Saturday, August 2nd, 2014

De ceva vreme, asiguraţii care ajung şa spitalul din Slobozia sunt puşi să achite din buzunar costurile intervenţiilor, inclusive cei ajunşi la Urgenţă. Decizia îi aparţine lui Olaru, un medic de partid pus director la Spital de PSD. Culmea este ca pacienţii au nevoie şi de trimitere de la medical de familie, ceea ce înseamnă ca, într-un final, costul intervenţiilor va achitat şi de Casa de Sănătate. Adică, managerul pesedist fură bani de la pacienţi cu acte în regulă. De când Consiliile Judeţene au preluat spitalele, mâinile PSD sunt adânc ânfundate în buzunarele asiguraţilor. Şi ale statului. Aşa cîă, stiamţi alegători din Ialomiţa, spălaţi-vă pe cap cu hoţii pe care i-aţi votat!

Prostia este uniform distribuită în partidele politice din România. Ca şi corupţia, de altfel. O demonestrează din plin scandalul de la Spitalul Ţăndărei, instituţie trasă pe dreapta din motive necunoscute de guvernul lui Boc şi îngropată definitiv de bravii uslaşi ialomiţeni din administraţia locală. Mai exact spus, desfiinţarea spitalului a fost desăvârşită de autorităţile locale care au introdus patrimoniul într-o combinaţie ciudată marca PSD- PNL.

Apelul lui Sava, ştire Agerpres

Circul a început în februarie 2011, când Ministerul Sănătăţii a luat decizia să închidă spitalul din Ţăndărei. Decizia ministerului, fundamentată sau nu, a trezit un val de reacţii emoţionale în judeţ. Conducerea superioară de partid de la nivelul Consiliului Judeţean împreună cu inimosul (şi atât) primar al orăşelului Ţăndărei, dl Vasile Sava, au pus-o de un protest spontan la adresa criminalilor de la PD-L. Presa a cuplat total, dovadă ştirea Agerpres de mai jos care este scrisa strict pe baza apelului la scandal făcut de domnul primar Sava pe site-ul auster al Primăriei Ţăndărei:

Aproximativ 500 de angajaţi ai Spitalului orăşenesc Ţăndărei, alături de autorităţile locale şi judeţene, cetăţeni din 13 localităţi limitrofe, dar şi de membri ai organizaţiilor judeţene PSD şi PNL, protestează, sâmbătă, în faţa Primăriei oraşului Ţăndărei, faţă de decizia de desfiinţare a spitalului şi transformarea acestuia în cămin de bătrâni. Comunităţile locale din zonă, autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene consideră ”inoportună” şi ”neavenită” această iniţiativă şi se declară total împotriva reorganizării şi reprofilării în cămin de bătrâni a spitalului.  Protestatarii au strigat lozinci antiprezidenţiale, antiguvernamentale, dar şi împotriva ministrului Sănătăţii, Cseke Attila, declarându-se împotriva iniţiativei de a desfiinţa spitalul de la Ţăndărei, în condiţiile în care în judeţ există doar patru unităţi spitaliceşti. Spitalul Orăşenesc Ţăndărei deserveşte un număr de 38.000 de cetăţeni şi acoperă necesităţile medicale ale zonei de est a judeţului Ialomiţa.  În cadrul unităţii spitaliceşti funcţionează singura secţie de psihiatrie din judeţ, pentru reabilitarea spitalului investindu-se, de la bugetul local, peste 25 de miliarde lei în lucrări de reabilitare.  De asemenea, se construieşte Centrul de Primiri Urgenţe, lucrare începută în septembrie 2010 cu termen de finalizare în mai 2011, aici asigurându-se şi o linie de gardă. Spitalul Orăşenesc din Ţăndărei, cu o vechime ce depăşeşte un secol, a încheiat anul 2010 fără pierderi la buget. În oraşul Ţăndărei există deja un centru pentru bătrâni, cu 42 de paturi, finanţat cu fonduri Phare. Numărul de paturi la mia de locuitori în judeţul Ialomiţa este de 3,10%, faţă de media naţională care este de 6,41% şi de 5,61% la nivel european. Conform statisticilor, în 2009, paturile de spital au fost ocupate în proporţie de 83,3%, iar în 2010 în proporţie de 81%”. Expunerea de mai sus păcătuieşte, după cum se poate observa, prin faptul că nu conţine şi un punct de vedere al criminalilor de război din minister, ci doar nişte argumente emoţionale împănate cu cifre mai mult sau mai puţin relevante.

Cristina Pocora, deputatul cu chibriturile

După ştirea de presă care a pregătit terenul a apărut în scenă, nici nu se putea altfel, doamna Cristina Pocora, deputat PNL de Ialomiţa. Implicată adânc în orice problemă socială care se lasă cu expunere publică, însetată de dreptate socială şi măcinată interior de grija faţă de alegători, doamna deputat a făcut un emoţionat apel la răzmeriţă în scopul blocării deciziei de închidere a spitalului.

