Thursday, July 24th, 2014

În preziua conferinței de presă în care reprezentanții PSD și PNL și-au anunțat oficial mariajul, un scăndăluț simpatic a bufnit între supușii lui Antonescu din Ialomița. Potrivit unui ziar local, președintele PNL Slobozia domnul Emilian Mihai și-a analizat partenerii din partid cărora le-a reproșat punctual lipsa de performanțe electorale. Scurt și la obiect domnul Mihai i-a reproșat șefului PNL Ialomița că singura realizare (pentru partid, evident) pe care a avut-o în patru ani a fost că și-a construit două viloaie la Pepinieră și și-a cumpărat un VW Passat din leafa lui de inspector șef la ISJ. Despre ceilalți colegi de partid domnul Mihai a afirmat că sunt doar vânători de funcții aterizați la PNL pentru funcții de directori. Părțile implicate în conflict au avut reacții diferite. Domnul Mihai n-a comentat incidentul când a fost întrebat de jurnaliști despre el, iar Gogu Petre și Ștefan de la Casa de Pensii au confirmat conflictul. Două concluzii se desprind clar. Domnul Mihai are perfectă dreptate. Asta ar fi prima. Având în vedere recenta alianță PNL-PSD, cea e-a doua concluzie este, de fapt, un proverb: cine se aseamănă se adună. Să votați bine!

Nu știu alții cum sunt dar eu când îi văd pe istericii ăștia din politică cum se pleacă în fața unui penal ordinar cum este primarul Sibiului mi se face greață. Că băiatul de mingi al lui Patriciu sau Prostnacul dau cu limba de-un cot pe petele lui Johannis e de înțeles. Băieții se folosesc de el sa convingă electoratul că neamțul de baltă e perfect ca prim ministru iar după ce populimea va fi votat anti Băsescu bietul penal va fi expediat cu un șut în dos direct la tomberon. Deci ăștia doi au un interes. Ceea ce nu înțeleg este de ce și Băsescu zice la fel. Oare să nu știe Vodă ce dosare are micul neamț în lucru la DICOT? Oare să nu știe că acest bugetofag nascut are câteva miliarde în cont și vreo 6 case în proprietate asta după ce Sibiul a derulat vreo 1900 de miliarde de la Guvern pe vremea capitalei culturale europene? Singurul care a pus degetul pe rană este, culmea, TRIBUNUL VCT! O MAI FI CINEVA SĂNĂTOS LA CAP ÎN ȚARA ASTA?

Reputata jurnalistă Rodica Culcer publică în ultima ediţie de revistei 22 un editorial senzaţional în care explică motivele pentru care un nou mandat al lui Traian Băsescu ar deranja oligarhii din spatele coaliţiei PSD-PNL-UDMR. Reproducem integral textul graţie bunăvoinţei colegilor de la redactia revistei 22.

Din perspectiva oligarhilor-moguli – Patriciu, Voiculescu şi SOV –, mandatul lui Băsescu a fost o perioadă nefastă, fie pentru că nu au mai prosperat ca înainte, fie pentru că au fost trimişi în judecată de procurorii DIICOT şi DNA.

Dinu Patriciu, probabil cel mai bogat român, a fost confruntat nu numai cu o noapte în arest în mai 2005, ci şi cu finalizarea la 8 septembrie 2006 a dosarului „Rompetrol“ în care este învinuit, printre altele, de delapidare, înşelăciune, spălare de bani şi manipularea pieţei, soldate cu un prejudiciu de 7 milioane de dolari, conform procurorilor. În acelaşi dosar figurează şi „creanţa Libia“, în legătură cu care Dinu Patriciu este acuzat că în 1998 şi-a însuşit 85 de milioane de dolari, care ar fi trebuit să revină de drept statului român, în virtutea afacerilor derulate de Rompetrol în Libia, înainte de 1989. Judecarea pe fond a dosarului „Rompetrol“ începe în mai 2009, după trei ani de tergiversări. Vom mai aminti că, în octombrie 2005, Monica Macovei, pe atunci ministrul Justiţiei, a blocat privatizarea CET Midia în favoarea Rompetrol, cerând „clarificarea… modului în care a fost stabilit preţul de vânzare al acţiunilor“ şi a rolului de „mână moartă“ al Energy Holding, controlată de Buzăianu, la licitaţie.

