Guvernul Boc a emis pe 30 iunie o Ordonanta de Urgență prin care încearcă să oprească comerțul la negru cu grâu și pâine. Potrivit noilor reglementari TIR-urile prinse în trafic că transportă grâu sau pâine fără acte de proveniență sunt confiscate direct de către inspectorii ANAF și polițiști. Guvernul a luat această măsură pentru că piața neagră a comerțului cu grâu a depășit 50% din totalul tranzacțiilor cu cereale din România. Președintele Agrostar, Stefan Nicolae susține că pierderile anuale la bugetul de stat provocate de comertul ilicit cu cereale se ridică la 2 miliarde de euro.
Măsuri inutile
Guvernul a emis în 30 iunie Ordonanta de Urgență 93 care prevede că transporturile de cereale care nu au acte în regulă sunt confiscate cu tot cu mijloacele de transport. În aceeași ordonanță se prevede că și produsele de panificație (cum ar fi pâinea, n.red.) sunt confiscate dacă transportul nu este însoțit de actele doveditoare. “Transportul în scop comercial al cerealelor sau al produselor de panificație, neînsoțite de documentele prevăzute de lege care să justifice proveniența licită a acestora este amendat cu 3.000-5.000 de lei și confiscarea mărfii și mijlocului de trasport marfă utilizat în acest scop”, se arată în Ordonanța de Urgență a Guvernului. Guvernul argumenteaza aceasta decizie menționând că fenomenul comercializării la negru a cerealor a luat amploare în special în perioada de vară. “În perioada campaniei de vară se amplifică activitatile ilicite în care sunt implicați operatorii economici care se ocupă cu comercializarea și transportul cerealelor, fiind momentul în care se creează stocuri ilicite de cereale ce ulterior sunt utilizate pentru tranzacții comerciale sau producția de panificație neînregistrată”, se menționează în preambulul ordonanței publicate în Monitorul Oficial, pe 1 iunie.
Polițiștii își iau 15% prima din ce confiscă
Pentru a pune în aplicare prevederile guvernamentale s-au creat echipe mixte de polițiști și inspectori ai Agentiei Naționale de Administrare Fiscală. În ordonanță se mai prevede că 15% din valoarea cerealelor și autovehiculelor confiscate urmează să fie utilizate drept premii pentru inspectorii ANAF și polițiști. Restul sumelor rezultate din valorificarea bunurilor intră la bugetul de stat. Oficial, băieții deștepți de pe piața grâului au 40%, neoficial piața neagră depășește 50%. Piața neagră a tranzacțiilor cu cereale, în special grâu, reprezintă aproximativ jumătate din piața din România. Într-un raport preliminar realizat de Consiliul Concurenței la începutul anului se arată că vânzările ilicite de grâu din România sunt de 40% din totalul de tranzacții.
Piața cerealelor – 50% contrabandă
“Din informaţiile primite de la participanţii la piaţă, reiese existenţa unei pieţe negre, respectiv a tranzacţiilor nefiscalizate (pentru care nu se plăteşte TVA sau alte taxe şi impozite). Aceiaşi participanţi estimează nivelul acestei pieţe la aproximativ 40% din totalul tranzacţiilor, ceea ce conduce la pierderi semnificative generate bugetului de stat şi la dezavantaje competitive create participanţilor corecţi”, se arată în raportul Consiliului Concurenței.
Președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Agricultură, Agrostar, Stefan Nicolae susține că piața neagră reprezintă chiar 50% și că acest fenomen persistă de ani de zile. “Este una din problemele cele mai importante pe care le avem noi. Este un fenomen care continuă de ani de zile pentru că autoritățile nu iau masuri”, a declarat Nicolae Ștefan. Unul din factorii favorizanți ai acestui fenomen este în opinia lui Ștefan Nicolae și faptul că în țara noastră nivelul TVA-ului, de 19%, este mare pentru vanzătorii individuali. “În toate țările UE nivelul de impozitare nu depășește 5%. Astfel că sigur că se încurajează și comerțul la negru cu grâu”, mai spune președintele Agrostar. Potrivit acestuia pagubele produse la bugetul de stat prin neplata taxelor se ridica anual la suma de 2 miliarde de euro.(preluare Hotnews.ro)
În Ialomița s-au aplicat 18 amenzi
Că măsurile introduce de guvern sunt ineficiente o demonstrează situația aplicării ordonanței în Ialomița. În perioada 3-15 iulie 2009, comisarii Gărzii Financiare au reușit să verifice în cadrul operațiunii “Cărăușul” 530 de mașini aflate în trafic. Controalele s-au soldat cu aplicarea a 18 amenzi și confiscarea a 177 de tone de grâu și a circa 5 tone de rapiță. Amenzile aplicate de comisari s/au ridicat la valoarea de 67.000 de lei. La acțiunea inițiată de guvern au participat toți comisarii Gărzii Financiare, care au fost nevoiți să lase la o parte alte sectoare de activitate care se cereau controlate. În ciuda acestei mobilizări, rezultatele nu sunt spectaculoase. Și nici nu aveau cum să fie câtă vreme legislația în domeniul agriculturii este proastă, incompletă și oferă multe portițe evazioniștilor.