Mă adresez, acum, în primul rând, în calitate de cetăţean cu domiciliul în Feteşti şi, abia apoi, în calitate de deputat al colegiului Feteşti- Ţăndărei. Sâmbătă, la ora 12.00, în faţa Primăriei din Ţăndărei, sindicatul angajaţilor Spitalului Orăşenesc vor organiza un protest faţă de decizia de desfiinţare a spitalului. Trebuie să fim cu toţii acolo: simpli ialomiţeni, autorităţi şi mass-media, absolut toţi. Asta pentru că nu există cineva din zonă care să nu aibă nevoie de spitalul din Ţăndărei. Este accesibil tuturor şi oferă condiţii de tratare pentru multe afectiuni. În plus, cum este singurul spital din zonă, desfiinţarea lui ar putea crea o problemă deosebit de gravă pentru locuitori. În cazuri de urgenţă, durata unei intervenţii a salvării s-ar dubla şi mulţi pacienţi şi-ar putea pierde chiar viaţa până la internarea în cel mai apropiat spital. Tocmai de aceea, subsemnata şi autorităţile locale din întreaga zonă- Ţăndărei, Vlădeni, Mihail Kogălniceanu, Gura Ialomiţei, Făcăeni, Valea Ciorii, Platoneşti, Movila, Săveni, Bucu, Ograna, Bărăganu, Victoria (ultimele două- localităţi brăilene)- vor fi prezente la protestul de sâmbătă, împreună cu sute de oameni din aceste localităţi. Cu toţii vom milita pentru menţinerea în funcţiune a spitalului. Vrem să dăm un semnal de forţă, un semnal de unitate astfel încât să ridicăm vălul ignoranţei aşternut peste ochii oficialilor din Ministerul Sănătăţii. În acelaşi timp, avem, însă, nevoie şi de sprijinul ziariştilor locali. Fac un apel către toţi gazetarii din zonă să fie prezenţi la protest şi să-l mediatizeze. Asta pentru că problema spitalului nu este una politică, ci una socială, cu influenţă asupra a mii de ialomiţeni.Cu cât vom fi mai mulţi, cu atât vom fi mai vizibili şi mai puternici. Ajutaţi-ne să salvam Spitalul Orăşenesc din Ţăndărei!” Apelul doamnei deputat a adunat faţa spitalului o mână de oameni aduşi de prin comunele învecinate de primarii însărcinaţi de partid cu mobilizarea. Semnalul de forţă al distinsei parlamentare cu domiciuliul formal în Feteşti a stârnit emoţii în rândul clasei politice din opoziţie, care a fost prezentă în păr pe treptele spitalului la protestul spontan al salariaţilor şi pacienţilor. Mişcarea populară a fost filmată în draci de televiziuni, iar domnii politicieni din USL au trăit clipe de bucurie plenară văzându-şi moacele preocupate la ştirile de seară. Manifestaţia spontană a opoziţie a marcat încheierea circului de faţadă destinat uzului alegătorilor. Din păcate pentru ei, salvatorii spitalului Ţăndărei nu s-au mulţumit doar cu marcarea momentului, ci chiar au încercat o soluţie practică. Iar aici s-a rupt filmul.

Soluţie proporţională cu IQ-ul mediu din USL

Saltul de la gargară la soluţii practice a fost un test pe care domnii politicieni din PSD-USL nu l-au putut trece. Era şi greu, având în vedere că reforma este o treabă mai grea decât carnea de porc atunci când este făcută de strungari sau profesori de matematică. În prima fază oamenii din admnistraţia publică locală, şi aici ne referim strict la domnii Sava şi Ciupercă, au refuzat ca spitalul din Ţăndărei să devină fie centru pentru bătrâni, fie centru de permanenţă pentru asistenţa medicală primară. Era prea puţin pentru nişte oamenii cu ambiţii mari dar posibilităţi modeste. Aşa se face că, în căutarea unei soluţii mai grandioase, domniile lor au sărit din lac în puţ, optând după o deliberare sumară pentru asocierea cu o obscură firmă venită de aiurea cu ambiţia de a organiza un spital privat la Ţăndărei. Fără nici un fel de rezervă, domnul Sava a accelerat procedurile la maxim şi, în luna mai a promovat un proiect de hotărâre adoptat cu unanimitate de voturi de către consilieri prin care Primăria Ţăndărei se asocia cu Hospital Clinic Dr Filip SRL în vederea redeschiderii spitalului. Şeful suprem al judeţului, respectiv domnul Silvian Ciupercă şi-a îndoit în sinea gândului domniei sale principal, dar a lăsat lucrurile să curgă cu gândul la voturile pacienţilor actuali şi viitori ai stabilimentului sanitar. Iar lucrurile au curs pe un făgaş nefavorabil, împinse fiind de o mînă de oameni entuziaşti dar uşor de tras în ţeapă datorită unei naivităţi căreia unii i-ar spune prostie.

Oooo, Paşă, dar ce darnic eşti!

