Thursday, July 24th, 2014

Deputatul PSD Marian Neacșu a adresat o interpelare Ministerului de Finanțe prin care cere clarificări în legătură cu scutirea de impozit pe terenul arabil, facilitate pe care unele primării nu o aplică: „Primind, în cadrul programului de audienţe, sesizarea unor veterani de război din judeţul Ialomiţa, privind faptul că unele primării nu acordă scutirea de impozit pe teren prevăzută de lege pentru terenurile arabile de cel mult 5 ha, am efectuat unele verificări cu privire la modul de aplicare a scutirii de impozit pentru teren, care este acordată veteranilor şi văduvelor de război, atât prin Codul Fiscal, cât şi prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, cu modificările şi completările ulterioare. Am constatat, cu această ocazie, existenţa unei probleme privind aplicarea acestei scutiri de impozit pe teren, la nivelul consiliilor locale din ţară regăsindu-se o varietate de interpretări. Chiar adresându-se Ministerului Finanţelor pentru lămuriri, unii veterani au primit răspunsuri care nu coincid cu interpretarea adoptată de consiliile locale. Astfel, scutirea de impozit prevăzută de Codul Fiscal (Legea nr. 571/2003) vizează numai terenul aferent locuinţei, în timp ce Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război acordă o scutire de impozit pentru terenul arabil deţinut în suprafaţă cel mult 5ha (prevederea de la art. 16, alin.(1), lit. e), introdusă de pct. 6 al art. I din Legea nr. 303 din 13 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial nr. 785 din 20 noiembrie 2007). După unele interpretări, Legea veteranilor este o lege specială şi se aplică prioritar faţă de legea generală, care este Codul Fiscal. În acelaşi timp, Codul Fiscal stabileşte la art.1, alin.(3), principiul prevalenţei prevederilor Codului, după cum urmează:”(3) În materie fiscală, dispoziţiile prezentului cod prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se dispoziţiile Codului fiscal.” Aceia care interpretează în acord cu acest text afirmă că scutirea prevăzută de Legea veteranilor este inaplicabilă. În practică, se întâlnesc, deci, o varietate de interpretări ale conflictului de legi menţionat, de la o localitate la alta, iar, ca urmare a interpretării neunitare, a apărut o situaţie nedorită, şi anume o stare de spirit negativă în rândul veteranilor şi familiilor acestora, care rămân cu impresia neplăcută că autorităţile statului aplică legile în mod arbitrar, din moment ce într-o localitate se acordă scutire numai pentru terenul aferent locuinţei, în timp ce în localitatea alăturată se acordă scutirea pentru 5 hectare de teren. Trebuie remarcat că, în cele mai multe cazuri, situaţia personală a beneficiarului scutirii nu îi permite să realizeze demersurile necesare pentru clarificarea situaţiei sale fiscale. Considerăm că, în această situaţie, este necesară intervenţia autorităţilor centrale ale statului pentru a clarifica la nivelul întregii ţări modul de aplicare a scutirii de impozit pe teren pentru veteranii şi văduvele de război. De aceea, vă rugăm să ne comunicaţi care este modalitatea corectă de aplicare a scutirii de impozit pe teren pentru veteranii şi văduvele de război, având în vedere conflictul de legi constatat, precum şi care este modalitatea de implementare a soluţiei pe care o veţi identifica pentru eliminarea aplicării ne-unitare a legii la nivelul ţării. În funcţie de punctul dumneavoastră de vedere, vom proceda, eventual, la elaborarea unei iniţiative legislative de modificare a Codului Fiscal sub acest aspect, pentru a face operabilă scutirea acordată de legiuitor veteranilor şi văduvelor de război”.

Omul lui Ciupercă plantat la conducerea spitalului din Slobozia face ravagii. Deși a găsit circa 20 de miliarde în cont și a primit constant peste 33 de miliarde lunar de la Casa de Sănătate, pesedistul Vasile Olaru a adus spitalul în buza dezastrului. Dacă până acum cheltuielile cu salariile nu depășeau 65%, după venirea chirurgului socialist la conducere  schema a fost umflată cu băgători de seamă și suporteri au PSD iar cheltuielile cu salariile au urcat la peste 75% din bugetul total al instituției. Contractele de achiziții publice au devenit secrete de stat pe care Olaru refuza să le pună la dispoziția muritorilor de rând, cauza fiind probabil ușor de regăsit în conturile trepădușilor care mulg serios din bugetul instituției. Medicii sunt tratați ca niște supuși pe plantație dacă nu au convingeri roșii iar spiritul lui Bachus circulă liber prin spital însoțindu-l pe Marele Chirurg ca o umbră, spun gurile rele. Nesimțirea doctorului Olaru a depășit orice limită în scandalul de la Scânteia, când pe biletul de ieșire din spital al unuia dintre pacienți ce fusese batut de niște polițiști acesta a caligrafiat un diagnostic inexistent, porcăindu-și profesia și halatul de dragul salvării unor aparențe ce nu puteau fi salvate. Vajnic păstrător al tradițiilor pesediste, Olaru a transformat spitalul în moșia particulară pe care cultivă castraveți în timpul liber, instituind legea tăcerii și instaurând domnia bunului plac. Lucrurile nu par să-i deranjeze pe șefii săi politici, cei care se folosesc de stetoscopul lui la toate campaniile electorale, unde domnul director practică medicina contra voturi, după cum s-a întâmplat alegerile de la Balaciu. Extrapolând situația de la Slobozia la nivelul întregii țări, se demonstrează încă o dată dacă mai era nevoie nocivitatea practicii prin care instituții publice importante sunt lăsate la cheremul baronilor locali. Iar când mizeria și virușii politici infectează instituții vitale, efectele pe termen scurt și mediu pot fi fatale. Dacă Olaru va băga spitalul în faliment, nota de plată o vom achita toți, în vreme ce medicul socialist va face ceea ce știe el mai bine: să râdă ca muta-n târg și să se ascundă sub fusta șefilor lui de la partid pentru a se bucura nestingherit de dosul acestora în așteptarea unui alt ciolan.

