Preşedintele PD-L Ialomiţa, domnul Cazacu Marinică a organizat o conferinţă de presă, bla, bla, bla…. Aşa ar fi trebuit să înceapă o ştire normală despre conferinţa de presă a unui partid care a acuzat serioase fraude electorale. Cum însă preşedintele partidului în discuţie este un bun vorbitor de limbă română, ştirea nu poate fi tratată decât aşa:
Marinică, ai febră?
După numărătoarea paralelă (cu realitatea) executată de “ştaful” electoral, PD-L a obţinut la alegerile pentru parlamentul european o creştere cu 40% faţă de procentul scos la alegerile parlamentare din 2008! Ne-am frecat la urechi şi am reluat fişierul! Ne-am uitat la termometru şi am văzut că afară erau vreo 40 de grade. Şi ne-am dumirit. Uitaţi-vă la el ce serios este când spune că Ialomiţa nu a avut avut candidat şi nici” liste de la Bucureşti care să susţină organizaţia de Ialomiţa”:
[flashvideo file=video/CAZACU.flv /]
Mintea care face turism electoral
Ce-o avea Marinică de la Ion Roată cu bieţii câmpi de-i bate până-i lasă laţi, nu ştim. Ideile urmărite sunt fixe, puţine şi volatile. PSD a dat mită electorală, cică, şi a făcut turism electoral. Mita s-a dat la Bucu şi a constat în zahăr şi ulei. Despre uleiul pe baza căruia funcţionează neuronii domnului preşedinte era vorba probabil, căci la Bucu PSD a fost depăşit clar de PD-L. Turismul electoral descris cu acurateţe de Cazacu este o altă dovadă că, plictisiţi să zacă în aceeași cutie ucrainiană, neuronii portocalii ai întregii organizaţii au plecat în excursie “contrar sancţiunilor legale”. Cică turismul s-a practicat pe traseul Amara-Albeşti-Gh. Lazăr, localităţi în care PSD este lider de piaţă. Deşi cretinoidă, varianta lui Marinică seduce prin maniera în care este expusă:
[flashvideo file=video/CAZACUM.flv /]
Să votează tot românul
Absenteismul are, în opinia ilustrului om politic de la Ion Roată, o soluţie simplă: să voteze tot românul obligatoriu. Că în caz contrar, “ajunge să voteze persoane cu stare materială precară”, zice domnul preşedinte. Iar p-ăştia îi cumperi la snop. Ce te faci cu ăia care au mintea precară să mai sunt şi candidaţi ori preşedinţi de partid? Pe ei cine să-i împiedice să iasă în faţă? Iată soluţia Cazacu la problema absenteismului:
[flashvideo file=video/CAZACUP.flv /]
Parlamentul European este cel mai mare parlament democratic din lume. Iată câteva date statistice pentru a ilustra activitatea Parlamentului pe durata mandatului legislativ iulie 2004-mai 2009.
Volumul de muncă
În cadrul procedurii de codecizie, Parlamentul adopta acte legislative împreună cu Consiliul UE, ambele instituţii deţinând competenţe similare. În actualul mandat legislativ, Parlamentul European a adoptat sau amendat 637 de documente în procedură de codecizie, dintre care 494 în prima lectură, 140 în a doua lectură şi 23 dupa procedura de conciliere. Până în mai 2009 au fost semnate 404 acte legislative adoptate în procedura de codecizie şi care astfel au devenit legi.