Cam aşa ar fi putut exclama doctorul Filip după ce firmuliţa domniei sale a primit plocon un contract de asociere demn de filmele cu proşti pentru tâmpiţi. Conform gândirii strategice a domnului primar Sava, iniţiatorul operaţiunii, băieţii din Ţăndărei veneau cu patrimoniul fostului spital şi mai puneau la bătaie şi vreo 200.000 de de lei vechi anual pentru uzul exclusiv al firmei Hospital. Pentru anul în curs, bugetul local urma să vireze în contul asocierii, adică ai firmei lui Filip, 150.000 de lei numai buni pentru începerea activităţii. La rândul său investitorul discret se obliga să pornească şandramaua, s-o autorizeze şi să facă contract cu Casa de Sănătate. Adică spitalul urma să fie privat până-n tindă şi o palmă mai sus, câtă vreme nota de plată se plătea ca şi înainte de desfiinţare, adică de la popor. În lipsa unor reglementări clare, salariaţii fostului spital au fost preluaţi de Hospital Clinic vreo 5 zile, după care au fost puşi pe liber pe motiv că primăria n-a virat bănetul asumat prin contract şi, deci, oamenii nu aveau din ce să fie plătiţi. A început apoi să plouă cu acuzaţii. Filip susţine că din spital s-au furat medicamente de vreo 600 de milioane şi că reprezentaţii primăriei nu i-au predat activul. La rândul lor, reprezentanţii poporului susţin că Filip nu a autorizat unitatea sanitară şi nu a obţinut aprobările pentru cele 100 de paturi promise. Deci jucăria s-a stricat înainte să înceapă să funcţioneze. Pentru că, aşa cum spuneam, să faci gargară şi să te dai deştept prin comparaţie cu guvernul, este simplu. Mai greu este să arăţi ce poţi.

Înaintaşii lui Sava se răsucesc în morminte. Oare de ce?

În aceste momente dificile pentru comunitatea noastră, trebuie să fim solidari şi hotărâţi să apărăm un bun care ne aparţine de peste 100 de ani. Aşa cum l-am primit de la înaintaşii noştri,aşa trebuie să-l păstrăm pentru cei ce ne vor urma”! Mişcătoarea alocuţiune aparţine domnului primar Sava, care în faţa cotropitorului ungur de la Ministerul Sănătăţii a ridicat neamul la luptă. Totuşi, după părerea noastră, înaintaşii domnul Sava ar avea toate motivele să se răsucească în morminte din câteva considerente foarte clare. Cel mai relevant este acela că, cel puţin pentru moment, spitalul din Ţăndărei se află sub ocupaţie. Iar eliberarea lui nu se poate produce fără o luptă în instanţele judecătoreşti care ar putea dura ani de zile. Ieşirea din minciună s-a produs nu graţie vreunei revelaţii a tandemului Ciupercă- Sava, ci ca urmare a intervenţiei prefectului, care a atacat hotărărea prin care spitalul străbunilor domnului primar era dat de suflet unei firme. Motivele invocate de prefect vizează lipsa unui anunţ de intenţie prealabil ce trebuia publicat de primărie pe SEAP şi argumente din Codul Civil care interzic primăriilor să desfăşoare activităţi cu caracter comercial. Omaenii din primărie, în frunte cu iniţiatorul Sava, s-au agăţat de adresa prefectului ca înecatul de pai şi au revocat hotărârea de asociere. Filip a luat foc şi, în ciuda argumentelor invocate de primărie, a anuţat că va da în judecată pe toată lumea. Şi va cere vreo 5 milioane de euro compensaţii pentru deranj. Urmarea este aceea că spitalul va rămâne sub ocupaţia lui Filip până când instanţele vor da un verdict de evacuare, timp în care strămoşii domnului Sava se vor răsuci în morminte privind la prostia înaintaşilor. Mai grav este faptul că foşti aliaţi ai primarului din Războiul Sfânt de salvare a spitalului au dispărut din peisaj brusc.

Doamna Pocora, domiciliată în Feteşti, este aşteptată pe câmpul de luptă

Doamna deputat Ancuţa Pocora a fost prima care s-a dat la fund. Adică a dat bir cu fugiţii exact când era mai mare nevoie de domnia sa. Preluând retorica mobilizatoare a primarului Sava care invoca patrimoniul străbunilor, doamna deputat grăia către popor şi mai mobilizator: “Cu cât vom fi mai mulţi, cu atât vom fi mai vizibili şi mai puternici. Ajutaţi-ne să salvam Spitalul Orăşenesc din Ţăndărei!” Unde este acum doamna Pocora? Unde sunt sutele de cetăţeni din comunele limitrofe care să pună mâna pe furci şi coase şi să alunge cotropitorul asociat din orgada străbună a spitalului? Deocamdată căpetenia USL nu a apărut la bătaie, dar în mod cert va apărea după ce primarul îşi va fi recâştigat scaunul în alegeri iar doamna Pocora îşi va fi anunţat candidatura pentru un nou mandat de parlamentar. Pănă atunci, tăcere! Domnul Ciupercă, celălat aliat al domnul Sava căruia unii i-ar spune complice, a dispărut şi dânsul de pe front când a constatat că treaba nu e cuşeră. Nu înainte ca supuşii domniei sale să acorde consultanţă şi sprijin la întocmirea contractului declarat ilegal de Prefectură. Clătinarea din cap şi sintagma “vânzătorii de vise” cu care Preşedintele i-a gratulat pe salvatorii de la Hospital Clinic, de parcă ar fi fost vânzători de etnobotanice, nu-s argumente suficiente pentru ieşirea domniei sale din scenă. După modelul de la Slobozia, unde primarul Gabi Ionaşcu a fost invitat să se spele pe cap cu apa doldora de trihalometani, căpetenia USL aplică aceeaşi reţetă şi la Ţăndărei. Dacă iese bine, sunt împreună, dacă nu, fiecare cu străbunii mă-sii. Că aşa e în tenis. Morala poveştii este oarecum simplă. Spitalul de la Ţăndărei a fost îngropat exact de cei care trîmbiţau salvarea lui. Popular vorbind, pre limba strămoşilor domnului Sava, dacă politicienii de la putere sunt hoţi şi criminali pentru că au închis spitalul, cei din brava opoziţie ialomiţeană sunt doar proşti făcuţi grămadă pentru că au reuşit să-l dea de pomană cu acte în regulă.