Primăria municipiului Slobozia, cu sediul în Slobozia, judeţul Ialomiţa, str. Episcopiei  nr.1, cod poştal 920023, telefon 0243/231.501, fax 0243/212.149, e-mail: office@sloboziail.ro, cod fiscal 4365352 aduce la cunoştinţă celor interesaţi, următoarele:

În conformitate cu prevederile Legii  nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, cu prevederile  Legii  nr. 92/2007 a serviciilor de transport public local, cu Normele – cadru privind modalitatea de atribuire a contractelor de delegare  a gestiunii serviciilor de transport public local, aprobate prin Ordinul  preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice nr. 263/2007 şi Normelor de aplicare  a Legii serviciilor de transport public local nr.92/2007 aprobate prin Ordinul nr. 353/2007 al Ministrului Internelor şi Reformei Administrative, având în vedere Hotărârile Consiliului Local al municipiului Slobozia nr. 43/26.02.2009 şi 104/27.05.2009 privind delegarea, prin concesiune, a gestiunii serviciului de transport public local în municipiul Slobozia, Primăria municipiului Slobozia organizează licitaţie publică deschisă pentru atribuirea „Contract de concesiune a serviciului de transport public local de călători prin curse regulate în municipiul Slobozia”.

Durata contractului de delegare a gestiunii serviciului de transport public local prin concesiune este de 6 (şase) ani .

Concesionarea serviciului de transport public local prin curse regulate  în municipiul Slobozia se atribuie  în scopul asigurării transportului de persoane prin curse regulate, cât şi a transportului salariaţilor, pe următoarele trasee, după cum urmează :

          ● Traseul nr. 1: Piaţa Gării – b-dul Unirii – b-dul Cosminului – b-dul Matei Basarab – şoseaua Brăilei – Cartier Slobozia Nouă şi retur (lungime traseu – 7,5 km/sens) ;

          ● Traseul nr.2: Piaţa Gării – b-dul Unirii – b-dul Cosminului – b-dul Matei Basarab –şoseaua Călăraşi – str.G-ral Magheru şi retur (lungime traseu – 6,0 km/sens) ;

          În cadrul acestor trasee, prin graficele de circulaţie, se vor stabili şi curse cu cap de traseu : „Industria Locală” şi „Paradis”.

● Traseul  nr. 3:  Piaţa Gării – b-dul Unirii – b-dul Cosminului – b-dul Matei Basarab – şoseaua Brăilei – Magazin Magricom – str. Independenţei – str. Ianache – str. Nordului – str. Cloşca – str. Gării – Kaufland (lungime traseu – 6 km/sens) .

Documentaţia de atribuire a contractului poate fi achiziţionată, în urma unei solicitări scrise, contra sumei nerambursabile de 100 lei, de la sediul Primăriei Municipiului Slobozia, Serviciul Achiziţii Publice – Concesiuni, telefon 0243/231401, interior 165, fax 0243/212149, e-mail invest@sloboziail.ro, persoana de contact ing. Cucoranu Violeta. Contravaloarea documentaţiei se va achita la casieria instituţiei sau cu ordin de plată în contul RO62TREZ391213026XXXXX deschis la Trezoreria Slobozia.

Ofertele se depun la sediul Primăriei Municipiului  Slobozia, Serviciul Relaţii cu Publicul, parter, camera 20, până la data de 09.11.2009, ora 9:00.

Ofertele vor fi deschise la data de 09.11.2009, ora 10:,00, la sediul Primăriei  Municipiului  Slobozia, Sala de Consiliu, în prezenţa reprezentanţilor împuterniciţi ai ofertanţilor şi a comisiei de evaluare.

Garanţia de participare  la licitaţie este de 5.000,00 lei şi se poate constitui prin scrisoare de garanţie bancară, ordin de plată în contul RO56TREZ3915006XXX000125 deschis la Trezoreria Slobozia sau lichidităţi, depuse la casieria instituţiei.

Perioada de valabilitate  a ofertelor este de  90 de zile de la deschiderea acestora.

Actele doveditoare privind calităţile şi capacităţile cerute ofertanţilor sunt cele prezentate în documentaţia de licitaţie.

La licitaţie pot participa numai societăţi comerciale autorizate ca operatori de transport public local de persoane, conform legii.

Fiecare participant poate depune o singură ofertă.

Criteriul utilizat pentru atribuirea contractului de concesiune este oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere  economic.

Informaţii suplimentare se pot obţine de la Primăria Municipiului  Slobozia, Serviciul Achiziţii Publice – Concesiuni, etaj 3, camera 43/46.