Evaziune fiscală cu Legea în mână!
Estimările specialiștilor din cadrul GF Ialomița arată că circa 40 % din suprafața totală de teren agricol din județ este exploată în regim individual iar producția aferentă este nefiscalizată. Potrivit Codului Fiscal, sunt supuse controlului și impozitării doar societățile comerciale și asociațiile agricole înființate în baza Legii 36. Persoanele fizice autorizate care țin evidență contabilă în partidă simplă sunt neimpozitate. În ciuda faptului că guvernul a scos organele de control în stradă, verificările sunt ineficiente și inutile tocmai grație golurilor din legislație. Avizele de însoțire a mărfii nu se mai emit de Ministerul de Finanțe, fapt ce le face ușor de falsificat. Parctic, aceste documente pot fi scrise cu pixul pe o hârtie, fapt ce face ca un transport ilicit să devină legal. Filiera traficului cu cereale pleacă din câmp, unde samsarii achiziționează marfă pe bază de borderouri de achiziție de la persoane fizice. Samsarii nu au nicio problemă în a cumpăra marfă la negru, câtă vreme avizele de însoțirea mărfii se fac pe genunchi, nefiind documente cu regim special. Marfa astfel colectată se expediază apoi către firme recent înființate, care potrivit aceluiași cod fiscal depun situații financiare după patru luni de la înființare. Dacă firma este înființată în iunie este obligată să depună declarații abia în octombrie, timp în care se poate încărca cu obligații de plată de sute de miliarde. Asta se întâmplă la colectarea de TVA , taxa pe care cumpărătorul final din Portul Constanța o deduce, iar intermediarul care a colectat-o nu o plătește, firma fiind desființată sau abandonată pur și simplu după finalizarea campaniei agricole. De regulă aceste firme de tip bidon nu au sedii declarate corect și nu au nici un fel de patrimoniu, prejudiciul neputând fi recuperat.
Statul refuză să ia măsuri eficiente
Deși evaziunea fiscală în agricultură a ajuns fenomen, statul refuza să introducă un set de măsuri simple care ar diminua considerabil fenomenul. Specialiștii din cadrul GF Ialomița sunt de părere că taxarea inversă a TVA ar fi o măsură ușor de introdus, care și-a dovedit eficiența la combaterea evaziunii fiscale din domeniul comerțului cu fier vechi. Parctic, prin taxare invesră TVA ar fi plătită de cumpărătorul final, intermediarii încasând la vânzarea cerealelor prețul din factură fără TVA. O altă măsură utilă ar fi reintroducerea avizelor de expediție cu regim special, fapt ce ar face mai ușoară urmărirea transporturilor pe baza unor documente cu regim special. Scurtarea termenelor de depunere a declarațiilor fiscale de la 3 luni la o lună ar fi o altă măsură care ar împiedica firmele să acumuleze restanțe mari la plata TVA, activitățile ilicite putând fi depistate operativ și stopate la timp. În absența acestor măsuri, scoaterea comisarilor din Garda Financiară în stradă este doar o măsură propagandistică, inutilă și costisitoare. Deși măsurile enunțate de finanțiști sunt simple și ușor de aplicat, statul nu se grăbește să le introducă. Asta ar putea duce pe oricine cu gândul la finanțarea politicienilor din vârful statului de către filiere de trafic de cereale care obțin profituri anuale de miliarde de euro. Un exemplu concret de operațiuni frauduloase cu cereale demonstrează cât de permisivă este legislația, ce poate fi penetrată chiar și de o firmă aflată în insolvență!