Prin procedura de aviz conform, Parlamentul poate adopta sau refuza, fără însă a putea amenda respectivul document. Aceasta procedura se aplica, în principal, pentru încheierea acordurilor internationale şi pentru acceptarea noilor membri UE. În perioada 2004-2009 au avut loc 63 de astfel de voturi. Potrivit procedurii de consultare, Parlamentul este obligat să voteze şi să îşi exprime opinia, dar decizia finală este luată de Consiliul UE (miniştrii statelor membre). Această procedură se aplică în domenii precum agricultura, fiscalitate, justiţie. Pe durata actualului mandat au avut loc 633 de voturi in procedura de consultare. Parlamentul are un rol important în ceea ce priveşte adoptarea bugetului UE şi descărcarea de gestiune pentru modul în care au fost gestionate bugetele instituţiilor şi agenţiilor europene. Pe durata acestei legislaturi au fost adoptate 216 astfel de decizii. Pe langă decizii bugetare şi legislative, Parlamentul European a adoptat 660 de rapoarte din iniţiativa proprie şi 593 de rezoluţii, în care şi-a exprimat poziţia faţă de chestiuni pe care le-a considerat importante. În plus au fost semnate 37 de declaraţii scrise de către peste 50% din numărul total al membrilor Parlamentului European, fiind astfel adoptate în mod oficial. Numărul total al textelor votate în cadrul sesiunilor plenare se ridică la 2924, din care 1355 au avut caracter legislativ. 48 747 de amendamente au fost depuse în cadrul sesiunilor plenare de către comisiile parlamentare, grupurile politice sau un anumit număr de deputaţi europeni. 30 067 au fost şi adoptate, 15 189 dintre acestea referindu-se la rapoarte în procedura de codecizie. În aceasta legislatura au avut loc 49 de sesiuni solemne la care au fost invitaţi să participe oaspeţi proeminenţi. Cel mai scurt discurs solemn a fost rostit de regina Tarilor de Jos, Beatrix, la 26 octombrie 2004 (19 de minute), iar cel mai lung discurs a fost cel al lui Ingrid Betancourt la 8 octombrie 2008 (50 de minute).
Membrii Parlamentului European
În prezent sunt 785 Membri ai Parlamentului European. După alegerile europene, conform Tratatului de la Lisabona, numărul acestora se va reduce la 736. Potrivit Tratatului de la Lisabona, numărul deputaţilor europeni se va ridica la 751, dar în cazul în care Tratatul de la Lisabona va intra în vigoare în următorul mandat legislativ, cu titlu temporar, numărul membrilor PE va fi de 754. În Parlamentul European sunt reprezentate peste 240 de partide politice naţionale, care s-au constituit în 7 grupuri politice în conformitate cu afilierea politică. Mai există deputaţii neafiliati, care nu fac parte dintr-un grup politic.
31.46% din actualii membri ai Parlamentului European sunt femei, un procentaj mai ridicat în comparaţie cu ponderea femeilor în majoritatea parlamentelor naţionale. În 1979, după primele alegeri europene directe, femeile reprezentau doar 16.5%. Simone Veil a fost prima preşedintă a Parlamentului European (1979-1982). În perioada 1999-2002, această functie a mai fost deţinută de Nicole Fontaine. Cel mai în varstă membru al Parlamentului European este Giovanni Berlinguer din Italia (grupul socialist), născut la 9 iulie 1924, el fiind prezent la semnarea Tratatelor de la Roma în 1957. Cel mai tânăr deputat european este Dimitar Stoyanov din Bulgaria (neafiliat), născut la 17 mai 1983 şi care s-a alăturat Parlamentului European în 2007.
Personalul Secretariatului General al Parlamentului European
În mai 2009, numărul funcţionarilor publici şi al personalului angajat temporar în cele trei sedii ale Parlamentului era astfel structurat: 6 166 în total, dintre care 2568 la Luxemburg, 80 la Strasburg şi 248 în alte locuri. Femeile sunt majoritare: 60% din totalul personalului erau femei, iar 40% bărbaţi. Vârsta medie a personalului este de 47 de ani. În timp ce vârsta medie a personalului din vechile state membre UE este de 50 de ani, cea a celui din noile state membre este de 34 de ani. Cea mai mare direcţie generală este DG Traduceri, reprezentând 21,5% din totalul posturilor din Secretariatului General. Dacă adăugăm interpreţii şi jurist-lingviştii, putem spune că posturile de “asistenţă lingvistică” reprezintă o treime din totalul personalului. În plus, există 1510 de asistenţi parlamentari acreditati la Parlamentul European, potrivit datelor din mai 2009. Parlamentul mai colaborează şi cu prestatori externi de servicii, în domenii precum managementul cladirilor, IT, servicii de curăţenie, cantină. De asemenea, trebuie avută în vedere prezenţa vizitatorilor, a lobby-istilor şi a jurnalistilor în incinta Parlamentului European. În anumite situaţii, numărul total al persoanelor care lucrează în cele trei locaţii principale ale PE poate depăşi cifra de 10 000.