 

 

Primar,                                                                         Director tehnic,

Ing. Gabi Ionaşcu                                                        Ing. Hamza Eugenia

 

 

 Şef Serviciu Gospodărie Comunală,                          Responsabil concesiune,

 Ing. Furcoi Horia                                                        Ing. Cucoranu Violeta

 

          CONSILIUL JUDEŢEAN IALOMIŢA  se convoacă în şedinţă ordinară în data de 25.09.2009, ora 11.00 în sala de şedinţe a Centrului Cultural  UNESCO „Ionel Perlea” Ialomiţa, având  următoarea ordine de zi:

 

          Discutarea şi adoptarea următoarelor proiecte de hotărâre :

a) privind modificarea şi completarea Hotărârii nr. 39/30.06.2009 a Consiliului Judeţean Ialomiţa privind participarea judeţului Ialomiţa la înfiinţarea societăţii comerciale S.C. AQUA – IALOMIŢA S.A.;

 

b) privind aprobarea activităţilor în care va fi implicat Consiliul Judeţean Ialomiţa în managementul şi implementarea proiectului „Achiziţionare echipamente specifice pentru îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii sistemului de intervenţie în situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat, în Regiunea Sud Muntenia” şi a cheltuielilor judeţului Ialomiţa  legate de Proiect;

 

c) privind validarea unor membri desemnaţi ai Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică Ialomiţa;

 

d) privind schimbarea soluţiei tehnice şi a principalilor indicatori tehnico-economici, pentru obiectivul de investiţii „Consolidarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Slobozia”;

 

e) privind aprobarea concesionării unor terenuri agricole neproductive proprietate privată a judeţului Ialomiţa situate în extravilanul comunei Giurgeni;

 

f) privind aprobarea repartizării pe bugete locale a unor sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, pe anul 2009;

 

g) privind aprobarea rectificării bugetului propriu al judeţului Ialomiţa, pe anul 2009.

 

Mapele de şedinţă ale consilierilor judeţeni au fost înaintate în data de 21.09.2009.

Şedinţa este publică.

PREŞEDINTE,

Vasile Silvian CIUPERCĂ

Poliţiştii bătăuşi din Ialomiţa şi-au găsit aliaţi de nădejde în tentativa lor de a ieşi basma curată după ce, în noapte de 11 septembrie 2009, au snopit din bătaie doi oameni în incinta postului de poliţie din comuna Scănteia. Victimele, Ion Aron şi Costel Apostolache, au fost externate la nici 48 de ore de la internare de către directorul spitalului, doctorul chirurg Vasile Olaru. Dacă în cazul lui Apostolache măsura este justificată, el neavând mari probleme, Aron a ajuns pe cont propriu la Spitalul Clinic de Urgenţă unde medicii au constat multiple traumatisme ale coloanei vertebrale şi au descoperit şi o coastă fisurată. În hora muşamalizării a intrat şi conducerea IPJ Ialomiţa, care prin intermediul biroului de presă ne-a livrat un comunicat  aberant în care ni se explica pe trei pagini că cei doi s-au bătut singuri lovindu-se cu capul de pereţi. Ulterior, lămuririle solicitate de noi n-au mai venit deşi ni s-a promis un răspuns la cele câteva întrebări adresate telefonic.

 document medical spital slobozia

Sănătos la Slobozia, varză la Bucureşti

 Externat rapid din spital deşi abia se putea mişca, Ion Aron, cel care a fost ţinta poliţiştilor, a ajuns pe cont propriu la Spitalul Clinic de Urgenţă din Bucureşti. La Slobozia directorul spitalului, medicul Vasile Olaru, l-a asigurat că nu are nicio problemă şi l-a dat afară din spital refuzând să-i pună la dispoziţie radiografiile şi interpretarea medicală a analizelor la care a fost supus. La Bucureşti situaţia s-a schimbat radical. Medicii au constatat multiple traumatisme ale coloanei vertebrale precum şi un traumatism cu fisură în zona toracelui. Practic, asta înseamnă că omul a fost bătut cu simţ de răspundere toată coloana vertebrală fiind afectată iar agresiunea s-a produs în aşa fel încât să nu lase semne vizibile. Metoda este tipic miliţienească. Diferenţa între “lombalgiile bilaterale” consemnate de doctorul Olaru în biletul de externare şi care nu există ca diagnostic după părerea unor medicii  şi multiple traumatisme constatate de medicii din Bucureşti l-ar putea aduce pe directorul spitalului Slobozia în faţa Colegiului Medicilor, dacă nu la Parchet.

 diagnostic spitalul de urgenta

Poliţia nu-şi poate explica aberaţiile

 În hora muşamalizării a intrat şi conducerea IPJ Ialomiţa care s-a încadrat în procedura standard. Luni dimineaţă, după ce presa a început să se intereseze de caz, pe numele lui Aron a apărut un dosar penal în care era acuzat de distrugere şi ultraj. Aşa se întâmplă de fiecare dată când un poliţist este acuzat de violenţe nejustificate iar exemplele numeroase din trecut stau mărturie. Am solicitat poliţiei să ne explice anumite chestiuni din materialul informativ ce ne-a fost pus la dispoziţie şi care în opinia noastră erau neclare:

- cum se explică faptul că deşi poliţia afirmă că cei doi s-au lovit singuri cu capetele de pereţi, pe feţele lor nu exista nici măcar o zgîrietură care să ateste acest fapt ?

- ce măsuri a luat şeful de post Gere Valentin în intervalul 2-11 septembrie în care susţine că Aron i-a ameninţat familia şi pe el ? Cum se explică faptul că în ciuda comportamentului invocat de poliţist Aron nu a fost reclamat pentru insulte şi ameninţări.

- care este baza legală pentru încătuşarea celor doi şi aducerea lor sub pază la postul de poliţie câtă vreme pe numele nici unuia dintre ei nu exista la data respectivă vreo lucrare penală care să justifice măsura.

Deşi biroul de presă ne-a promis un răspuns la aceste întrebări, acesta nu a mai venit. Mai mult, ofiterul care se ocupa de presă nu a mai răspuns la telefon. Asta poate şi pentru că nici măcar biroul de presă al poliţiei nu poate explica ceea ce este evident pentru toată lumea.