Dan Voiculescu, patronul de facto al Grivco şi al trustului Intact, a fost timis în judecată de DNA la 4 decembrie 2008, împreună cu alte 12 persoane, pentru privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare. Procurorii îl acuză că s-a folosit de funcţia de lider al unui partid politic pentru a câştiga privatizarea, care i-a adus un teren de peste 36.000 de metri pătraţi în zona rezidenţială a lacului Băneasa, la un preţ „de 94,5 ori mai mic decât valoarea sa reală“, ceea ce a produs statului un prejudiciu de aproape opt milioane de euro. În ianuarie 2009, începe procesul „Loteria II“, în care fiica sa Camelia este învinuită, alături de fostul vicepremier George Copos, de manipulare a pieţei de capital. Pe de altă parte, încă din 2006, Traian Băsescu a denunţat public contractele obţinute de Grivco în domeniul energiei, în virtutea cărora compania lui Dan Voiculescu achiziţiona de la Rovinari şi Turceni energie la preţ de chilipir, pe care apoi o revindea la un preţ mare.

În paralel, în ultimii trei ani, Dan Voiculescu s-a luptat cu CNSAS pentru a infirma verdictul emis definitiv în august 2006 privind calitatea sa de colaborator al Securităţii. Susţinut de avocaţii săi Sergiu Andon şi Călin Zamfirescu, socrul actualului ministru al Justiţiei, Dan Voiculescu tergiversează procesul printr-un lung şir de contestări şi excepţii de neconstituţionalitate, în ciuda probelor devenite publice (note informative în care Dan Voiculescu şi-ar fi turnat rude care voiau să fugă din ţară, colegi de studenţie şi, mai apoi, colegi de serviciu). La 31 ianuarie, 2008, Curtea Constituţională îi aruncă un colac de salvare şi declară neconstituţională Legea CNSAS. Guvernul Tăriceanu reduce apoi drastic atribuţiile CNSAS printr-o ordonanţă de urgenţă, dar CNSAS nu renunţă şi, în iunie 2008, cere instanţei să certifice calitatea de colaborator al poliţiei politice în cazul lui Dan Voiculescu.

Dacă al treilea mogul, Sorin Ovidiu Vântu, şi-a rezolvat în timpul mandatului lui Traian Băsescu problemele din justiţie – căci procesul privind BID a fost suspendat graţie termenului de prescriere a faptelor, reţetă aplicată şi în alte procese ale patronului Realităţii –, în schimb, afacerile sale au fost serios afectate. Proiectul său de a achiziţiona cele 8% din acţiunile Petrom alocate pentru salariaţi prin intermediul asociaţiei salariaţilor conduse de şeful FSLI Petrom, Liviu Luca, a fost constant blocat de Traian Băsescu, pe motiv că tranzacţia concepută de domnii Luca şi Vântu (vezi Cotidianul din 16 noiembrie, 2005) i-ar fi privat pe salariaţi de posibilitatea de a beneficia de acţiunile Petrom. De altfel, în 2009, mai multe grupări de sindicalişti depun o plângere penală împotriva conducerii FSLI Petrom, din care rezultă că, deşi Asociaţia Salariaţilor Petrom nu mai avea dreptul legal să cumpere acţiuni în numele salariaţilor, ea continua să administreze un patrimoniu creat în acest scop prin încasarea de dividende de la societăţile comerciale unde deţine părţi sociale sau acţiuni şi prin adiţionarea cotei-părţi de 25% în cuantum de 82 de milioane de euro din suma cu care se vânduse Petromservice către SC Petrom. În final, sindicaliştii îşi exprimau temerea că „aceste cote-părţi au fost însuşite fraudulos de cei din conducerea asociaţiei ori li s-au dat alte destinaţii fără acordul Adunării Generale a membrilor“.