Tun italienesc cu o firmă aflată în faliment!
Afacerea a fost descoperită de comisarii GF Ialomița și are un prejudiciul de circa 3 milioane de euro. Pe post de bidon se regăsește firma Romviv Invest SRL, cu sediul în județul Giurgiu. Înființată în octombrie 2006, societatea a livrat cereale pentru un număr de circa 88 de societăți comerciale. Printre ele s-a aflat și Romgrain SRL Slobozia, care a înregistrat în evidențele contabile 16 facturi emise de către firma din Giurgiu, aferente unei cantități de 2851 de tone de cereale. Firma din Giurgiu nu a depus declarații fiscale de la înființare, nu are sediu valabil și mandatul administratorului este expirat. Numai din afacerile cu cereale prejudiciul adus statului se ridică la 67 de miliarde diferențe la impozitul pe profit și 60 de miliarde din TVA. Cum a putut funcționa această firmă mai bine de un an fără să fie deranjată de organele fiscale este greu de spus. Situați este la fel de ciudată și în ceea ce privește firma din Slobozia implicată în afacere. Romgrain SRL are ca obiect de activitate comerțul cu cereale, a fost înființată în iunie 2007, are un capital social de 2 milioane de lei și este controlată de acționarul unic Nolo Achile, cetățean italian. Evidențele de la Ministerul Finanțelor arată că în numai un an firma a acumulat datorii de circa 13 miliarde de lei, aflându-se din 2009 în procedură de insolvență. Dacă afacerea cu firma din Giurgiu ar fi ieșit, probabil că statul ar fi contabilizat o gaură de câteva zeci de miliarde de o firmă aflată, cică, sub control judiciar! Ceea ce era de demonstrat.
Londra, 16 iul /Agerpres/ – Guvernul britanic a anunţat joi amplasamentele viitoarelor ‘eco-oraşe’, care urmează să adăpostească 30.000 de oameni în următorii cinci ani în locuinţe cu emisii scăzute de dioxid de carbon, informează AFP.
‘Conceptul revoluţionar de eco-oraş este o ocazie unică pentru noi de a răspunde la două priorităţi urgente, într-un moment în care ne angajăm în proiectul de construi viitorul Marii Britanii’, a declarat premierul Gordon Brown într-un comunicat.
Construirea de ‘eco-oraşe’ /până în 2020 sunt intenţionate zece/ a fost prima promisiune a lui Brown în campania pentru succesiunea la şefia laburiştilor în 2007.
Cele patru amplasamente sunt în Whitehill-Bordon /comitatul Hampshire/, St Austell /Ţara Galilor/, Rackheath /Norfolk/) şi North-West Bicester /Oxfordshire/.
Aceste oraşe vor fi construite după standarde stricte de dezvoltare durabilă /producţie de energie din surse regenerabile, transport public la mai puţin de 10 minute de locuinţă, spaţii verzi care să acopere până la 40% din suprafaţă/. Ele vor ajuta la atenuarea penuriei de locuinţe disponibile pentru vânzare şi închiriere, la preţuri abordabile, şi la minimizarea efectelor încălzirii climatice.
Clădirile publice /şcolile, magazinele, restaurantele etc./ vor fi neutre în privinţa emisiei de CO2, a precizat John Healy, secretarul de stat pentru locuinţe.
Calitatea apei potabile din sursa subterană a încins spiritele pe scena politică locală. Consilierul PNL Radu Paros a organizat miercuri o conferință de presă în care a anunțat inițierea procedurilor pentru organizarea unui referendum în vederea demiterii primarului Gabi Ionașcu. Președintele PD-L,Cazacu Marinică, a inițiat niște demersuri de natură penală la adresa primarului, pe care-l acuză că a risipit mulți bani pentru o investiție ineficientă. Internetul este plin de reacții de la cetățeni care acuză calitatea apei, gustul și culoarea. Unii cunoscători susțin chiar că doar din două puțuri s-ar extrage apă potabilă, care în amestec cu apa din celelalte puțuri ar da lichidul livrat cetățenilor din Slobozia. În toată această isterie, justificată cumva, presa amplifică fenomenul găzduind opinii amestecate cu fapte din care nimeni nu mai înțelege nimic. Febra electorală în care au intrat adversarii politici ai primarului Gabi Ionașcu demonstrează că politicienii locali nu sunt dispuși să caute soluții și să pună umărul la rezolvarea unei probleme de interes public, ci doar să câștige capital electoral din asta. Rămas cumva singur și cu spatele la zid, primarul explică în detaliu problema și expune o soluție pentru rezolvarea ei.