În mandatul 2004-2008, pe vremea când era doar deputat, actualul prefect Alecsandru Știucă s-a lipit de o deplasare la Bruxelles la Conferinţă Interparlamentară Europeană a Spaţiului. Ce legătură o fi avut comisia de învățământ din Camera Deputaților cu spațiul cosmic, nu se știe. Se știe doar că la întoarcerea din delegație, fostul deputat a propus înființarea unei subcomisii mixte care să armonizeze legislația românească cu cea europeană în materie de…. spațiul cosmic. Dacă cineva prinde sau nu muște în parc pe o astfel de temă nu suntem în măsură să ne pronunțăm. Dar că la mijloc este vorba despre o pasiune care l-a curentat pe domnul prefect asta este evident. Deoarece domnia sa a participat în calitate de prefect la Conferința Română pentru Aplicații Spațiale. Despe ce a fost vorba în propoziție puteți citi într-un comunicat de presă realizat într-un stil inconfundabil de biroul de presă al Instituției Prefectului:

„În cursul săptămânii trecute, la invitaţia d-lui. Marius Ioan Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române(ROSA), dl. prefect Alecsandru Ştiucă a participat la Conferinţa Română pentru Aplicaţii Spaţiale(CRAS 2009). La şedinţă au mai luat parte: dl. Chris de Cooker, Şeful Departamentului de Relaţii Internaţionale-Agenţia Spaţială Europeană, dl. Reinhard Schulte-Braucks, Director Cercetare Spaţială, DG Enterprise and Industry-Comisia Europeană, dl. Boguslaw Wontor, Preşedintele Grupului parlamentar pentru spaţiu-Parlamentul Poloniei, dl. Dumitru-Dorin Prunariu, cosmonaut-Agenţia Spaţială Română, Preşedinte numit al Comitetului Naţiunilor Unite pentru Utilizări Paşnice ale Spaţiului Extraatmosferic, dl. dr. Dumitru Hasegan, Directorul Institutului de Ştiinţe Spaţiale Bucureşti, dl. prof. Mihai Datcu, Agenţia Spaţială Germană, dl. dr. Alexandru Badea, Agenţia Spaţială Română, dna. dep. Liana Dumitrescu, Preşedintele Subcomisiei pentru Spaţiu, dna. dep. Roberta Anastase, Preşedintele Camerei Deputaţilor, dna. prof. Ecaterina Andronescu, Ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, dl. Iulian Fota, consilier prezidenţial, dl. Bogdan Aurescu, Secretar de Stat-Ministerul Afacerilor Externe, actuali şi foşti membri ai Subcomisiei pentru Spaţiu, reprezentanţi ai Parlamentului, Guvernului şi ai organizaţiilor internaţionale cu rol în activităţile spaţiale.

Dezbaterile au vizat activităţile româneşti în domeniul spaţial, prezentarea Agenţiei Spaţiale Europene(ESA), legislaţia europeană în domeniul spaţial, rolul Parlamentelor în dezvoltarea spaţială şi elaborarea legislaţiei în domeniu, aplicaţii spaţiale-dezvoltări recente, obiectele cosmice aflate în proximitatea Pământului, observarea Terrei din spaţiu, aplicaţii spaţiale integrate pentru agricultură şi managementul Dezastrelor, aplicaţiile spaţiale în sprijinul cetăţenilor şi societăţii-factor de stabilitate, spaţiu şi securitate-managementul dezastrelor şi supravegherea spaţiului.

Aceasta a fost a doua Conferinţă Română pentru Aplicaţii Spaţiale, o iniţiativă a Parlamentului României/Sub-Comisia pentru Spaţiu, organizată împreună cu Agenţia Spaţială Română. România este un actor spaţial în devenire şi este a doua ţară din fosta Europa de Est admisă pentru candidatura la Agenţia Spaţială Europeană, poziţie obţinută prin prezenţa în programele şi politicile internaţionale şi rezultatele la nivel naţional. Au fost discutate modalităţile şi căile prin care tehnologia şi aplicaţiile spaţiale devin componenta permanentă a strategiilor de dezvoltare naţională. 

Dl. prefect Alecsandru Ştiucă a participat pe 25 aprilie 2006, în calitate de membru al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţe, tineret şi sport, la cea de-a VIII-a Conferinţă Interparlamentară Europeană a Spaţiului de la Bruxelles. Tema acestei conferinţe a fost prezentată tuturor celor prezenţi, o temă de maximă actualitate pentru România şi Parlament: legislaţiile naţionale-perspective comparative, aplicaţiile spaţiale şi legislaţia belgiană. La revenirea în ţară, dl. Alecsandru Ştiucă a făcut o propunere în Parlament, pe 27 aprilie 2006, pentru organizarea unei subcomisii mixte, formată din membri ai Camerei deputaţilor şi Senat, care să ducă la armonizarea legislaţiei naţionale cu cea europeană în domeniul spaţiului cosmic, şi care urma să funcţioneze în cadrul Comisiei pentru tehnologia informaţiei. În acel moment, Parlamentul României era doar invitat în cadrul Conferinţei Interplanetare Europene pentru Spaţiu(CIES), neavând drept de vot. Fără această apartenenţă ca membru la CIES-lucru posibil numai prin constituirea subcomisiei pentru spaţiul cosmic-, Parlamentul nu putea lua parte la deciziile importante din domeniul politicii spaţiale şi a programelor spaţiale, dar nici nu putea participa la programul european specific(GMES) de monitorizare în timp real a evoluţiei factorilor de mediu şi  a calamităţilor naturale. În continuare, dl. prefect a susţinut prezenţa României în problematica spaţiului cosmic, din acest fapt rezultând nevoia stringentă de a depăsi o serie de inerţii în legătură cu activitatea parlamentară în domeniu. Deşi activitatea instituţiilor naţionale de profil este apreciată în Europa, problemele complexe ale activităţii spaţiale nu sunt sprijinite de o legislaţie adecvată, în condiţiile în care sincronizarea legislaţiei româneşti cu cea europeană este un criteriu al integrării. Cercetarea spaţială a devenit o componentă esenţială a vieţii cotidiene a omului, facilitând comunicarea şi informarea(telefonie mobilă, televiziune, internet), dar având şi aplicaţii în domenii precum agricultura, meteorologia şi aplicaţii militare.