Numeroase societăţi comerciale, dar şi INSOMAR sau AlphaTV, sau Editura Ziua sunt enumerate de sindicalişti ca fiind achiziţionate cu banii PAS. De altfel, patrimoniul sindicatelor a constituit un obiectiv constant pentru sindicaliştii asociaţi cu SOV, fapt recunoscut în octombrie 2009 de liderul BNS, Dumitru Costin, membru al CA al Realitatea-Caţavencu, care evalua patrimoniul fostului UGSR, la care râvnesc sindicatele, la 2 miliarde de euro. Nici această preluare nu s-a finalizat însă, cum nu s-a finalizat nici privatizarea Poştei, „aşteptată“ de domnul Vântu, după cum declara Traian Băsescu în august 2009, explicând că el însuşi a blocat privatizările strategice în 2006 în CSAT pentru a avea timp să evalueze mai întâi impactul privatizării Petrom.

Totodată, la 30 iulie 2009, Traian Băsescu acuza societatea PetromService că, în 2008, „a păcălit statul cu vreo 60 de milioane de euro printr-o returnare ilegală de TVA… cu care s-a făcut mărire de capital la Realitatea TV“ şi că „a dat publicitate la Realitatea pentru a transfera banii încasaţi în relaţia cu Petromul“. Prin această „sifonare de bani“, PetromService ar fi păgubit statul român cu alte 30-40 de milioane de euro.

De altfel, din 2006 trustul Realitatea-Caţavencu a funcţionat în pierdere, acumulând datorii la stat de peste un milion de euro şi făcând obiectul mai multor cereri de insolvenţă din partea creditorilor. În 2009, în urma crizei economice, salariile angajaţilor au fost reduse cu 30-50%. Altă lovitură primită indirect de domnul Vântu în 2009 a fost cauzată de ieşirea PSD de la guvernare, care s-a soldat şi cu demiterea fostului său angajat Gelu Mărăcineanu din fruntea Agenţiei pentru Resurse Minerale, unde fusese numit după scandalul „Sterling“, scandal care a izbucnit în studiourile Realitatea TV.

Având în vedere toate cele de mai sus, nu este greu de înţeles de ce, în viziunea „oligarhilor“, un nou mandat al lui Traian Băsescu ar putea fi de-a dreptul periculos.( Rodica Culcer- Revista 22)

În septembrie 2010, miliardarul Dinu Patriciu ar fi trebuit să achite statului român suma de 571 de milioane de euro, sumă aferentă obligațiunilor  emise de compania Rompetrol SA în contul datoriilor istorice și curente care se înregistrau în anul 2003. Grație guvernului Tăriceanu, compania datoare a fost înstrăinată de Patriciu contra unei sume exorbitante: 1,3 miliarde de euro!  În septembrie 2007, Patriciu a vândut pachetul majoritar de acțiuni al Rompetrol către grupul KazMunaiGaz din Kazahstan, companie care a preluat inclusiv obligația de plată căte stat. Dacă statul va primi bani sau acțiuni  este o chestiune relativă și lăsată la arbitrajul justiției. Pentru că odiseea unei decizii guvernamentale cu iz de corupție la nivel înalt începută în 2003 nu s-a încheiat încă. Apropierea scadenței îl aduce pe Patriciu în pragul nebuniei, iar soluția acestei probleme de 571 de milioane de euro se regăsește în politică. Adică exact acolo unde Patriciu vrea un guvern dispus să închidă ochii.

O afacere de 615 milioane cumpărată cu 50 de milioane

Costache Dinu Patriciu a cumpărat rafinăria Petromidia în anul 2000. Atunci, șeful FPS (Fondul Proprietății de Stat) Radu Sârbu a semnat contractul de privatizare  pentru combinatul petrochimic Petromidia Năvodari cu Rompetrol Group Olanda. Prețul tranzacției s-a ridicat la 615 milioane de dolari dar Patriciu a plătit doar 50,5 milioane de dolari angajându-se să achite datoriile  companiei. În anul 2003, fostul prim ministru Adrian Năstase i-a oferit lui Patriciu o reeșalonare a datoriilor până în 2010, inclusiv pentru datoriile acumulate în perioada 2000-2003. Datoriile istorice, de 571 mil. euro, au fost transformate în 2003 în obligațiuni, printr-o ordonanță de urgență semnată de premierul Adrian Nastase și de ministrul finanțelor Mihai Tanasescu, fiind modificat și contractul de privatizare cu APAPS, care era condus de Ovidiu Musetescu. Conversia obligațiunilor a permis Rompetrol să investească în modernizarea și majorarea capacitații de producție a Petromidia. Ordonanța a fost adoptată în Parlament în aprilie 2004, fiind votată inclusiv de PD.