-Domnule primar, ați reușit să găsiți o explicație pentru calitatea apei livrată consumatorilor din Slobozia?
- Cauzele le-am stabilit împreună cu experții mai de mult, numai că sunt puțini cei dispuși să asculte și să înțeleagă. Este vorba despre conținutul de compuși de fier datorați coroziunii țevilor de transport pe care o provoacă clorul. Apa din sursa subterană degajă clorul introdus în ea pentru dezinfectare. Prin circulația apei el se degajă și formează pungi în conducte. Aceste acumulări cărora eu le spun pungi generează corodarea accentuată a conductelor. De aici și încărcătura de oxizi de fier și culoarea gălbuie a apei. Această situație se va menține, spun chimiștii, până la crearea unui nou echilibru dinamic între compușii din apă și depunerile de pe conducte. Se creează în timp o peliculă care diminuează fenomenul de coroziune și colorarea apei. Explicația aceasta este: rețelele de distribuție deteriorează calitatea apei.
- Adică să înțelegem că până la apariția acestui echilibru trebuie să înghițim mizeria de pe țevi pe care ne-o vindeți la preț de apă potabilă?
- Sigur, problema se poate pune și așa. Dar dacă așezați în balanță faptul că, chiar și cu aceste inconveniente, avem în sfârșit independență față de Amonil și că nu mai există riscul să rămânem în toiul verii fără apă, s-ar putea să constatați că judecata dumneavoastră este superficială. De la politicieni nu am așteptări să înțeleagă importanța proiectului și nici nu mă aștept să sprijine ideea. Ei vor voturi și pentru asta calcă în picioare orice. Nu le pasă de problemele locuitorilor și nu vin cu soluții. Vin cu niște critici absurde și bazate pe experiența lor precară. Haideți să vedem cine critică. Domnul Paros și domnul Cazacu! Investițiile de anvergură nu prea au tangență nici cu pompele funebre, nici cu agricultura de tip rentier. Este un domeniu mai de grabă ingineresc, greu accesibil unor domni specializați în gestionarea unor adaosuri comerciale la chifle și sicrie. Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar asta este realitatea. Mă aștept în schimb de la cetățeni și de la presă să înțeleagă că ceea ce am început acum este o investiție care va rezolva problema alimentării cu apă a orașului și a comunelor din jur pentru câteva decenii. Primul pas a fost făcut și el a însemnat construirea frontului de captare. Următoarea etapă este reabilitarea rețelei de distribuție, care ne creează acum această problemă.
-Adică 150 de miliarde de lei nu au ajuns? Mai trebuie resurse pentru a putea avea apă bună la robinete?
- Încă de la proiectare am avut în atenție schimbarea rețelelor de distribuție. Singura chestiune care m-a surprins a fost aceea că măsura se impune a fi luată mai curând decât credeam. Slobozia are la ora aceasta o rețea de distribuție formată din 39 de kilometri de conductă din oțel cu diametrul cuprins între 100 și 600 de milimetri, la care se adaugă și 3,5 kilometri de conductă de azbociment. Ambele tipuri sunt interzise în acest moment de legislație pentru că materialele din care sunt realizate afectează calitatea apei. Rețelele au fost modernizate astfel în 1994, când nu se anticipa nici modificarea de legislație și nici apariția unei alte surse de apă cu altă compoziție. Mai mult decât atât, proiectul a fost executat defectuos. Pentru conductele de oțel nu s-a executat și protecția catodică. Așa se face că la conductele care trec prin preajma rețelei de energie electrică se înregistrează apariția curenților vagabonzi care favorizează corodarea țevilor. Până acum fenomenul nu a fost sesizabil pentru că apa de suprafață are altă compoziție chimică decât cea de subteran. Schimbarea rețelei de distribuție se impunea oricum, pentru că este nevoie și de o reechilibrare a presiunii. Rețeaua actuală nu a fost dimensionată să suporte extinderea la care s-a ajuns în prezent. Pentru mine era clar că pasul următor era schimbarea rețelei și asta o sa fac.