Medicul Ştefan Stoica, preşedintele filialei Ialomiţa a Patronatului Naţional al Medicilor de Familie consideră că situaţia tensionată apărută între medici şi Casa de Sănătate are drept cauză atitudine inflexibilă a guvernului şi lipsa oricărăi preocupări a executivului de a produce o reformă reală a sistemului de sănătate. Într-un comunicat de presă pe care-l reproducem integral, medicul Ştefan Stoica, unul dintre cei mai apreciaţi medici de familie, analizează situaţia existentă în acest moment:

„ Situaţia existentă în sistemul de asigurări de sănătate are următoarele cauze:

-Subfinanţarea cronică a serviciilor medicale, în special a medicinii de familie în ultimii ani

-Paradoxul imposibilităţii de administrare juridică a unui conflict între  pacientul care este direct viciat în condiţiile stopajului la sursă pentru FNUASS în segmentul bugetar şi în absenţa unui contract clar şi stabil între părţile contractante.

-Lipsa dreptului de negociere în legea 95 pe 2006 a prestatorilor de servicii medicale private în contract cu casele de asigurări locale.

-Managementul defectuos al FNUASS, în condiţiile celei mai bine colectate taxe la buget şi în condiţiile lipsei unui control al calităţii serviciilor medicale bazat pe criterii clare asumate public de Ministerului Sănătăţii.

-Condiţiile de contractare prin COCA instabile prin normele ce pot fi modificate oricand prin OG.

-Lipsa coerenţei şi constantei politicii privind sănătatea publică  a Ministerului Sănătăţii.

Responsabili:

1-Guvernul României, Ministerul Sănătăţii şi CNAS.

2-Lipsa de reacţie a opiniei publice.

3-Reacţia inconstantă şi neunitară a medicilor faţă de sistemul din care fac parte.

4-Menţinerea monopolului decizional de către stat asupra furnizării de servicii medicale în condiţiile unei anunţate pieţe libere de servicii medicale.

Concluzii:

Într-un sistem în care medicul de familie primeşte efectiv sub 4 lei/consultaţie sau serviciu medical prestat în schimb răspunderea lui este egală cu cea a colegilor din alte ţări, este de aşteptat ca în absenţa intervenţiei ferme a autorităţilor medicii de familie să continue să plece din ţară

Lipsa de respect şi neacordarea de condiţii minime de viaţă (locuinţe de serviciu) manifestată de autorităţile locale faţă de medicii de familie va afecta grav atât calitatea cât şi existenţa serviciilor medicale, mai ales în mediul rural.

În condiţiile unei reforme anunţate public de MS se încearcă menţinerea monopolului decizional şi al controlului asupra pieţei serviciilor de sănătate, în special prin nesusţinerea printr-un cadru legislativ şi financiar adecvat al dezvoltării pieţei de servicii medicale private.

Criza financiară şi insuficienţa fondurilor fac ca sistemul public de sănătate să fie în agonie iar decidenţii nu vor să transparentizeze cheltuirea fondurilor şi nici să impună un sistem de asigurare în 2 poli public-prin contribuţie la FNUASS în cuantum de maxim 3%, şi privat, impus prin lege în valoare de max 2% din venitul fiecărui cetăţean român.

Atâta timp cât în spaţiul public apar persoane oficiale care dezinformează, învrăjbesc şi folosesc manipulări, senzaţia mea este că se ascunde gunoiul sub preş şi ne putem lua adio de la orice reformă în sănătatea publică din România”.