Guvernul Tăriceanu își servește păpușarul

Obligațiunile sunt scadente in 2010, însă grija achitării datoriei a trecut acum la kazahii de la KazMunaiGaz, deși Patriciu a fost cel care a negociat împrumutul de la stat. În februarie 2007, AVAS (urmașa FPS și APAPS), condusă în acel moment de către liberalul Theodor Atanasiu, a scos de sub monitorizarea postprivatizare compania Rompetrol Rafinare, deschizand astfel calea pentru vânzarea grupului Rompetrol.Ministrul de finanțe Varujan Vosganian și premierul Călin Popescu Tăriceanu nu s-au opus vânzării grupului Rompetrol, deși statul are de recuperat 571 milioane de euro de la Rompetrol Rafinare. Astfel Patriciu și-a încasat miliardul de euro, iar statul așteaptă ca în 2010 kazahii să se țină de cuvânt și să plătească datoriile de la Petromidia.

Ce pârghii are statul ca să-și recupereze bani?

Obligațiunile Rompetrol Rafinare sunt convertibile în acțiuni, fapt care a determinat în ultimii ani numeroase speculații privind posibilitatea ca statul să redevina acționar majoritar la Petromidia. În realitate, însă, opțiunea de convertire a obligatiunilor în actiuni aparține emitentului, potrivit ordonantei din 2003, și nu deținătorului obligațiunilor, cum ar fi normal. Cu alte cuvinte, Rompetrol hotărăște dacă vrea statul din nou în actionariat sau nu. Astfel, dacă statul nu-și primește banii, nu devine automat acționar, ci trebuie să se adreseze justiției pentru recuperarea banilor. Rompetrol și-a luat unele măsuri de siguranță și pentru un scenariu în care convertește obligațiunile statului în acțiuni. Potrivit ordonanței de urgență din 2003 se precizează că “obligațiunile nerăscumparate sunt convertibile în acțiuni la data scadenței, la opțiunea emitentului, prin emiterea unui număr de acțiuni rezultat prin împărțirea valorii nominale a obligațiunilor, exprimată în lei la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României pentru data scadenței, la valoarea nominală a acțiunii”.

Un alt cadou de la Tăriceanu

Legea adoptată în 2005 de Tăriceanu, pentru aprobarea ordonanței din 2003, modifica acest punct din ordonanță, fiind eliminată formula de calcul. De asemenea, în lege a fost introdusă o formulă de calcul care scoate din ecuație variația de curs valutar. Potrivit acesteia, prețul de conversie al acțiunilor va fi valoarea nominală a acțiunilor înmulțită cu raportul dintre cursul leu/euro de la scadență și cursul leu/euro de la emitere. În aceste condiții, chiar dacă leul continua să se deprecieze, statul va lua același număr de acțiuni Rompetrol la scadență ca și în momentul emiterii obligațiunilor, chiar dacă valoarea datoriei, în lei, crește.

Miza unui guvern prietenos sau uituc!