- Ce presupune asta? Iar șanțuri, apă oprită, asfalt stricat?
- Nu se pune problema, soluția tehnică la care m-am oprit este de tip “tub în tub” și presupune un fel de căptușire a țevilor existente. Am în vedere două aspecte. Primul este cel legat de infrastructura rutieră care va fi puțin afectată, iar cel de-al doilea se referă la costuri, care vor fi cu 40% mai mici decât cele ale soluției clasice de schimbare prin săpătură deschisă. În circa două săptămâni voi avea o proiecție privitoare la costuri și vom putea demara studiul de fezabilitate. Cât despre timpul de execuție acesta va fi de 6 luni, ceea ce mi se pare un interval de timp rezonabil pentru o asemenea operațiune. Trebuie să vă spun că în localitățile limitrofe Sloboziei, unde livrăm aceeași apă și unde rețelele sunt construite din polietilenă nu s-a constatat nici un fel de problemă de calitate. Apa nu are colorit și este foarte bună. Este clar că și la noi apa va fi la fel după ce vom reabilita sistemul de distribuție. Iar după estimările mele asta se va întâmpla în vara anului viitor.
Surse din interiorul PD-L susțin că în ședința de guvern care se derulează la această oră s-a luat decizia înlocuirii din funcție a subprefectului interimar Gheorghe Babagianu cu fostul primar al comunei Sfântul Gheorghe, Mădălin Teculescu. Aceleași surse susțin că Babagianu s-ar mulțumi și cu funcția de șef al Oficiului Prefectural Urziceni, doar pentru a putea sta agățat de administrație până la absolvirea cursurilor de specializare în vederea obținerii calității de înalt funcționar public. El a devenit funcționar public în urma unui concurs ilegal organizat de ANOFM, fiind încadrat pe funcția temporar vacantă de inspector la direcția de mediere a muncii. Babagianu nu îndeplinea condițiile legale de participare la respectivul concurs. Vom reveni cu detalii.
Auzim din surse că Manole Marinel, mare om de afaceri de la Țăndărei și mare membru PSD, a pocnit piața de i-a spart maxilarul. După modelul meșterului cu același nume din balada pe care am învățat-o noi la școală, Manole a zidit la temelia afacerii sale niște instrumente bancare de plată care la scadența ce se arată la orizont s-au dovedit a nu avea acoperire.
Țepălăul estimat de specialiștii noștri în mânării financiar-bancare se ridică la vreo 100 de miliarde, bani după care niște furnizori vor jeli vreme îndelungată fără vreun rezultat. Dacă la un moment dat nea Manole a avut soluția să disponibilizeze niște fraieri pe care să-i angajeze pe altă firmă obținând astfel numerar de la stat, de data aceasta soluții nu se mai întrevăd. Poate nea Ciupercă să găsească vreo soluție să-și scoată sponsorul din rahat, deși nici asta nu credem.
În ograda PSD organele noastre au aruncat de curând un ditamai scheletul. Primarul Câmpulugeanu Vasile ales de popor ca edil la Ciochina a fost trimis în judecată pentru o micuță dar vioaie evaziune fiscală de vreo câteva miliarde. Nea Vasile a înregistrat în contabilitatea firmei ANSIL PROD SRL, cu mâna lui de primar , facturi fictive care i-au umflat cheltuielile și i-au diminuat profitul.
Ancheta s-a soldat cu trimiterea inginerului financiar în judecată și cu sesizarea de rigoare trimisă către prefectură. Unde capii PSD dau din umeri, că le vine greu să-și dea omul pe mâna ANI pentru faptul că era administrator de firmă în fapt și pentru conflictul de interese nedeclarat. De suspendare nu mai vorbim, că nu are sens.
Dovadă că omul e competitiv pe piața golăniilor, Garda i-a găsit de curând și niscaiva grâușor fără acte în hambare. Modelul nu e nou, mai mulți primari agricultori fiind descoperiți în aceeași situație. Păi dacă ei fură de la buget, de ce mama dracului se vaită că nu au cu ce să își pună în aplicare proiectele? Și dacă ei nu plătesc taxe, cum să ceară cetățenilor s-o facă? Despre acești hârciogi agricoli vom publica un măreț material în ediția print. Părerea noastră!
Agentul 007,66
Expert in biznisuri veroase!