Bugetul Parlamentului European
Bugetul PE pentru anul 2009 se ridică la aproximativ 1.53 miliarde euro (putin peste 3 euro / rezident UE). Din această sumă, 294 de milioane euro sunt cheltuite pentru clădiri, mobilier, echipamente şi cheltuieli similare. 503 milioane de euro sunt alocate pentru personalul Parlamentului European (angajaţi permanenţi şi temporari), 190 milioane de euro pentru cheltuielile Membrilor Parlamentului European, 185 milioane de euro pentru asistenţii parlamentari şi 101 milioane de euro pentru alte categorii de personal şi servicii externe.
Cladirile PE
Potrivit deciziei statelor membre (Consiliul European), Parlamentul European are trei sedii: Strasbourg (sediul oficial), Bruxelles şi Luxemburg, suprafaţa celor trei totalizând 1 069 569 de metri pătraţi.
Lobby-istii şi jurnaliştii acreditaţi
La Parlamentul European sunt 4322 de lobby-işti înregistraţi, reprezentând 1699 de organizaţii (date disponibile în mai 2009). În jur de 1 000 de jurnalişti sunt acreditaţi pe lângă înstituţiile europene, iar peste 100 sunt acreditaţi doar la Parlamentul European.(sursa PE)
Berlin, 10 iun /Agerpres/ – În încercarea de a transforma Amsterdamul într-un oraş şi mai ecologic, săptămâna trecută, 1.200 de locuinţe din oraş au instalat un sistem de economisire al energiei produs de IBM şi Cisco, menit să reducă costurile la electricitate.
Altor locuinţe li s-a acordat acces înnoit la împrumuturi de la băncile olandeze ING şi Rabobank pentru a cumpăra orice sistem ce economiseşte energia, de la becuri la materiale de izolare a acoperişului. În plus, pe una din principalele artere comerciale din centrul Amsterdamului, Utrechtsestraat, au fost instalate panouri solare pe staţiile de transport în comun pentru a transforma respectiva stradă într-una din primele străzi pilot care foloseşte energia curată, notează publicaţia germană Der Spiegel.
Aceste proiecte vor fi urmare de altele, cum ar fi cel de instalare a 300 de staţii de alimentare pentru reîncărcarea maşinilor electrice, instalarea de panouri solare pe casele de secol XVII şi modernizarea infrastructurii pentru a permite caselor să vândă energia pe care o produc micile turbine de vânt sau panourile solare, reţelei electrice a oraşului pentru a obţine profit.
Primul astfel de punct de reîncărcare a fost instalat deja, urmând ca cele aproximativ 300 rămase să fie instalate în parcări şi în alte spaţii publice, acest proiect fiind preconizat să se finalizeze până la mijlocul lui 2010.
Măsurile luate de Amsterdam vin în contextul în care guverne de pe tot globul alocă miliarde de dolari pentru a crea ‘oraşe care se folosesc de tehnologie inteligentă’, ce combină proiecte privind energia regenerabilă cu reguli mai dure privind eficienţa energetică. Chiar dacă alte state şi-au manifestat interesul pentru această idee, Amsterdamul rămâne liderul mondial în acest domeniu, scopul său fiind finalizarea primei runde de investiţii într-un oraş mai ecologizat până în 2012.
Municipalitatea şi companiile private sunt aşteptate să investească peste 1,1 miliarde de euro în următorii trei ani, în programe destinate să facă din Amsterdam un oraş care se foloseşte de tehnologie inteligentă.