Dacă guvernul Tăriceanu și-ar fi respectat statutul de administrator al averii publice și nu paznic al conturilor lui Patriciu, ar fi fost logic să se opună vânzării companiei Rompetrol de către Patriciu. Sau, dacă și-ar fi dat acordul pentru vânzare, având în vedere că statul deține și acțiunea de aur la Petromidia, guvernul Tăriceanu ar fi trebuit să se asigure că statul va primi banii sau acțiunile fără procese în justiție. Ce-a făcut în schimb statul? I-a netezit calea lui Patriciu către un tun de 571 de milioane de euro! Și asta prin scoaterea Rompetrol de sub monitorizarea postprivatizare, măsură ce a netezit calea către vânzarea companiei. Ce se întâmplă dacă 2010 găsește România guvernată de Băsescu? Se întâmplă că Patriciu va trebui să plătească 571 de milioane de euro sau să cedeze acțiuni, proces echivalent cu naționalizarea Rompetrol. Câtă solvabilitate are Rompetrol în aceste zile? Iată ce scrie pe această temă Ziarul Financiar” Dinu Patriciu, presedintele grupului Rompetrol, sustine ca actionarii grupului sunt hotărâți să plătească. “Există lichidități să plătim datoria la termen. Până acum statul a încasat 300 mil. dolari din dobanzi aferente împrumutului”, a declarat Patriciu. El a mai spus că Rompetrol poate găsi surse de finanțare mai ieftine decât împrumutul de la stat. Rompetrol Rafinare plătește o dobândă anuală egală cu EURIBOR la 12 luni plus 1,5% pentru obligațiunile deținute de stat. Patriciu nu spune însă de unde va avea Rompetrol banii pentru a rambursa obligațiunile, în conditiile în care agențiile de rating se îndoiesc de capacitatea întregului grup de a-și achita obligațiile pe termen scurt fără ajutor din partea companiei-mama KazMunaiGaz. Agenția de evaluare financiară Fitch a redus la sfârșitul lunii mai ratingul grupului Rompetrol de la “B+” la “B” cu perspectivă negativă, considerând că grupul prezintă un risc ridicat de refinanțare, lichiditățile disponibile fiind insuficiente pentru acoperirea datoriei pe termen scurt, care se ridica la finele lunii martie la 706 mil. dolari. Standard&Poor’s a revizuit de asemenea în scădere ratingul Rompetrol Group pentru datoriile pe termen lung, de la nivelul “B+” la “B”, cu perspectivă negativă, în urma ingrijorării privind capacitatea acționarului majoritar, KazMunaiGaz, de a-i acorda sprijin, în caz de nevoie. Reducerea ratingului grupului înseamnă practic o creștere a riscului și implicit o creștere a costurilor de finanțare”. Compania Rompetrol este evaluată pe Bursă la 220 de milioane de euro. Concluzia logică care se desprinde de aici este simplă. Singura salvare pentru Patriciu este ca statul să-i mai dea o păsuire și încă una până la prescrierea datoriei. Un guvern de tip PSD-PNL-UDMR este ideal pentru asta , având în vedere că averea mogulului Rompetrol a fost construită cu sprijinul mai multor oameni importanți din politica ultimilor 10 ani. Iată cine sunt ei și ce contribuții au avut la îmbogățirea lui Patriciu, devenit cel mai bogat român:

Radu Sârbu (PNȚCD)

Fost președinte al FPS a semnat în octombrie 2000 privatizarea rafinăriei Petromidia cu grupul Rompetrol. Prețul plătit de Rompetrol, în rate, a fost de 50,5 milioane de dolari la care se adăugau datorii reeșalonate de 550 de milioane de dolari. Deși conform contractului rafinăria trebuia renaționalizată în cazul neplății sumelor asumate, acest lucru nu s-a întâmplat.

Adrian Năstase (PSD)

Fost prim ministru al României în perioada 2000-2004, el a semnat ordonanța de urgență din octombrie 2003 prin care datoriile istorice ale Petromidia în valoare de 571 de milioane de euro au fost transformate în obligațiuni. Actul normativ conține câteva șopârle, una dintre ele fiind aceea că la scadență conversia obligațiunilor în acțiuni este lăsată la latitudinea Rompetrol. Gestul lui Năstase oficializează relația de vasalitate dintre Patriciu și PSD, începută în 1992 când petrolistul a spart PNL prin crearea PNL-AT și a întrat în guvernul PDSR ca ministru al lucrărilor publice. Ulterior Patriciu a revenit în PNL, pe care l-a confiscat și l-a transformat într-un instrument politic pus la dispoziția PSD pentru diverse favoruri. Petromidia este doar unul dintre ele iar Patriciu este un sponsor tradițional al PSD.

Ovidiu Mușătescu (PSD)

Fost șef APAPS, a acceptat transformarea datoriilor în acțiuni deși contractul de privatizare obligau compania la plata datoriei. În calitatea pe care o avea era obligat să monitorizeze Petromidia și să facă demersuri pentru respectarea contractului de privatizare și naționalizarea companiei.