Mare patron de asociație agricolă, mare primar, mare caracter, primarul Profir Marin a fost vizitat de Garda Financiară și alte organe puse pe stârpit evaziunea fiscală din agricultură. În hambarele domnului primar s-a găsit o lipsă de vreo 10 tone de grâu evaporate în direcții necunoscute. Organele au dispus măsura confiscării sumei și au întocmit o mică amendă. Chestionat pe această temă, primarul Profir a dat o explicație care ne-a lăsat mască: “ A uitat băieții să înregistreze. 10 tone l-au confiscat. L-am cumpărat iar de la ei. În agricultură nu-i ca la farmacie. Grâul intră, iese, ba e ud, ba trebuie vânturat. Așa e la noi. Au venit, au cântărit și le-am zis: bine, mă băieți, asta e !”. Adică, nea Profire, așa e la matale. Dacă vânturi grâul vreo 10 tone dispar în ceață, că doar nu suntem la farmacie. Nea Profire, îți spunem noi cum e la ei, nu la noi. Pentru astea 10 tone de marfă pe care matale spui că le-ai răscumpărat de la organul de control ai fi făcut un cantonament la Dinamo de vreo câteva luni, bașca neam de neamul matale nu mai avea voie să dețină vreodată vreo firmă. Că ei nu se joacă, ca noi. Cât despre grâul care ți l-au confiscat ăștia, îți spunem noi că nu era vorba de boabe, ci de…. Mălai. Cash! Hai, te-am pupat pe portofelul acela doldora de impozite!
Ieșită cu greu de sub dictatura lui Ceaușescu, România se pregătește să intre sub o altă dictatură: cea a Justiției. Dar nu despre o dictatură a legii este vorba, căci asta ar fi chiar necesară, ci despre bunul plac al judecătorilor. Orbiți de puterea nelimitată care li s-a conferit, judecătorii par a nu vedea criza prin care trece țărișoara aflată în imposibilitatea de a le plăti lefurile babane. Și prin vocea unei doamne din fruntea Asociației Magistraților, întâmplător aceeași care voia să ne convingă că judecătoarea beată cui dată jos de la volan de polițiști era trează și nemâncată, ne anunță că va depune plângere penală împotriva ministrului justiției. De ce nu-l arestează direct, asta nu înțelegem? Ce mai consumăm banii contribuabililor și neuronii ne-indemnizați ai judecătorilor cu o astfel de acțiune care nu poate avea decât un singur deznodământ? Că doar nu își închipuie cineva că o decizie luată de un for larg de reprezentare al judecătorilor va avea alt final decât cel stabilit de judecătorii nervoși din cadrul asociației. Că se judecă între ei și își stabilesc drepturi salariale retroactive de mii de euro pentru performanțe egale cu zero, se știe. Nu se știa că tupeul poate merge atât de departe încât cei care îndrăznesc să le spună că nu li se pot plăti momentan sporurile nesimțite pe care le cer ca cerșetorii la colțul bisericii în zi de duminică riscă să fie judecați și sigur condamnați de această haită de lupi flămânzi. Sporul de 50% din salariul judecătorului plătit pentru suprasolicitare neuro și tulburări psiho este cea mai mare aberație de care am auzit în ultima vreme. Pentru că solicitarea vine de la oameni care prin incompetență și corupție au scos din buzunarele statului milioane de euro plătite drept despăgubiri pentru hotărâri date după ureche. În instanțele din România se moare cu dreptatea în mână în vreme de infractorii periculoși sunt făcuți scăpați sau sunt cercetați până se prescriu faptele. Micul Dumnezeu care este judecătorul nu dă socoteală nimănui. Nu am auzit de cazuri de judecători puși să plătească sumele stabilite de CEDO în sarcina statului român pentru decizii proaste și vădit ilegale. Nu am auzit cazuri în care magistrați dovediți corupți să înfunde pușcăria sau măcar să fie excluși din magistratură. Justiția a devenit stat în stat, o putere necenzurată de nimeni și care, dacă are chef, poate schimba ordinea constituțională doar dintr-o trăsătură de condei. CSM-ul, așa zisa organizație care controlează abaterile magistraților este mai de grabă un puroi pe obrazul statului de drept decât un organ destinat controlului și sancționării magistraților aflați în culpă. O mașină de spălat robe care scote chiar și cele mai dificile pete. În aceste condiții, corpul judecătorilor și procurorilor are calea liberă spre dictatura bunului plac. Poate ajunge ministrul justiției în pușcărie pentru că nu le poate plăti magistraților sporurile? Evident că da. Pentru că ei sunt cei care decid. Ei, nemulțumiții, parte în proces și judecători în același timp. Cât ar mai fi până la o dictatură luminată în care judecătorii să devină clasa politică conducătoare în România? Eu cred că deja am ajuns acolo