În decembrie 2008 Gazeta de Sud Est a publicat un articol bazat pe petiția patronului firmei Atlantic Studio care acuza Primăria Slobozia de nereguli în ceea ce privește promovarea Planului Urbanistic Zonal intitulat Piața Gării Slobozia Veche și a Planului Urbanistic de Detaliu denumit Strada Gării, municipiul Slobozia. Ambele lucrări s-au promovat în vederea construirii în zonă a unui magazin de tip Plus Discount pe un teren privat. Primăria a achitat circa 350 de milioane pentru PUZ iar cei de la Plus Discount au plătit PUD-ul. Firma Atlantic Studio a fost forțată să închidă localul pe care-l deținea în zonă pe un teren proprietate publică concesionat,  după ce primăria a refuzat să-i dea autorizația de funcționare. Petițiile înaintate de Florin Istrate, reprezentatul firmei Atlantic Studio au determinat o reacție din partea Registrului Urbaniștilor Români. Care consideră că ambele lucrări de urbanism care au avut ca efect apariția magazinului Plus Discount în Piața Gării sunt ilegale.  

Consiliul Local Slobozia impune legea junglei în urbanism

De aproape 20 de ani, presa locală face periodic dezvăluiri legate de modul în care Consiliul Local şi serviciul de urbanism din cadrul Primăriei Slobozia înţeleg să aprobe mutilarea oraşului şi a planurilor urbanistice existente. Şi tot de 20 de ani, clădiri monstruoase apar anula acolo unde te aştepţi mai puţin sfidând legea şi bunul simt. De la spaţiile din parcuri şi până la faţadele blocurilor de locuit de pe arterele principale ale oraşului totul a fost vândut, închiriat, folosit în mod gratuit sau modificat în conformitate cu interesele celui care a plătit mai mult şi cui trebuie.

Istoria de astăzi confirmă şi ea această practică instituţionalizată al nivelul Primăriei Slobozia. Și chiar dacă nu credem că ceea ce se întâmplă sub ochii şi cu aprobarea autorităţilor locale mai poate fi îndreptat, ne încăpăţânăm să publicăm povestea acestei ultimei siluiri a Planului Urbanistic de Detaliu  al Sloboziei. Dacă nu pentru a îndrepta lucrurile, măcar pentru a vă explica de ce Slobozia devine pe an ce trece un oraş tot mai urât şi mai şters sub aspect urbanistic.

Legea junglei cu voie de la Primărie

Istoria noastră începe la gară. Mai precis in stânga acesteia, în spaţiul unde cu ani în urmă autorităţile locale au decis să radă, tundă şi frezeze cele câteva bombe ordinare în care beau drojdierii Sloboziei. Singura care a scăpat acestei epurări estetice a fost SC Atlantic Studio SRL, care la vremea respectivă avea un contract de concesionare pe 49 de ani. Contractul l-a ferit pe concesionarul Florin Istrate până în vara acestui an când la uşa lui au bătut reprezentanţii firmei PLUS DISCOUNT România SCS care i-au oferit 130 de mii de euro pentru a părăsi spaţiul pe care îl deţine în concesiune. Atunci concesionarul a înţeles în sfârşit de ce nu primea de mai bine de 3 luni un răspuns la cererea sa de refacere şi etajare a construcţie existente în spaţiul concesionat de la Primăriei.

Răspunsul oficial a venit însă pe 3 octombire, 2008, şi a consfinţit ceea ce concesionarul ştia deja. Că blocarea activităţii pe care o desfăşoară are acum şi un cadru legal. Respectiv că „prin Planul Urbanistic de Detaliu aprobat prin hotărârea Consiliului Local nr. 62 din 29 martie 2007(…) modernizarea propusă de dumneavoastră nu se încadrează în reglementările urbanistice aprobate.”

 

PUD-ul suntem noi, bă!

Problema e însă că acelaşi cadru legislativ care permis  respingerea cererii firmei SC Atlantic Studio de refacere a spaţiului comercial, stabileşte şi limitele celor 6200 de metri pătraţi concesionaţi de către firma PLUS DISCOUNT România SCS pentru realizarea unui spaţiu comercial. Iar logica lui Istrate Florin în această privinţă pare imbatabilă: „Conform acestui PUD, o parte din cei 6200 de metri pătraţi se află pe concesiunea mea. Asta explică şi faptul că  reprezentanţii firmei au vrut să mă cumpere. Iar dacă acum această firmă construieşte fără ca acest PUD să fi fost modificat printr-o altă hotărâre de consiliu, înseamnă că acest lucru s-a făcut ilegal”

Corneliu Marian, şeful serviciului de urbanism din cadrul primăriei căruia i-am cerut să ne lămurească cu privire la ilegalitatea invocată ne-a prezentat un PUD în care cele două vecinătăţi nu se întrepătrund şi a răspuns întrebărilor noastre în cimilituri: „Dacă faci bine unui om şi îi arăţi ce are de făcut, iar el ţipă la tine şi se întoarce împotriva ta, cum se cheamă asta!?” Mărturisim că nu ştim!