Teodor Atanasiu (PNL)

Fost președinte AVAS în guvernul Tăriceanu a scos de sub monitorizarea postprivatizare  Rompetrol  Rafinare în februarie 2007. Astfel firma a putut fi vândută fără nicio restricție și fără nicio clauză care să garanteze statului încasarea creanței. Înainte de a ocupa funcții publice în guvernul PNL, în perioada 2000-2004, Atanasiu a fost administrator al companiei Palplast, controlată de Dinu Patriciu.

Călin Popescu Tăriceanu

Prim ministru al României între 2004 și 2008 a scos de sub supraveghere Rompetrol Rafinare și a permis vânzarea companiei în februarie 2007 deși statul avea de recuperate 571 de milioane de dolari. În perioada 2003-2004 Tăriceanu a fost administrator al Rompetrol Downstream. A fost acuzat că pe baza unor informații din interiorul Rompetrol a obținut bani mulți speculând la Bursă cu acțiuni ale companiei, alături de SR Stănescu, Verstoy Atilla, Camelia Voiculescu și alții.

Varujan Vosganian (PNL)

În calitate de ministru de finanțe a permis în august 2007 vânzarea pachetului majoritar de acțiuni al grupului Rompetrol, ministerul de finanțe fiind cel care gestiona obligațiunile emise de companiei în contul datoriei față de statul român. Vosganian nu a putut explica prin ce procedeu va putea statul să-și recupereze banii dacă Rompetrol nu va converti de bună voie obligațiunile în acțiuni. Culmea, Tăriceanu afirma întrebat fiind, că a a aflat de vânzarea Rompetrol din presă! (sursa informatiilor si citatelor: zf.ro)

Peste 25 de miliarde de lei au luat calea conturilor firmelor pesediste printr-o inginerie penală dezvăluită săptămâna trecută de colegii de la Informația. Este vorba despre asfaltarea unor străzi din Albești și Marsilieni, unde primar este pesedistul Marin Constantin. Lucrarea valora potrivit studiului de fezabilitate, circa 25 de miliarde de lei vechi. Studiul de fezabilitate a fost realizat de firma Project Construct SRL. La licitația organizată în iulie 2009 s-a prezentat un singur ofertant. Este vorba despre O ASOCIERE DINTRE FIRMELE Cargo SA și SAM GPL, ambele din Slobozia, lucrările fiind adjudecate la valoarea de 24,9 miliarde de lei. Golănia imorală ne este relevată în toată splendoarea ei de Registrul Comerțului. Firma care a întocmit studiul de fezabilitate este controlată de o oarecare Sneatinschi Alice Maria. Aceeași persoană este administrator la firma SAM GPL, unde acționar unic este vicepreședintele CJI Ștefan Mușoiu. În cadru asocierii, SAM GPL a executat proiectarea iar Cargo asfaltarea. Și ca să punem, capacul, banii umflați de famiglia Mușoiu (personajul feminine din afacere este partenera casnică a vicelui pesedist) vin de la cinstitul și competentul Silvian Ciupercă, care habar nu are ce inginerii  execută băiatul lui de mingi de la CJI. Ceea ce de demonstrat!

Procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată  – Biroul Teritorial Ialomiţa şi poliţiştii din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Ialomita au finalizat cercetările, fiind trimise în judecată patru persoane, dintre care trei în stare de arest preventiv, pentru constituirea unui grup infractional organizat, trafic de persoane, trafic de minori şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

Gruparea formată din cele patru persoane, cu vârste cuprinse între 31 şi 58 de ani, o femeie şi trei bărbaţi, unul dintre aceştia cu antecedente penale, era specializată în comiterea infracţiunilor de trafic de persoane şi trafic de minori, pe relaţia Spania şi Italia.

La finalizarea cercetărilor în sarcina inculpaţilor s-a reţinut că în perioada 2006 – 2009 au constituit un grup infracţional organizat al cărui scop l-a constituit săvârşirea de infracţiuni continuate de trafic de persoane, victime fiind 67 de persoane majore şi minore, din judeţele Ialomiţa, Călăraşi, Buzău, Prahova şi Brăila.