Planurile Amsterdamului sunt ambiţioase, însă preţul lor este ridicat. Potrivit estimărilor, încercarea de a folosi energie mai ecologică va costa fiecare locuinţă 438 de dolari, timp de 15 ani, doar pentru a instala reţele energetice inteligente /smart grid/.
Cu toate acestea, prin transformarea Amsterdamului într-un oraş ”inteligent” din punct de vedere ecologic, planificatorii locali se aşteaptă să impulsioneze economia, cu ajutorul investiţiilor publice şi private, dar şi să reducă emisiile cu 40 la sută, până în 2025.
Washington, 5 iunie /Agerpres/ – O proteină ar fi responsabilă de boala Huntington, deoarece distruge celulele dintr-o zonă specifică a creierului care controlează mişcările, potrivit unui studiu care pare să elucideze misterul acestei afecţiuni genetice ereditare rare, incurabilă şi mortală, relatează AFP.
Cercetătorii de la Facultatea de medicină a Universităţii Johns Hopkins din Baltimore (Maryland, est) au găsit astfel o explicaţie pentru faptul că proteinele bolnave codate de o genă mutant se multiplică în toate celulele organismului, însă nu distrug decât celulele cerebrale care controlează mişcările, fără să afecteze alte ţesuturi.
‘Întotdeauna a fost un mister’, a declarat Dr. Solomon Snyder, profesor de neurologie la Universitatea Johns Hopkins, care a supervizat studiul publicat în ultimul număr al revistei Science.
Boala Huntington se traduce printr-o degenerescenţă neuronală care afectează funcţiile motrice şi cognitive şi duce la demenţă.
‘Această descoperire deschide calea punerii la punct a unui tratament care să vizeze această proteină’, a explicat el, indicând că proteina Rhes se află numai în partea creierului care controlează mişcările numită ‘corpus striatum’.
Efectuând teste pe pacienţi şi pe celule cerebrale ale şoarecilor cărora le-a fost inoculată boala, cercetătorii au descoperit că miniproteina Rhes interacţionează în acelaşi timp cu proteine huntingtine normale şi cu versiuni mutante.
Însă această miniproteină se ataşează mult mai puternic de proteina huntingtină mutantă, iar acest fenomen este însoţit, de asemenea, de moartea a jumătate dintre celulele cerebrale în 48 de ore.
Roma, 5 iunie /Agerpres/ – Avocatul lui Silvio Berlusconi a anunţat că va depune plângere vineri împotriva cotidianului spaniol El Pais pentru că a publicat fotografii de la petrecerile date în vila premierului din Sardinia, în care apar în special femei cu sânii goi, relatează AFP.
‘Vom depune o plângere, care este în curs de redactare, până la prânz, în faţa justiţiei spaniole pentru tăinuire’, a indicat avocatul, Niccolo Ghedini.
‘Parchetul din Roma a estimat că aceste fotografii sunt ilegale: sunt rezultatul unui delict şi nu pot fi deci vândute. Cei care le cumpără comit la rândul lor un delict’, a afirmat el.
Cotidianul spaniol ‘El Pais’ a publicat vineri mai multe imagini surprinse de fotoreporterul Antonello Zapadu în interiorul vilei lui Silvio Berlusconi, fotografiile private făcând parte din lotul sechestrat săptămâna trecută de procuratura din Roma şi care nu au putut fi publicate în Italia. Chipurile sunt blurate în toate pozele.
Aceste fotografii îl arată pe Berlusconi în grădina vilei sale ‘înconjurat de mai multe femei’, două femei care se bronzează cu sânii goi şi în bikini şi un bărbat complet gol pe marginea unei piscine.
Avocatul lui Berlusconi, Niccolo Ghedini, a afirmat recent că într-una dintre fotografiile confiscate apare fostul premier ceh Mirek Topolanek în întregime gol.
Parchetul din Roma a ordonat confiscarea acestor fotografii după o plângere a şefului guvernului pentru încălcarea vieţii private.