 

La gară, birjar!

Ce ştim însă sigur e că la gară proprietarii viitorului minimarket au construit două săptămâni fără nici un fel de autorizaţie, că şi-au atârnat datele privitoare la obiectivul construit numai după ce ne-au surprins pe noi fotografiind şantierul şi că limita acestui şantier se termină, practic, sub construcţia firmei SC Atlantic Studio SRL. Care, de acord, este o crâşmă de mâna a doua…Dar e una care, deocamdată, funcţionează legal şi  face faţă cu greu presiunilor exercitate de peste 9 luni de către autorităţile locale pentru desfiinţarea ei. Iar argumentul că   marketul de la gară ridicat de Plus Discount reprezintă o investiţie de 1 milion de euro (un argument des invocat de către autorităţi pe parcursul documentării noastre) păleşte în faţa unui calcul minimal al preţului terenului. Care, în zona respectivă, se ridică la 250-300 de euro pe metru pătrat. Adică de circa două ori mai mult decât valoarea investiţiei dacă Consiliul local ar fi fost preocupat de punga bugetară mai mult decât de cea personală.(articol apărut în decembrie 2008)

 

Urbanism după ureche, costrucții după interese

 

La data de 7 septembrie 2009 Registrul Urbaniștilor din România (RUR) răspunde solicitării firmei Atlantic Studio, care alături de sesizarea cu privire la nelegalitatea celor două documentații de Urbanism a anexat și niște considerații ale unui urbanist. RUR confirmă afirmațiile urbanistului Radu Vînturache și afirmă, cităm: “Confirmăm, în cazul celor două documentații, nerespectarea celor mai elementare cerințe de redactare, conform observațiilor formulate de domnul urbanist Radu Vînturache, astfel:

-         Documentațiile nu au fost întocmite pe un plan cadastral sau topografic.

-         Limita PUZ a fost trasată aleatoriu și nu pe limite cadastrale cum cere tehnologia.

-         În documentația PUZ este trasat conturul a două clădiri  neexplicitate nici ca funcțiune nici ca indicatori urbanistici, iar în documentația PUD- care nu este semnată de un specialist cu drept de semnătură atestat de Registrul Urbaniștilor aceste clădiri nu mai apar, în schimb apare o clădire nouă- Magazin Plus Discount- și mai dispare o clădire existentă în locul căreia este desenată o parcare ”.  RUR consider cele două documentații invalide din punct de vedere profesional. Patronul firmei Atlantic susține că se va adresa Prefecturii și Inspectoratului de Stat în Construcții pentru a constata și reglementa situația. E asemenea Istrate spune că va formula și o plângere penală împotriva celor care au permis și favorizat ilegalitatea. Vom reveni.

Cam la asta se rezumă dilema existențială în care se găsește guvernul Boc. Asaltat din toate părțile cu revendicări salariale ce acoperă întreaga plajă dintre ridicol și justificat, executivul este nevoit să împartă două paie din buget către mai mulți consumatori din sectorul bugetar. În absența restructurării statului, care ar fi asigurat salarii decente pentru un număr rezonabil de funcționari, criteriile care stau la baza alcătuirii ordinei de priorități în care se vor satisface doleanțele salariale devin absolut neoperante. Pe cine să tai din listă și pe cine să urci? Bunul simț îți spune că un criteriu eficient ar fi importanța muncii depuse. Este important să ai poliție? Cam da, că jafurile se înmulțesc alarmant și chiar dacă polițiștii nu se omoară cu prinderea infractorilor măcar simpla lor prezență în stradă mai aplanează starea de debandadă care s-a instalat deja în localitățile patriei. Poți să tai de la judecători? Nu, asta-i clar, că ei nu numai că aplică legea dar au pretenția s-o și facă. Iar dacă guvernul a refuzat să le pună în aplicație sentințele prin care își majorau salariile oamenii legii au intrat într-o grevă care nu e grevă. Adică nu o numesc așa pentru că nu au voie la astfel de manifestări. Se cheamă protest spontan și nu se pune. Am putea adopta soluția cehă, care în 1990 a desființat sistemul juridic comunist cu tot cu relicvele umane din interior și a pus altceva în loc. Dar cum conducătorii noștri nu sunt cehi, mai bine cedăm și plătim. De profesori iar nu e bine să ne atingem. Cu toate că universitarii cu salarii de peste 50 de milioane pe cap de normă furajată urlă ca din gură de șarpe deși timpul lor de lucru este cel mai scăzut din Europa. Poate că pentru profesorii din preuniversitar chiar ar trebui să facem ceva, dar ce te faci cu medicii? Că nici ei nu sunt mulțumiți de salarii, unii chiar pe bună dreptate. Despre funcționarii din instituțiile publice ce să mai vorbim. Mai importanți ca ei nu se există. Oamenii cu mânecuță care se calcă în picioare în spatele ghișeelor sunt de departe cei importanți. Fără ei birocrația nu există. Ce dacă din 10 care iau leafă abia 3 muncesc cu adevărat? Stat fără funcționari nu există, așa că Boc ar face bine să plătească și să nu concedieze nimic. Cam așa arată tabloul negocierilor dintre o clasă politică plină de demagogi și incompetenți și niște sindicaliștii vopsiți, milionari în euro, care bat cu pumnul în masă dorind se decidă cum se împart taxele colectate din ce în ce mai greu de la firme. Singurul care nu este întrebat nimic în acest haos este sectorul privat, cel care plătește tot acest dezmăț bugetar și care nu primește nimic niciodată. Nimic în afară de piedici de la toți care grupați în sindicate urlă ca din gură de șarpe după venituri decente. Dar cum mediul privat este reprezentat în genere de patroni, grup puțin numeros și nevocal, duelul între plătitori și consumatori este ilegal. Soluția ar fi aceea ca salariații să își încaseze toții banii în mână și să-și plătească singuri taxele. Când toți salariații vor fi conștienți de calitatea lor de contribuabili, să te ții negocieri cu burtoșii din fruntea clanurilor sindicale!