Acestea au fost recrutate prin promisiunea obţinerii unor sume de bani din munca în agricultură în Spania, au fost cazate în locuinţe insalubre şi în hale agricole în mai multe localităţi situate în apropierea Valenciei, după care le-au fost luate documentele de identitate şi apoi au fost exploatate prin muncă.

De asemenea, cei patru sunt acuzaţi că în perioada 2007 – 2009 au exploatat sexual 6 victime majore şi minore în Italia şi Spania.

În sarcina membrilor grupării s-a reţinut comiterea în total a 5 infracţiuni de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane în formă continuată, trafic de minori şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

De asemenea, în vederea confiscării speciale şi a recuperării pagubei produse prin infracţiune s-a instituit măsura măsura asiguratoriea sechestrului asupra a două imobile, unui autoturism, mai multor bijuterii din aur şi sumei de 7000 e euro.

 

COMPARTIMENTUL RELAŢII PUBLICE

Liberalii gorjeni sunt de acord sa colaboreze cu social-democratii, cu conditia ca noul premier al Romaniei sa fie desemnat Klaus Johannis si ca ei sa preia conducerea Prefecturii, a unui complex energetic si a unei agentii guvernamentale, relateaza NewsIn. “Vrem sa se termine cu dictatura in Romania. Il vom sustine pe Mircea Geaona, chiar daca PSD a avut destule bube. Regret ca procentul PNL a fost atat de mic la nivelul muncii pe care a facut-o presedintele nostru, Crin Antonescu, la modul in care s-a prezentat fata de ceilalti doi candidati, la faptul ca cei mai multi votanti ai lui au fost tinerii, care au fost dezamagiti ca dupa 20 de ani nu s-a realizat revolutia votului si schimbarea Romaniei. Sunt ferm convins ca, de fapt, Crin Antonescu, care a dovedit ca este un foarte bun politician, va recupera toate ramanerile in urma si impreuna cu organizatiile judetene ale PNL si cu intreg activul PNL, dupa cinci ani de zile, nu va fi pentru un mandat ci pentru doua mandate presedintele Romaniei. La guvernare, principiile trebuie sa fie echitabile si noi vrem ca la nivel local PNL sa conduca Prefectura Gorj, unul din complexurile energetice si sefia unei agentii guvernamentale. Avem aici suficienti specialisti pentru aceste posturi”, a declarat Dan Ilie Morega, liderul PNL Gorj.(sursa Hotnews.ro)

CONSILIUL JUDEŢEAN IALOMIŢA se convoacă în şedinţă extraordinară în data de 26.11.2009, ora 14.00 în sala de şedinţe a Centrului Cultural  UNESCO „Ionel Perlea” Ialomiţa, având  următoarea ordine de zi:

Discutarea şi adoptarea următoarelor proiecte de hotărâre :

a) privind  stabilirea preţurilor medii ale produselor agricole, în vederea calculării veniturilor anuale brute obţinute din cedarea folosinţei bunurilor prin arendare, pe anul 2009;

b) privind modificarea hotărârii Consiliului Judeţean Ialomiţa nr. 20/28.03.2005 privind reorganizarea Comisiei Judeţene de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi Ialomiţa şi stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru membrii acesteia;

c) privind aprobarea documentaţiei de atribuire şi numirea comisiei de evaluare a ofertelor pentru atribuirea contractului de achiziţie publică de lucrări la obiectivul „Consolidare Spital Judeţean de Urgenţă Slobozia – corp C, D, E, etapa I”;

d)privind aprobarea documentaţiei de atribuire şi numirea comisiei de evaluare a ofertelor pentru atribuirea contractului de achiziţie publică de servicii de proiectare şi execuţie lucrări la obiectivul „Modernizare DJ 101 B km 55+700 – km 60 + 200, tronson Maia – Adâncata”;

e)privind aprobarea documentaţiei de atribuire şi numirea comisiei de evaluare pentru atribuirea contractului de achiziţie publică de prestări servicii pentru elaborarea „Strategiei de dezvoltare a judeţului Ialomiţa, perioada 2009 – 2020”;

f) privind elaborarea unui proiect cu titlul „Creşterea eficienţei serviciilor publice din judeţul Ialomiţa, prin profesionalizarea personalului administrativ” cu finanţare din Programul Operaţional  „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”, Axa prioritară 1- „Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice”, Domeniul major de intervenţie 1.3.- „Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale, Operaţiunea “Module de pregătire în domenii ca achiziţiile publice, ECDL, limbi străine, dezvoltare de proiecte, licitarea şi managementul proiectelor etc.”