Washington, 9 iun /Agerpres/ – Donald Duck – unul dintre personajele cele mai iubite ale lui Walt Disney, căruia viaţa nu încetează să-i joace renghiuri, dar care se bate împotriva lor cu aceeaşi energie stângace – împlineşte marţi 75 de ani, informează AFP.
Donald apare pentru prima oară în 9 iunie 1934, într-un scurtmetraj al serialului Silly Symphonies, ‘Găinuşa abilă’, adaptare după o poveste rusească, în care o găinuşă caută ajutor pentru a planta un câmp cu porumb. Donald, vecinul său, va face totul pentru a nu se implica.
Donald devine erou de desen animat de sine stătător cu începere din 1937. El este însoţit de nepoţii săi Riri, Fifi şi Lulu, dar mai ales de fidela Daisy, despre care se cunoaşte totuşi puţin în ce nivel de intimitate era cu acest gentil antierou. În 1947, apare şi unchiul Picsou cu deviza sa: ‘Mai bine bogat şi sănătos, decât sărac şi bolnav’.
Donald Duck are inimă bună şi intenţiile sale sunt curate, dar ele trec adesea în planul al doilea, acaparat fiind de cauze mai puţin nobile. El nu lasă pe nimeni să i se pună de-a curmezişul drumului şi cu cât situaţiile umilitoare îl năpădesc, cu atât se înverşunează să le facă faţă.
În 75 de ani, el a exercitat peste 100 de meserii, fără să fie convingător în nici una, şi s-a regăsit adesea fără niciun ban.
Walt Disney a vrut să creeze un personaj care să fie contraponderea mereu ireproşabilului Mickey Mouse. Totuşi, potrivit site-ului internet al lui Disney, temperamentul impetuos al lui Donald i-a adus o popularitate care a făcut din el un erou cu un număr mai mare de filme în desene animate decât Mickey Mouse însuşi: exact 128, fără a mai pune socoteală numeroasele sale apariţii în alte opere alături de Mickey, Dingo şi Pluto.
Un amănunt pentru fanii lui, relevat într-un desen animat din anii ’40: Donald Duck are un al doilea prenume – Fauntleroy /şarjând imaginea unui copil-model din celebrul roman ‘Micul lord Fauntleroy’, publicat în 1888 de scriitorul anglo-american Frances Hodgson Burnett
Surse bine plasate în tabăra socialiştilor din PSD susţin că procentul bunicel obţinut de domnul Ciupercă a deschis noi perspective în lupta pentru supremaţie în partid. La adăpostul celor 44 de procente preşedintele Organizaţiei de Bază a Oamenilor Muncii din PSD vrea să taie nişte capete de dizidenţi. Vizaţi ar fi primarii din Slobozia şi Amara, pe motiv că nişte sute de voturi au zburat către alte partide la europarlamentarele de duminică.
La Slobozia, analiza domnului profesor Ciupercă indică un blat al celulelor de partid din cartiere cu Partidul România Maro. Faptul că PRM a cules vreo 14 procente se datorează, zice nea Integrală, unui blat ordinar. Logica se bazează pe faptul că oricât ne-am strădui nu am putea reproduce numele a 3 membrii PRM din organizaţia Slobozia. Başca lipsa oricărei campanii a celor doi cretini şi patrioţi care vor scăpa ţara de hoţi şi pe care lumea, culmea, i-a votat.
De analiza Marelui Om Politic(MOP) nu a scăpat nici primarul din Amara, bănuit de un blat cu cel mai inteligent candidat pe care Ialomiţa l-a propus vreodată la Camera Derutaţilor. Este de vorba despre alt MOP, denumit Brotac, băiat care violează limba română de câte ori deschide gura. Alergătorul de cursă lungă al PNL a obţinut vreo 25 de procente la Amara, fapt imposibil în absenţa unor şpăgi electorale sau a unui ajutor venit de la bărbaţii politici în putere. Şi cine e mai în putere la Amara decât primarul Moraru?