Un email interesant sosit pe adresa GSE ne atrage atenția asupra unei chestiuni interesante. Cică fostul subofițer Șerban Costică, mare șef la Serviciul Judiciar și pretendent la scaunul de șef al IPJ Ialomița își face concediile cu interlopii din Țăndărei. Dacă informația este reală doar serviciile speciale ale Poliției pot verifica. Dar punem pariu că nu o vor face. Redăm integral emailul cititorului nostru:

Stiati ca Serban Costica,imediat ce a inceput scandalul cu Chirica si Batlan Stan,a plecat in Spania,cica, in concediu de odihna?Dar nu stiti cu cine.Va spun eu.Cu Achimas din Tandarei,desigur cu masina acestuia,pentru a-si lua renta de la tiganii din Fetesti si Tandarei,spre a fi uns mare sef de IPJ.Pentru a-si justifica cheltuielile cu plecarea ,si-a luat 6000 lei de la CAR.Faceti verificari si o sa vedeti ca am dreptate.Cereti-i sa va de-a chitante pe numele lui,la cazare,precum si chitante de autostrazi,ca nu are.Acest Achimas,este cunoscut ca traficant de carne vie,dar nimeni nu s-a atins de el.Mentorul acestuia a fost fostul comandant Nitu Viorel,dupa care prin cotizatii substantiale a fost ocrotit de Barsan Nicolae,Cojocaru Constantin,Serban Costica si Manolache Ioan,toti fosti sefi ai Politiei Oras Tandarei”.

Că poliția ialomițeană este coruptă la vârf a demonstrat-o cu vârf și îndesat ultimul scandal de presă soldat cu destituirea prin pensionare a șefului IPJ și a șefului poliției Slobozia. Din păcate, nici talpa poliției nu este mai curată. Sâmbătă, 12 septembrie, doi bărbați din comuna Scânteia au ajuns la reanimare. Salvarea i-a cules de pe un câmp, dintr-o colibă, unde unul dintre ei avea o bostănărie. Starea de “grație” în care i-am găsit le-a fost provocată de o bandă de polițiști condusă de șeful de post din Scânteia, un anume Gere Valentin. Victimele au fost culese de salvare din câmp. Povestea pe care una din rude a istorisit-o la 112 i se părea operatorului o exagerare. Cum să ajungă doi oameni în stare de inconștiență la spital după o întâlnire cu un grup de oameni ai legii? Chiar așa, cum?

Mobilul scandalului: o plângere îngopată

Ion Aron are 30 de ani și o bostănărie. Cu ceva timp în urmă, niște necunoscuți i-au dat foc colibei din câmp unde își păzea pepenii. S-a plâns șefului de post, care în deschidere i-a cerut 400.000 de lei pentru două sticle cu vin, ca să se dezmorțească treaba și organul să funcționeze la parametri. I-a dat și susține că are și martor. Martorul se cheamă Apostolache Costel, pe care-l adusese la post să declare ce văzuse în legătură cu incendiul de la câmp. Anul acesta, în preajma Paștelui s-a dus din nou la poliție ca să vadă ce-i cu plângerea lui. Organul a poftit la o mioară sau un cârlan, ca să facă o masă și să dea drumul la dosar. Că cică așa e obiceiul. La o adică ar fi mers și 2oo de lei cash. A refuzat și, după cercetări pe cont propriu, s-a dus la poliție din nou. De data asta cu o listă de suspecți. A mai trecut ceva timp și, când s-a făcut aproape anul, a primit acasă o soluție. NUP, zice el, fără să știe prea multe despre semnificație. Știa totuși că asta însemna că vinovații au dat ceea ce el a refuzat să dea și că dosarul s-a închis. Și-a vărsat năduful într-o discuție între patru ochi cu șeful de post Gerea Valentin. Și și-a văzut de ale lui considerând cazul închis. Organul însă n-a considerat la fel.