Megastructura politică intitulată USL îşi va stabili candidaţii pentru alegerile locale în urma unui sondaj de opinie care va măsura şansele pretendenţilor la nivel local. Casele de sondaj selectate cu grijă de Dragnea vor încasa bănetul de la fraierii din teritoriu, dar vor vărsa rezultatele vrac la centru. Acolo, triada formată din Felix, Antonescu şi Ponta va analiza cu maxim interes cifrele şi va decide. În acest timp, prostimea din teritoriile ocupate va aştepta cu dinţii la gard rezultatele deliberării, căci rezultatele sondajelor nu vor apuca să le miroasă măcar. Decizia căpeteniilor va fi literă de lege. Şi, mai mult, va fi evident rezultatul unei negocieri menite să minimizeze pierderile colaterale generate de dezertările candidaţilor rămaşi fără loc pe liste decât să maximizeze şansele de câştig prin selectarea corectă a candidaţilor. Inevitabil, măcar 50% dintre fanii înregimentaţi la opoziţie vor rămâne cu ochii în soare. O parte dintre ei ar putea fi convinşi de o perspectivă mai roz la alegerile generale şi de tentaţia unui post călduţ cu leafă mare să îşi sacrifice viitorul lor şi al famiilor de dragul viitorului ţărişoarei. Dar câţi patrioţi idealişti şi complet idioţi or fi printre cadrele USL? Probabil că nu mulţi şi probabil că cei care nu se vor lăsa duşi cu zăhărelul vor migra. Cum UNPR sau trotineta politică a OTV nu sunt vehicule suficient de atractive, mulţi dintre ejectaţi vor avea o singură opţiune. Aceasta este PD-L-ul, partid sfîşiat şi el de conflicte ideologice în materie de resurse şi ciolan. Sfîşiat zilnic de propriile-i prostii şi de grupurile propagandistice de presă ale opoziţiei, PD-L se va afla în postura de a câştiga nişte alegeri pe care ar trebui, în mod normal, să le piardă. Asta pentru că surpraevaluându-şi adversarul, PNL şi PSD au făcut prostia de a se uni într-un conglomerat mamut, fără identitate şi fără prea multe de oferit. Având în vedere că alegerile nu se câştigă cu doctrine şi programe, ci cu oameni şi influenţă cumpărată de la lideri informali locali care ştiu unde şi cui să plaseze micul şi berea, este evident că USL, prin scurgerile de personal generate de diminuarea ofertei de locuri eligibile se află în dificultate. La o primă scanare, PD-L are toate şansele să câştige, tocmai pentru că îşi poate permite să ofere mai multe avantaje adepţilor săi. Nu are nevoie decât de un gram de minte. Numai că privind spre filiala Ialomiţa, se pare că exact resursa de minimă inteligenţă le lipseşte. Competiţia rămîne deschisă. Din păcate, ea se bazează pe crietriul care dă câştig de cauză celui mai puţin idiot şi nu a celui mai valoros.

Principalele instrumente de finanţare europeană nerambursabilă, Programul Operaţional Regional (POR), Programul Operaţional Sectorial Mediu (POSM), Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), se dovedesc a fi nişte ţinte prea îndepărtate pentru administraţia publică din judeţul Ialomiţa.

Deşi fondurile europene nerambursabile puse la dispoziţia României în perioada 2007-2013 sunt în valoare de peste 30 miliarde de euro, iar administraţiile publice sunt beneficiari eligibili pentru majoritatea Axelor prioritare şi domeniilor de intervenţie, autorităţile judeţului Ialomiţa, în special Preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa, CIUPERCĂ SILVIAN, nu par interesate de întocmirea şi depunerea unor cereri de finanţare (şi a proiectelor aferente)       în scopul obţinerii acestor fonduri.

În ceea ce priveşte accesarea finanţărilor disponibile de către autorităţile locale, pentru fiecare din principalele instrumente de finanţare menţionate mai sus, la nivelul judeţului Ialomiţa situaţia se prezintă după cum urmează:

- POR: patru proiecte aprobate pentru finanţare, din care unul singur depus de Consiliul Judeţean Ialomiţa, unul de către Consiliul Local Slobozia, iar două proiecte depuse de Primăria Amara;

- POSM: niciun proiect depus de entităţi din judeţul Ialomiţa. Primăria municipiului Urziceni, după derularea unor eforturi susţinute pentru constituirea unei asociaţii la nivelul judeţului Ialomiţa în vederea accesării unor fonduri nerambursabile prin POSM, eforturi contracarate în mod constant de conducerea Consiliului Judeţean Ialomiţa, a abandonat acest proiect şi s-a asociat cu mai multe localităţi din judeţul Călăraşi, formând Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ECOAQUA. Această asociaţie a accesat deja finanţări de cca. 100 milioane euro prin POSM, Axa prioritară 1 (prin intermediul cărora vor extinde şi vor moderniza frontul de captare a apei, staţia de tratare, staţia de epurare, reţelele de apă şi apă uzată din respectivele comunităţi). În mod similar, din cauza incapacităţii şi a dezinteresului  preşedintelui CIUPERCĂ SILVIAN de a coordona asocierea localităţilor din judeţul Ialomiţa în vederea formării unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară şi desemnării unui operator regional, consiliile locale din municipiul Feteşti, oraşele Ţăndărei, Fierbinţi-Tărg, Căzăneşti, comunele Dridu şi Albeşti au decis să se alăture Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Apă Canal Constanţa (finanţare tot pe Axa prioritară 1 a POSM);

- POSDRU – au fost depuse de către entităţi locale 2 proiecte, de valori mici (cumulat 2.120.000 lei), care au drept titulari Inspectoratul Şcolar Judeţean şi Grupul Şcolar de Industrie Alimentară Feteşti, existând alte 10 derulate de instituţii precum A.J.O.F.M. şi Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Ialomiţa, în asociere cu diferite structuri similare din alte judeţe (valoare cumulată de circa 7.000.000 lei).