Beijing, 14 iul /Agerpres/ – Un profesor pensionat din China a devenit o adevărată celebritate pe Internet, după ce s-a aflat că lovea cu cărămizi maşinile care ignorau culoarea roşie a semaforului, la o trecere de pietoni. Furiosul bătrân, în vârsta de 74 de ani, a luat problema în propriile mâini, la o intersecţie din oraşul Lanzhou, nord-vestul ţării, şi a deteriorat peste 30 de maşini înainte de a fi arestat. ‘Am vrut să atrag atenţia asupra acestui aspect şi să îi determin pe şoferi să se gândească şi la pietoni’, a declarat fostul profesor, al cărui nume nu a fost făcut public.Acesta şi-a atras simpatia multor conaţionali, peste 80% dintre cei 400.000 de participanţi la un sondaj online arătându-se de acord cu gestul său. Bătrânul – notează AFP – a devenit preocupat de siguranţa în trafic după ce un pieton a fost ucis de o maşină, în intersecţia cu pricina. Văzând că şoferii ignora în continuare culoarea roşie a semaforului, el a început să arunce cu cărămizi în aceştia. După puţin timp, alţi doi bătrâni i s-au alăturat, în timp ce alţi oameni le-au adus mai multe cărămizi şi apă de băut. Septuagenarul plănuia să o ţină aşa timp de o săptămână, însă a fost arestat după numai o zi. El a fost interogat şi eliberat fără a fi acuzat.
Cea mai mare parte a banilor alocați sistemului de sănătate publică din România se cheltuiesc pe compensarea prețului la medicamente. De câteva ori pe an, Ministerul Sănătății modifică lista medicamentelor compensate și gratuite, fiecare ministru introducând în listă producătorii care știu tabla înmulțirii și, mai ales, a împărțirii. Dacă în țările lor de origine companiile farmaceutice stau în interiorul unor prevederi legale strice și respectă cu sfințenie regulile jocului, în România ele își fac legea cu largul concurs, nu dezinteresat, al autorităților. Este cazul companiei britanice GlaxoSmithKline (GSK) , un producător de medicamente gigant care joacă după propriile-I reguli pe piața românească. Medicamentul SERETIDE, destinat asmaticilor este împins de această companie pe piață prin metode nu tocmai ortodoxe. Compensat de stat cu până 90% din preț pentru persoanele cu venituri mici SERETIDE se vinde doar pe baza unui card emis de producătorul GSK, care controlează în felul acesta piața pe segmentul medicamentelor pentru asmatici.
Asmaticii, sufocați de bune intenții
Astmului și bronhopneumatiilor cronice obstructive (BPOC) au o incidență de circa 5% din populația României. În acest moment exista 2 producători importanți care concurează pe această piață a medicamentelor care combat astmul și BPOC. Compania GlaxoSmithKline este lider de piață de necontestat, poziție obținută prin practice comerciale discutabile, impinse la limita legii. Medicamentul se numește SERETIDE și este compensat cu până la 90% din preț pentru pacienții cu venituri de până la 600 de lei lunar. Începând cu data de 1 aprilie 2009, compania GSK a introdus un card SERETIDE prin care compensează și ea diferența de 10% din prețul destul de piperat al medicamentului. Cardul înlocuiește un soi de vaucher emis de aceeași companie în baza căruia producătorul compensa și el până la 25% din prețul medicamentului în mod regulat. Sistemul introdus de GSK cu acceptul Ministerului Sănătății obligă medicii specialiști să distribuie acest card către toți pacienții. Deși în scrisorile adresate de companie medicilor se arată că respectivul card este destinat doar pacienților care doresc să obțină compensarea acordată de firmă, practic medicamentul nu se eliberează în absența cardului. Prețul mediu al medicamentului este de circa 250 de lei, fapt pentru care pacienții sunt obligați să alerge după cardul SERETIDE pentru a nu plăti diferența de preț. Medicii specialiști primesc apoi accesul pe un site unde introduc date cu privire la seria cardului, dozele prescrise și simptomele pacienților. Cât anume compensează GSK din prețul medicamentului, nu se știe, prețul de referință la care statul acoperă până la 90% din valoare fiind un fel de secret de stat. Nu ar fi exclus ca GKS să își “compenseze”, de fapt, propriul adaos comercial
