecare Burlacu Vergilia, născuta în comuna Borcea judeţul Călăraşi şi cu doar doi angajaţi a realizat în 2007 un profit de 1,1 milioane de lei la o cifră de afaceri de 2,6 milioane. Adică aproximativ 50% marjă de profit!!! Potrivit legii, consiliul local era cel în măsură să aprobe calendarul activităţilor culturale, sumele alocate şi bugetul acestor activităţi care trebuia evidenţiat în alt capitol bugetar şi nu în cel alocat funcţionării Casei de Cultură. Prin această manevră, Catrinoiu a confiscat prerogativele consiliului local, finanţând acţiuni culturale după bunul său plac. Vedeţi mai jos explicaţiile oferite de Catrinoiu pentru această afacere.

 

 

 

 

 

[flashvideo file=video/video.flv /]

 

 

Deşi municipiul Feteşti se confruntă cu mari probleme în asigurarea confortului urban minim pentru locuitorii săi, primarul Gheorghe Catrinoiu alocă nu mai puţin de două miliarde de lei pentru chefuri. Printre gunoaie şi maidanezi, feteştenii sunt angrenaţi în programul distractiv al primarului, program stabilit din burtă şi finanţat fără aprobarea Consiliului Local. Sărbătoarea oraşului, moment festiv inventat de domnul primar a marcat începutul unui an de chefuri declanşat simultan cu sărbătoarea de Sfântul Gheorghe, care ar fi ocrotitorul oraşului. Şi noi care credeam că sarcina aceasta revine deputatului PNL Cristina Pocora…. . Modul în care primarul Catrinoiu a înţeles să finanţeze aceste chiolhanuri frizează pe alocuri penalul. Şi iată de ce!

 

Două miliarde pentru o firmă de construcţii!

Factura pentru serviciile” cultural oferite feteştenilor de Sfântul Gheorghe nu venise încă ieri, când am încercat să aflăm detaliile acestei afaceri scandaloase. Deşi era în plin program de audienţe, domnul primar Gheorghe Catrinoiu a avut amabilitatea să ne primească şi să ne dea câteva detalii. Cam vagi, ce-i drept, dar folositoare. Potrivit proiectului de buget pe anul 2009, pentru capitolul Cultură, recreere şi religie s-a prevăzut suma de 7,1 miliarde de lei. Grosul sumei este alocat subcapitolului Şcoli de arte şi meserii , unde se toacă 6 miliarde de lei. Sub această titulatură regăsim camuflată finanţarea tuturor spectacolelor inventate de primarul Catrinoiu, finanţarea care se face pe bugetele Casei de Cultură şi Muzeului, instituţii grupate sub titulatura de şcoli de arte şi meserii. Catrinoiu susţine că a semnat un contract în valoare de peste două miliarde de lei cu firma Deco Arhitect Style SRL Bucureşti, care în aceşti bani va organiza toate chiolhanurile din Feteşti. Facturarea serviciilor se face după prestare, fără ca primăria să poate ştii exact cât va costa fiecare acţiune în parte. Selectarea acestei firme cu profil de construcţii industriale (!!!?) s-a făcut prin selecţie de oferte, la care au mai participat alte două firme. Primarul nu ne-a putut preciza detalii cu privire la detaliile acestei achiziţii publice care încalcă flagrant legea. Firma este controlată de o oarecare Burlacu Vergilia, născută în comuna Borcea judeţul Călăraşi şi cu doar doi angajaţi a realizat în 2007 un profit de 1,1 milioane de lei la o cifră de afaceri de 2,6 milioane. Adică aproximativ 50% marjă de profit!!! Potrivit legii, Consiliul Local era cel în măsură să aprobe calendarul activităţilor culturale, sumele alocate şi bugetul acestor activităţi care trebuia evidenţiat în alt capitol bugetar şi nu în cel alocat funcţionării Casei de Cultură. Prin această manevră, Catrinoiu a confiscat prerogativele Consiliului Local, finanţând acţiuni culturale după bunul său plac. Vedeţi mai jos explicaţiile oferite de Catrinoiu pentru această afacere.

[flashvideo file=video/video.flv /]

 