- PNDR – au fost aprobate spre finanţare 3 proiecte, depuse de comunele Reviga, Fãcãieni şi Asociaþia de  Dezvoltare Intracomunitarã “Lunca Dunãrii”.

În concluzie, radiografia proiectelor iniţiate şi depuse de către unităţi administrativ-teritoriale de pe raza judeţului (prin forţe proprii, fără implicarea altor entităţi asociative), relevă că s-a aprobat finanţarea pentru doar 9 aplicaţii, cu o valoare cumulată de 30 de milioane de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 0,001 din totalul fondurilor europene alocate României.

Important de reţinut este faptul că niciunul dintre titularii proiectelor menţionate nu a beneficiat de sprijinul lui CIUPERCĂ SILVIAN sau al Consiliului Judeţean Ialomiţa, proiectele în cauză fiind întocmite în mod individual.

Cu excepţia celor finanţate prin POSDRU, proiectele au ca obiectiv modernizarea infrastructurii (rutieră, apă, apă uzată) şi se adresează unui număr de 6 comunităţi din totalul de 66 de localităţi ale judeţului.

Nivelul redus de absorbţie a fondurilor comunitare va determina menţinerea unei situaţii economico-sociale precare întrucât:

- 100.000 de locuitori ai judeţului – circa o treime din total (din care aproximativ 60.000 în Slobozia, municipiul reşedinţă de judeţ) nu au asigurată apa potabilă, aceasta fiind disponibilă doar persoanelor care o pot achiziţiona din magazine (apa furnizată de operatorul local S.C. URBAN S.A. Slobozia este declarată menajeră), iar localităţile în cauză - Slobozia, Scânteia, Iazu, Perieţi  nu sunt incluse în niciun proiect prin intermediul căruia să fie îmbunătăţită calitatea apei. Precizăm faptul că şi în această situaţie proiectul depus de oraşul Amara (foraje, reţea aducţiune, staţie tratare) nu a beneficiat de niciun sprijin din partea Consiliului Judeţean Ialomiţa;

- 5% din locuitorii din mediul urban şi 95% din locuitorii din mediul rural nu au acces la un sistem de apă uzată;

- reţeaua de drumuri judeţene (ex. centura ocolitoare a municipiului Urziceni, DJ201 sectoarele Coşereni-Axintele, Borduşelu-Buieşti, Mărculeşti-Săveni, DJ203B, DJ203F), comunale (ex. DC18) necesită reabilitare.

Evidenţiem faptul că proiectele referitoare la reţelele de apă şi apă uzată pot fi finanţate prin POSM, Axa prioritară 1 – „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”, axa fiind încă deschisă pentru depunerea de proiecte.

Tot într-un registru negativ se înscrie şi faptul că deşi administraţia publică judeţeană (Consiliul Judeţean Ialomiţa) a avut la dispoziţie toate instrumentele de finanţare mai sus-menţionate, a reuşit realizarea unui singur proiect, finanţat prin POR, acesta constând în “Ranforsarea şi modernizarea drumului judeţean DJ201B, km 0+000 – km 19+000, Ciochina-Orezu-Raşi,” (în valoare totală de 34.081.337,42 RON, contribuţia proprie a beneficiarului fiind de 561.488,16 lei).

În contextul în care Axa 2 – „Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale”, Domeniul Major de Intervenţie 2.1 „Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane, inclusiv construcţia şi reabilitarea şoselelor de centură”, din cadrul POR, este deja închisă pentru regiunea Sud-Est Muntenia (din care face parte şi judeţul Ialomiţa), neimplicarea factorilor de decizie locali, în special a lui CIUPERCĂ SILVIAN, a condus la pierderea oportunităţii de a reabilita infrastructura de drumuri din fonduri nerambursabile.

Dezinteresul constant manifestat de conducerea Consiliului Judeţean Ialomiţa, reprezentată de Preşedintele CIUPERCĂ SILVIAN, în problema accesării fondurilor comunitare a determinat un număr de circa 50 de unităţi administrative locale (comune), din totalul de 59 de localităţi rurale, să întocmească şi să depună proiecte individuale pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii locale. Având ca punct de plecare propriile caracteristici ca unităţi administrative şi particularităţile instrumentelor de finanţare, fiecare dintre consiliile locale aferente localităţilor în discuţie a decis să depună proiecte pentru accesarea de fonduri prin PNDR, măsura 322, „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, care sprijină dezvoltarea localităţilor cu mai puţin de 10.000 de locuitori.