Asaltul final

Era vineri noaptea și Aron își petrecea ultima noapte în câmp. A vândut pepenii și s-a întors abțiguit de la tara unde își cântărise marfa cu mâncare pentru nevastă și copil care-l așteptau. A adormit buștean. După miezul nopții s-a pornit asaltul. Trei mașini Logan cu inscripția poliției pe ele s-au apropiat de colibă cu luminile stinse. Mai mulți polițiști în uniformă au coborât cu pistoalele la vedere. Nevasta lui Aron, ieșită din colibă pentru nevoi lumești, a amuțit. I-au cerut să-și trezească bărbatul și ea le-a spus că-i beat și nu poate. Au intrat după el și l-au luat la bătaie din somn. Gerea a condus lucrarea milițienească cu profesionalism. L-a culcat la pământ și i-a pus cătușe la mâini. Între timp a sosit la colibă cu căruța și Apostolache, prieten și ajutor al lui Aron. L-au umflat și pe el că a avut tupeu să le ceară să se oprească. I-au dus la post legați fedeleș și i-au băgat în camere separate. Aron își amintește doar că a fost lovit până a leșinat. Apostolache a fost mai norocos. După ce i-au dat niște scatoalce și i-au rupt maieul de pe el i-au dat drumul. Cătușele i le-a desfăcut Stanciu Marian, șef de post la Traian, venit în sprijinul colegului său de la Scânteia. După spusele victimelor, la fața locului a fost prezent și Bogdan Marian, fost polițist la Scânteia, avansat acum șef de post la Cocora. Ba chiar și gardianul comunitar a participat la represalii: “Taci, mă, f… morții mă-tii că la cât te-am bătut te mai iau o dată”. Așa spune Apostolache, care a încercat să ceară explicații. L-au lăsat să intre la Aron, care zăcea pe podea. Apostolache spune că erau toți beți cui și înjurau ca la ușa cortului. Urmele de cătușe se văd la mâinile lor. Aron este bătut ca un șnițel, în zona ficatului. Apostolache le-a cerut polițiștilor să cheme salvarea. Alți pumni și alte înjurături: “Ete, al dracu, e asistentul lui”. Pe la cinci dimineață “oamenii legii”, plictisiți de atâta box, i-au abandonat pe arestați la colibă în câmp. Rudele au sunat la 112. Poliția a preluat cazul și așa au ajuns cei doi la spital. În bunele tradiții, spitalul Slobozia i-a scuipat afară pe amândoi.

Managerul spitalului asmute pacienții pe ziariști

Aron a fost vizitat de jurnaliști la spital. A dat declarații, a fost filmat, a răspuns la întrebări. Deranj mare pentru managerul spitalului Slobozia, care i-a scris rapid biletul de externare. O hârtie sumar întocmită, în care doctorul manager Olaru a scris cu de la sine putere că Aron are vedenii, că îl dor nițel șalele și cam atât. Am încerca să dialogăm cu domnul manager. Civilizat, la telefon întâi, ca să nu deranjăm. Ni s-a spus că nu primim nimic prin telefon și că ne așteaptă la spital. Am ajuns la birou de unde secretara ne-a direcționat la cabinetul de chirurgie din policlinică. Unde Olaru dădea consultații ca orice medic de rând. La ușă, omor. Am băgat capul pe ușă pentru a ne anunța prezența. Olaru ne-a invitat în cabinet și teatral le-a cerut pacienților acordul să stea de vorbă cu presa care-l presează. Cu alte cuvinte, în loc să fixeze o întâlnire la o oră convenabilă, diabolicul director ne-a atras la cabinet și a asmuțit pacienții nervoși și stresați pe noi. A fost primul semn că evită să răspundă la întrebări. Aveam să ne reîntâlnim câteva minute mai târziu, în salonul în care era internat Aron. A venit direct la patul acestuia și i-a explicat că trebuie să plece, că nu e cazul să-l trimită la București, că nu are nimic. Asta în condițiile în care ceva mai devreme, în cabinet, a apucat să ne roage să scriem că el nu știe nimic de nici un scandal la Scânteia. De altfel, biletul de externare parafat de el a fost pus în operă după ce noi am părăsit spitalul.

externare

Aron a fost evacuat cu tot cu rude, efecte și dureri, deși omul abia respira. Mobilul acestei conduite profesionale dubioase (rudele lui Aron nu au primit nici un fel de document medical din care să reiasă rezultatul investigațiilor medicale la care a fost supus) nu este greu de ghicit. Mai ales că, spune Aron, un polițist al cărui nume nu-l cunoaște a venit la spital sâmbătă și a încercat să-i ia o declarație. Aron a refuzat iar polițistul a încercat să o convingă pe doctorița care l-a internat să nu scrie “toate prostiile” debitate de Aron în foaia de observație.

Povești polițienești

Văzută dinspre poliție, povestea arată exact pe dos. Apostolache și Aron tocmai ce s-au căptușit cu un dosar penal pentru ultraj. Cei doi sunt catalogați ca recidiviști violenți care au amenințat organele cu coasele și topoarele din dotare în repetate rânduri. În fața acestor amenințări, șeful de post din Scânteia a apelat și la omologul din comuna Traian bașca la colegii de la Slobozia. Cu trei mașini de poliție forța operațională s-a deplasat în câmp la Aron și a încercat să-l conducă la post. A intervenit și Apostolache care s-a pus în contra statului. Ambii au fost încătușați și duși la post unde s-au dat singuri cu capetele de pereți și s-au tăvălit pe podea. Afirmațiile poliției sunt contrazise brutal de realitate, cei doi neavând absolut nici un semn de lovituri în zona capului. Or fi folosit perne, probabil. În final, spune comunicatul poliției, victimele s-au potolit dar au refuzat să dea declarații. Așa că oamenii legii le-au dat drumul deși erau violenți și atacau cu topoare. După ce presa s-a interesat de subiect a venit și acest comunicat de presă la pachet cu dosarul penal pentru ultraj. Mai mult, în dimineața zilei de luni când am luat legătura cu biroul de presă ni s-a spus că abia se aflase de caz și că se făceau verificări interne. Nicio vorbă despre ultraj. Comunicatul de presă confirmă însă modul de lucru. Doi oameni au fost adus la postul de poliție cu forța în miezul nopții fără ca pe numele lor să existe un mandat de aducere sau un dosar. Apoi au fost eliberați deși poliția susține că sunt infractori recidiviști și violenți. Iar ca tacâmul să fie complet, Aron susține că nu a fost condamnat niciodată.