De 5 ani GSE susţine constant că şeful IPJ Ialomiţa nu este în stare să conducă poliţia. Tot de 5 ani GSE susţine că şefii poliţiei au fost numiţi pe criterii politice şi pentru că la un moment dat au făcut diverse servicii unor politruci pe care nu i-au băgat la puşcărie. Ce i-am reproşat noi inspectorului şef Stan Bîtlan? Nu mare lucru. Dor nişte şpriţuri dureroase în urma cărora a aterizat în locuri nedemne de uniforma de poliţist, relaţiile de complicitate cu subalternii săi mai slabi pregătiţi sau mai ticăloşi şi conexiunile cu diverse personaje din mediul de afaceri asupra cărora planează suspiciuni. I-am mai reproşat pe alocuri şi mentalitatea de miliţian trădată de limbajul ininteligibil uneori dacă judecăm că acest limbaj dezlânat şi agramat vine de la un doctorand în drept made în Chişinău”. Şi ce constatăm? Că toate acuzaţiile noastre s-au adeverit. Cea mai grea lovitură pentru imaginea de poliţist şcolit a lui Bîtlan şi a subalternilor săi vine din lumea interlopilor. Spectacolul de tomberon de la OTV ne-a arătat că băieţii de cartier care se bat ca în filme sub nasul poliţiei şi jandarmeriei au probe zdrobitoare împotriva capilor miliţiei. Casete cu târfe şi poliţişti, cu oameni ai legii beţi mangă sau încasând ca boii şpăgi în timp ce sunt filmaţi cu telefonul mobil, tot acest arsenal se află în mâinile haiducilor din Bora sau de aiurea. Aşa se explică libertatea de mişcare pe care interlopii din tot judeţul au avut-o în toţi aceşti ani. Scandalurile de la Urziceni pe care poliţia locală le-a acoperit regulat, teroarea de la Ţăndărei, unde şeful poliţiei a asistat cum nişte puştani erau cotonogiţi de poliţişti în vreme ce clanurile locale fac legea în oraş nederanjate, dezordinea publică de la Feteşti provocată de aceleaşi găşti de interlopi pe care nimeni nu-i vede sunt lucruri imputabile în totalitate comisarului Stan Bîtlan. Pentru că a ştiut ce se întâmplă şi a tăcut. Şi pentru că sub domnia sa înţeleaptă, poliţiştii au ajuns să se tragă de şireturi cu infractorii. Arhiva GSE geme de dezvăluiri legate de şmenurile poliţiştilor pe care Bîtlan le-a trecut sub tăcere. Iar acum culege roadele. Şi el şi adjuncţii lui, numiţi în funcţii în urma unor concursuri aranjate, sunt la fel de vinovaţi. Iar faptul că interlopii au ajuns să le ceară socoteală în faţa sediului poliţie, în plină zi, cerând eradicarea corupţie din poliţie este un argument suficient pentru orice om de bun simţ să îşi dea demisia. Aşa că nea Titi, i-aţi adjuncţii şi umblă!

Sătui să tot plătească amenzi de miliarde, securiştii din spatele Amonil SA au pus la cale o inginerie deşteaptă prin care să fenteze organul de control pus pe numărat noxe. Printr-o mişcare abilă, din dosarul de autorizare de la ARPM Piteşti a dispărut una dintre pagini în care erau notate cantităţile maxime de noxe admisibile. În locul ei a apărut o altă coală în care numărul de noxe se umflase niţel, cât să nu mai permită aplicarea de sancţiuni la adresa lui nea Nicolae.

Afacerea a bubuit după ce Garda de Mediu Ialomiţa a sesizat că noua coală contrasta cu celelalte din dosar şi după ce, în urma amenzii de un miliard aplicate la sfârşitul anului trecut s-a propus închiderea şandramalei toxice. S-a declanşat o anchetă administrativă la Piteşti despre care nu s-a mai auzit nimic până în zilele noastre. Ceea ce era de aşteptat.

O mică fraudă în dauna fraierului de contribuabil are loc şi în municipiul Feteşti, devenit fief al PNL. Societatea de gospodărire comunală încasează taxe de la cetăţeni pentru colectarea şi depozitarea gunoiului menajer. Băieţii adună marfa şi în loc să o depoziteze la staţia de transfer operată de Vivani dau o fugă până la Călăraşi, unde există un depozit de deşeuri neconform. Cu acest artificiu fraţii din subordinea primarului Catrinoiu fac o economie de 18 euro pe tonă, bani pe care-i fură pur şi simplu din buzunarele feteştenilor. Deci, bieţii oameni au scăpat în 2008 de nişte hoţi şi au dat peste alţii, mai mari. Ce se naşte din Patriciu….

Abia intrat pe bază de carnet de partid în biroul de şef de spital, medicul Olaru a simţit miros de penelist. Mirosul venea din fişetul în care zac contracte publice în care sunt trecute mânării de miliarde. Nasul pesedistului Olaru a vibrat mai tare la un contract legat de protecţia muncii pentru angajaţii din spital. Cum spitalul are o tonă de angajaţi, contractul firmei bietului pedelist era şi el extrem de baban.

La intercepţie, pe această piaţă a afacerilor de tip nişă create pentru clientelă stătea la un pesedist hămesit, cu acelaşi obiect de activitate. Adică preluarea cu metoda copy/ paste a unor texte din legi şi comercializarea acestora la preţ de dumping către fraierii obligaţi să deţină astfel de hârţoage destinate protejării angajaţilor.