Șopârle pe bază de card
Cardul SERETIDE are o valabilitate de doi ani. Pentru pacienții astmatici reevaluarea medicală se face obligatoriu la 90 de zile. Evaluarea presupune fie schimbarea dozei administrate sau chiar a medicamentului, în funcție de evoluția pacientului. Cum cardul emis de GSK garantează eliberarea medicamentului, de cele mai multe ori pacienții nu mai trec pe la medicul specialist iar compania își menține cota de vânzări. Aceasta ar fi o explicație posibilă pentru introducerea cardurilor SERETIDE. Competitorul principal al SERETIDE este SYMBICORT. Medicamentul antiastmatic al companiei AstraZeneca Plc, Symbicort, a primit aprobare pentru tratarea BPOC, în februarie, în Europa, iar compania a înaintat spre aprobare dosarul Symbicort și autorităților americane.
Symbicort se va confrunta cu o competitie acerbă din partea produsului antiastmatic al GSK, Seretide, care a obținut aprobare condiționată de comercializare din partea FDA. În aceste condiții strategia agresivă a companiei GSK capătă sens. Specialiștii în domeniul pneumologiei susțin că deși este promovat agresiv, SERETIDE este sub SYMBICORT ca eficiență. Campania de screening demarată de GSK este de asemenea o practică discutabilă. Caravana companiei face așa -zise teste de spirometrie care nu respectă protocolul medical, susțin specialiștii. În absența unor teste riguroase care să determine câți dintre pacienți au BPOC și câți astm bronșic, compania GSK câștigă piață forțând mâna pacienților cu binecuvântarea Ministerului Sănătății și a Casei de Sănătate. Și nu numai mâna, ci și punga. Iar dacă în cazul SERETIDE implicațiile la nivel înalt sunt difuze, în cazul vaccinului împotriva cancerului de col uterin afacerile firmei GSK se leagă ombilical de familia lui Mircea Geoană, președintele partidului care a dat ministrul sănătății, așa cum vom demonstra în curând.
CONSILIUL JUDEŢEAN IALOMIŢA se convoacă în şedinţă extraordinară în data de 15.07.2009, ora 15.00 în sala de şedinţe a Centrului Cultural UNESCO „Ionel Perlea” Ialomiţa, având următoarea ordine de zi:
Discutarea şi adoptarea următoarelor proiecte de hotărâre:
a)privind aprobarea documentaţiilor şi numirea comisiei de evaluare a ofertelor în vederea atribuirii contractelor de achiziţie publică de furnizare a produselor lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I – VIII din învăţământul de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de 4 ore, pentru anul şcolar 2009 – 2010;
b) privind aprobarea Studiului de Fezabilitate pentru obiectivul de investiţii ,,Amenajare şi extindere Unitate de Primire Urgenţe – Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia”;
c)privind trecerea unor imobile din domeniul public al judeţului Ialomiţa şi din administrarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Ialomiţa, în domeniul privat al judeţului Ialomiţa în vederea desfiinţării acestora prin demolare;
d) privind stabilirea taxelor şi tarifelor din competenţa Consiliului Judeţean Ialomiţa, pentru anul 2010;
e) privind asocierea Judeţului Ialomiţa cu Judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Prahova şi Teleorman în vederea constituirii Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Situaţii de Urgenţă Sud Muntenia” pentru realizarea proiectului „Achiziţionare echipamente specifice pentru îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii sistemului de intervenţie în situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat” ;
f) privind aprobarea rectificării bugetului propriu al judeţului Ialomiţa, pe anul 2009;
g) privind aprobarea „Planului de Investiţii pe termen lung pentru perioada 2008-2038 – Managementul integrat al deşeurilor în judeţul Ialomiţa”.
Mapele de şedinţă ale consilierilor judeţeni au fost înaintate în data de 09.07.2009.
Şedinţa este publică.
PREŞEDINTE,