În urma acestor consideraţii, domnul Ciupercă a tras concluzia că miroase a trădare şi că aşa nu se mai poate. Pe frontul de Est se anunţă aşadar nişte lovituri la glezne în cel mai stalinist mod cu putinţă. Probabil că Ciupercă, aşa cum îl ştim, se va duce cu pâra la Bucureşti şi va cere tragerea de brăcinar a trădătorilor. Care trădători numai dintr-o stranie coincidenţă sunt aceeaşi cu cei care i-au declarat război deschis în lupta pentru şefia PSD. Să câte imnul, să intre stegarii!
Agentul 007,66
În război cu Afanase!
PD-L a adoptat o tactică de învăluire extrem de interesantă în campania electorală pentru alegerile de duminică. Într-un supliment de patru pagini ataşat în diferite ziare şi intens colorat în portocaliu, democrat-liberalii au inserat moace şi discursuri ale principalilor candidaţi. În prima pagină apare,printre alţii, poza consilierului prezidenţial Cristian Preda, care cuvântă inteligent, poate prea inteligent având în vedere mediul în care a fost difuzat mesajul. În paginile de interior însă, situaţia se schimbă după cum urmează. Discursul rămâne, moaca se păstrează dar bietul Cristian Preda devine Cezar Preda, cunoscutul gunoier PD-L de Buzău, dat la fund în această campanie din motive care ne scapă. Mişcarea, genială pe fond, nu s-a lăsat cu nici un fel de urmări. Noi am fi încercat o variantă mai subtilă. În loc de Monica Macovei să scriem pe poză EBA. Garantat ar fi apărut nişte succesuri!
Marea surpriză a alegerilor de duminică o constituie scorul neaşteptat de slab obţinut de PNL dar şi ascensiunea suprinzătoare a PRM, care fără să pună un afiş a reuşit să surclaseze PNL la Slobozia şi să obţină peste 8% pe judeţ. În rest, PSD îşi consolidează poziţia de lider al scenei politice locale iar PD-L obţine, din nou, un scor mult sub posibilităţile sale logistice.
PNL, bătut măr la Slobozia de PRM!
Eşecul PNL este extrem de vizibil la Slobozia, unde PRM a reuşit un scor uluitor. Fără să facă nici un fel de campanie, partidul lui Vadim a obţinut 14,4% în vreme ce PNL, un partid vizibil cel puţin în materie de afişaj abia a totalizat 8,7% din voturile exprimate de slobozeni. În judeţ, PSD s-a clasat pe primul loc, obţinând 23.232 de voturi, echivalentul a 44,8% din voturi. PD-L a adunat 14.760 de voturi, adică un procent de 28,46%. PNL a scos 11,3%, echivalentul a 5868 de voturi iar PRM s-a clasat pe locul patru cu 4356 de voturi, respectiv 8,4% din sufragiile ialomiţenilor. Scor bun a obţinut şi EBA, care a reuşit să strângă cu ajutorul maşinăriei de partid a PDL 1984 de voturi, ceea ce înseamnă 3,82% din totalul voturilor exprimate. PNŢCD a adunat 636 de voturi, Pavel Abraham 504 voturi iar Forţa Civică 180+ de voturi.
Au votat doar 54.000 de alegători
Ca prezenţă la vot Ialomiţa nu s-a mai aflat printre judeţele fruntaşe, semn că nici PSD-ul nu s-a mai mobilizat ca altădată. Din totalul de 242.180 de alegători au votat 54.050. Dintre votanţi, 47.249 au votat pe listele permanente şi 6081 pe listele suplimentare. Voturile valabil exprimate au fost în număr de 51.853 iar 2197 au fost voturi nule. La ora 21, în judeţul Ialomiţa prezenţa la vot a fost de 23,61%, din care 17,10% în mediul urban şi 29,47% în mediul rural.
Estimare ora 14.00
PDL- 32%, PSD -30%, PNL-18,5%, UDMR-7%, PRM-7%,EBA-2,5%, PNTCD- 2,5%
Estimare ora 16.00
PSD- 31%, PDL-30,5, PNL-18%, UDMR-8%, PRM-6,5%, EBA-3,5%, PNTCD-2%.