Ca urmare a nivelului redus de expertiză a potenţialilor beneficiari şi a lipsei de sprijin din partea conducerii Consiliului Judeţean Ialomiţa în pregătirea acestor proiecte, din numărul aplicaţiilor depuse, 9 au fost respinse, iar cele 34 declarate eligibile au obţinut punctaje mici, fiind incluse pe lista de rezervă a Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

Conform evaluărilor făcute de Autoritatea de Management a PNDR, sesiunea de selecţie 2011 va fi ultima pentru măsura 322, fondurile rămase disponibile urmând să fie alocate reconstruirii infrastructurii rutiere afectate de inundaţii. În consecinţă, în situaţia în care nu vor fi efectuate redistribuiri de fonduri către această măsură, toate cele 1100 de proiecte declarate ca eligibile (inclusiv cele 34 aferente judeţului Ialomiţa), dar reportate din sesiunile 2008 şi 2009, vor fi respinse.

Aceeaşi situaţie deficitară în accesarea fondurilor comunitare se întâlneşte şi în cazul Axei IV LEADER a PNDR, una dintre puţinele surse de finanţare nerambursabilă încă deschisă. La modul concret, în vederea remedierii acestei stări de fapt, CIUPERCĂ SILVIAN ar putea, graţiei funcţiei pe care o deţine, să impulsioneze crearea unor Grupuri de Acţiune Locală (GAL, în sensul celor prevăzute de PNDR), prin intermediul cărora s-ar putea finanţa, în limita a 2.850.000 euro pentru fiecare GAL, proiecte de interes local pe oricare dintre cele trei axe ale PNDR.

Din păcate, însă, la fel ca şi în cazul POSM, POR, PNDR – măsura 322, implicarea lui CIUPERCĂ SILVIAN în sprijinirea formării GAL-urilor este una deficitară, în condiţiile în care, conform precizărilor Autorităţii de Management a PNDR, Consiliile Judeţene pot face parte din mai multe Grupuri de Acţiune Locală.

Dezinteresul manifestat de CIUPERCĂ SILVIAN în accesarea fondurilor comunitare este vizibil chiar şi prin prisma numărului redus de funcţionari publici, din cadrul Consiliului Judeţean Ialomiţa, cu atribuţii în gestionarea fondurilor comunitare şi coordonarea proiectelor derulate de unităţile administrativ-teritoriale beneficiare ale unor astfel de finanţări.

În speţă, în cadrul Consiliului Judeţean Ialomiţa, există “Serviciul Management de proiect” – subordonat direct lui CIUPERCĂ SILVIAN. Deşi conform organigramei instituţiei compartimentul în discuţie dispune de un număr de 8 posturi, sub motivaţia faptului că ocuparea locurilor vacante este blocată prin măsuri guvernamentale, CIUPERCĂ SILVIAN refuză organizarea şi desfăşurarea de concursuri pentru completarea schemei. Situaţia trenează de multă vreme, astfel încât la începutul lunii martie 2011 Consiliul Judeţean Ialomiţa avea prevăzute în organigramă 126 de posturi, 34 fiind vacante. Acest fapt ar permite, în situaţia în care s-ar dori, încadrarea unora dintre funcţiile neocupate de la nivelul Compartimentului „Management de proiect”, ceea ce ar contribui la o mai bună coordonare a activităţilor de accesare a fondurilor europene, realizată prin intermediul Compartimentului de Integrare Europeană, Dezvoltare Regională şi Parteneriate Interne şi Externe, din cadrul Direcţiei Coordonare Organizare,  compartiment care are în prezent un singur salariat, angajat pe perioadă determinată.

Luând în calcul considerentele anterior formulate, ceea i se poate imputa lui CIUPERCĂ SILVIAN, în calitatea sa de Preşedinte al Consiliului Judeţean Ialomiţa şi de membru al Consiliului pentru Dezvoltare Regională (CpDR) al Agenţiei de Dezvoltare Regională 3 Sud Muntenia (fost  Preşedinte al acestui for) este dezinteresul în promovarea unor proiecte de dezvoltare a judeţului, în special prin Programul Operaţional Regional (POR), CpDR având, conform propriului Regulament de Organizare şi Funcţionare, atribuţii de analiză şi aprobare a strategiei şi programelor de dezvoltare regională şi  aprobare a proiectelor de dezvoltare regională.

Lipsa de implicare a lui CIUPERCĂ SILVIAN în promovarea intereselor judeţului a condus la absorbţia, prin POR, doar a sumei de 73.874.000 lei, reprezentând 4,66% din totalul de 1.584 milioane lei atraşi la nivelul Regiunii 3 Sud Muntenia, judeţul Ialomiţa ocupând locul 6 din cele 7 judeţe ale regiunii.

Degradarea mediului economic, coroborată cu inexistenţa unor investiţii private, precum şi cu interesul redus al factorilor de decizie din administraţia judeţeană pentru promovarea unor proiecte de dezvoltare regională sau antreprenorială, cu finanţare comunitară, a condus la diminuarea activităţilor economice productive, aspect ce a influenţat ponderea veniturilor şi a cheltuielilor înregistrate la nivelul judeţului Ialomiţa.