Şi cum sângele politic apă nu se face, Olaru a luat caşcavalul de la băiatul fostului regim şi l-a dat pesedistului hămăseit. Care pesedist hămesit lucrează în branşă, la instituţia de control şi derulează afacerea camuflat, ca să nu se prindă băieţii că e conflict de interese. Bănet mult în joc, coane Olarule! Şi, colac peste pupăză, pe lângă mirosul de penelist a apărut şi o putoare de corupţie care te ia de nas!

Agentul 007,63

Olărind pe bani cam grei!

 

 

Poate vă întrebaţi ce mai face fostul prefect Marian Bălan, dispărut din peisaj de ceva vreme. Şi noi, fapt pentru care am pescuit din decor următoarea informaţie. Domnul Bălan se însoară, iar naş de cununie îi va fi chiar Adrian Năstase, care între două drumuri la DNA îşi va face timp şi pentru unul la altar. Ceea ce nu e clar pentru noi este dacă nu cumva informaţia noastră este distorsionată, în sensul că Năstase este, de fapt, naşa!

Dacă tot am zvonit de PSD, trebuie să mai spunem că scandalul declanşat de pretendenţii la scaunul de prefect a fost infernal. Primarul de la Amara a pierdut la mustaţă, iar în cărţi a fost introdusă inclusiv tanti Volga Petcu, doamna de la Feteşti inventată în mandatul de trecut de preşedintele Ciupercă. În cele din urmă a câştigat aripa Neacşu-Ionaşcu, aflată în competiţie internă în partid, ca să nu spunem război deschis, cu stăpânirea actuală. Cu Ştiucă prefect se anunţă vremuri interesante.

Suntem, totuşi, curioşi cum se vor descotorosi pesediştii de Marin Silviu, subprefectul reîntors dintre pensionari şi angajat ilegal la guvern. Pentru că cele două funcţii de subprefect revin automat PD-L, iar Marin Silviu va trebui să plece acasă. Cum frecatul mentei este mai profitabil la prefectură decât în parc, anticipăm nişte procese luuuuungi!

O firmuliţă cu sediul social într-o bătătură din Amara a elaborat, frate, mai multe studii de fezabilitate pentru primării PSD la numai 9.000 de euro bucata. Firmuliţa este deţinută de o mătuşică pe post de paravan, în spate fiind pe post de sugativă o gaşcă de condeieri de partid. Necazul este că studiile plătite ilegal de primării au fost bune, dar de proastă calitate, nici unul dintre proiecte neprimind finanţare.

Că nu e prost cine cere, se ştie! Ceea ce nu se ştie, este cine va plăti oalele sparte când scandalul va fi dat în vileag. Pentru că, culmea nesimţirii, firma Pro Civil care a lucrat pe bani mult mai puţini, bani să fi avut o rată de succes de 100%. Da, dar firma asta este condusă de profesionişti, nu de agramaţi cu pretenţii de experţi.

Agentul 007,69

Pocnind fraierii cu ouă!

Camera deputaţilor
Colegiul 1- Feteşti
Numărul de alegători prezenţi la urne- 22645
Voturi valabil exprimate- 21328
PNL (Pocora Cristina)- 8309- 39%  —mandat deputat
PSD(Gafiţoi Sorin)- 7052- 33,1%
PD-L (Postole Olivia)- 3688- 17,3%

Colegiul 2 Slobozia
Numărul de alegători prezenţi la urne- 23306
Voturi valabil exprimate-22105-
PSD(Marian Neacşu)-11177- 50,6%—mandat deputat
PD-L(Amza Tudor)- 5711- 25,8%
PNL(Radu Paros)-2788- 12,6%

Colegiul 3 Căzăneşti
Numărul de alegători prezenţi la urne-24033
Voturi valabil exprimate-21971
PSD (Dan Mircea Popescu)-9889- 45% —mandat deputat
PD-L(Cătălin Marinesc)- 7194- 32,7%
PNL(Brotac Gheorge)-1970- 9%

Colegiul 4 Urziceni
Numărul de alegători prezenţi la urne- 21255
Voturi valabil exprimate-19632
PSD(Marin Stan)-8363-42,6%
PD-L(Tinel Gheorghe)-5809- 29,6%  —mandat deputat
PNL(Iancu Nae)- 3350- 17,1%
Total voturi nule-2880

Rezultatele alegerilor parlamentare în Ialomiţa
Senat COLEGIUL 1(FETEŞTI)
Numărul de alegători prezenţi la urne- 45951
Voturi valabil exprimate- 43666
PSD+PC(Ştiucă Alexandru)- 19598-44,9%
PD-L(Panţuru Tudor)- 10.589- 24,2% —mandat senator
PNL (Vasile Mitu)- 10.029-23%

Senat COLEGIUL 2 URZICENI
Numărul de alegători prezenţi la urne- 45288
Voturi valabil exprimate- 42304
PSD (Mihăiţă Găină)- 19637- 46,4% —mandat senator
PD-L(Cazacu Marinică)- 15061- 35,6%
PNL(Antonescu Lidun)- 5271- 12,5%
Total voturi albe- 2813
Total voturi nule-2455