g)privind aprobarea parteneriatului judeţului Ialomiţa, prin Consiliul Judeţean Ialomiţa, cu Asociaţia Directorilor Economici şi a Contabililor din judeţele din România pentru implementarea proiectului „Management financiar performant al fondurilor structurale – Instrument de dezvoltare durabilă a unităţii administrativ – teritoriale”;

h) privind  aprobarea rectificării bugetului propriu al judeţului Ialomiţa, pe anul 2009.

Şedinţa este publică.

PREŞEDINTE,

Vasile Silvian CIUPERCĂ

Cinstitul Ciupercă este implicat până-n gât în golănii pesediste cu banul public. Recent, ziarul Informația a dezvăluit că vicepreședintele PSD Ștefan Mușoiu a pus cangea pe mai multe contracte cu primării din județ conduse de primari PSD. Studii de fezabilitate, lucrări de pietruire noul star al socialismului de baltă umflă bani publici cu vagonul sub oblăduirea tătucului Ciupercă, cel cinstit foc. Cinstit, corect, dar nu se știe de cine și cu cât!

Ultimul tun al Frăției SAM GPL sare de 300.000 de euro și consta în pietruirea a două ulițe în comuna Albești. Pute a golănie de la o poștă iar Ciupercă o face pe mortul în păpușoi, deși știe clar ce fel de afacere fac subordonații lui.

Nea Ciupercă, care se dă șantajat pe la colțuri de diverse publicații care nu-i cântă în strună nu este străin nici de contractele dubioase de proiectare primite de firma Consult Invest SRL Amara de la diverse primării pesediste. La vedere este o bătrână de vreo 70 de ani care se pricepe mai de grabă la făcut mămăligă decât la proiecte. Tunul însumează circa 100.000 de euro iar în spate pute a Constrif.

Surse de surse care doresc să-și păstreze libertatea au ciripit că în încredințarea contractelor s-a făcut pe bază de telefoane. Întrebare: cine putea să sune la un primar pesedist ca să recomande o astfel de firmă? Da, evident că și Ciupercă.

Întrebare suplimentară: cine putea să dea bani primăriilor respective pentru cofinanțarea studiilor făcute de bătrânica din Amara? Da, evident că Ciupercă. Și acum frișca pe tort: cine a sărit de 7 metri în sus când prefectul a anunțat controale la primării pe tema achizițiilor publice? Evident că Ciupercă!

Despre golănia cu piatra plimbată pe bani publici de la Țăndărei la Slobozia și retur în baza unor facturi umflate, despre dosare care dau să se mucegăiască și presiuni la diverse Organe să se stopeze diverse anchete vom vorbi în numărul viitor. Că ne-am săturat să fim luați de fraieri de nea Competent Vasile și gașca lui nesătulă.

Din cei 241.680 de alegători înscriși pe liste electorale din Ialomița s-au prezentat la urne 104.921, la care s-au adăugat 8593 care au votat în alte secții decât cele la care erau arondați. Pentru referendumul privind reducerea numărului de parlamentari au votat 105.090 de alegători, 93.509 dintre ei votând în favoarea referendumului.  Împotriva reducerii numărului de parlamentari s-au pronunțat doar 11.581 de alegători, 8917 alegători anulându-și votul . La întrebarea privind parlamentul unicameral, din totalul de 104.191 de alegători prezenți la urne au votat în favoarea propunerii 83.394 și împotrivă 20.797. La această întrebare au fost contabilizate 9825 de voturi nule. În ciuda campaniei împotriva referendumului dusă în special de PSD, rezultatul în favoarea propunerii președintelui Traian Băsescu au fost zdrobitor.