Pe acest fond, încasările Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Ialomiţa s-au redus la 550 milioane lei în anul 2010, iar ponderea judeţului Ialomiţa în PIB naţional a coborât la doar 0,03% (de la 0,04%), judeţul fiind un consumator al resurselor financiare generate la nivelul ţării.

În prezent, în judeţul Ialomiţa, populaţia activă este de 108.000 persoane, fiind înregistraţi 44.173 de salariaţi şi circa  90.000 de pensionari. Dintre persoanele ce deţin un loc de muncă, 33.882 lucrează în mediul privat, iar diferenţa în sistemul de stat. Contribuţia acestora la sistemul de asigurări sociale pe anul 2010 a fost de numai 176.699.562 de lei, în timp ce cheltuielile aferente bugetului asigurărilor sociale au depăşit 430.650.000 de lei. La acestea se mai adaugă încă 171.133.526 de lei, de la bugetul de stat, pentru plata pensiilor.

Între veniturile şi cheltuielile de la bugetul asigurărilor sociale din Ialomiţa, se înregistrează un deficit de aproximativ 60%, care este suportat anual de bugetul de stat.

La sfârşitul lunii ianuarie 2011, în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ialomiţa erau înregistrate 10.878 persoane, 50% dintre acestea nefiind indemnizate. În aceeaşi perioadă a anului, rata şomajului înregistrată la nivelul judeţului Ialomiţa a fost de 9,9%, în creştere faţă de cea de la sfârşitul lunii decembrie 2010, când s-a situat la valoarea de 9,6%. La nivel naţional media şomajului este de 6,74% (valoare înregistrată la sfârşitul lunii ianuarie 2011), judeţul ocupând poziţia a 4-a în statistica privind judeţele cu cea mai mare rată a şomajului.

Situaţia financiară precară a tuturor entităţilor de pe raza judeţului nu permite susţinerea din surse proprii a unor proiecte de dezvoltare regională / locală, context în care autorităţile locale ar trebui să intervină în vederea susţinerii derulării unor astfel de proiecte, inclusiv prin accesarea unor instrumente de finanţare nerambursabilă.

Fundaţia Renaşterea, condusă de Mihaela “dragostea mea” Geoană  derulează în această săptămână un program de prestări de servicii pentru femeile din Ialomiţa. Utilizînd un laborator mobil de analize, fundaţia de partid a nevestei şefului Senatului României va presta analize mocca pentru femeile de pe malurile Ialomiţei pentru ca aceste potenţiale alegătoare să poată verifica dacă au cancer la sân sau  cancer de col uterin. Ideea, generoasă fără discuţie, a fost infectată cu o campanie electorală mizerabilă iniţiată de PSD şi acceptată de fundaţia de partid. Pe pliantele şi afişele tipărite pentru informarea populaţiei tronează la loc de cinste sigla PSD şi denumirea unei alte fundaţii de partid, Ialomiţa 2000, o căpuşă strecurată în afacere pe uşa din dos.

Renaşterea- fundaţie de utilitate publică şi nu numai

Nu este prima dată când fundaţia patronată de Mihaela Geoană şi înţesată cu pesediste se implică în campaniile electorale ale PSD. Asta deşi fundaţia gestionează resurse financiare provenite din programe de finanţare europene şi, potrivit statutului, şi resurse publice ale statului român. În anul 2008  Fundaţia “Renaşterea pentru Educaţie, Sănătate şi Cultură”, condusă de Mihaela Geoană, soţia liderului PSD, a fost recunoscută, prin hotărâre aprobată de Guvern, ca fiind de utilitate publică, statut care conferă, printre altele, drept preferenţial la bunuri proprietate publică şi fonduri bugetare. Cîteva luni mai tărziu, adică exact în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2008, fundaţia Renaşterea a deplasat laboratorul mobil finanţat din bani europeni fix în colegiul în care a candidat Mircea Geoană. Scopul nobil declarat de fundaţie a fost acela de a oferi alegătoarelor din zona Dăbuleni analize gratuite pentru depistarea cancerului de col şi de sân. Numai din pură coincidenţă, acţiunea doamnei Geoană s-a suprapus fericit cu activităţile electorale ale soţului domniei sale. La 3 ani de la coincidenţa din Dăbuleni, minunea se repetă şi la Slobozia.

PSD Ialomiţa în zodia cancerului

Afişele şi pliantele colorate în roşu PSD anunţă prezenţa la Slobozia a fundaţiei Renaşterea în săptămâna 11-17 aprilie 2011. Implicată pănă în gît cu fonduri, primăria Slobozia, cea care a iniţiat acţiunea cu un scop vădit electoral, nu apare nicăieri. Apare in schimb, mare cât toate zilele, sigla PSD Ialomia, care nu are nicio contribuţie la această afacere caritabilă. Oamenii lui Ciupercă au băgat la înaintare şi fundaţia Ialomiţa 2000, o altă structură de crimă organizată a PSD prin care oamenii lui Savu devalizau în anii 2002-2003 patrimoniul public al Urban SA şi bugetul Direcţiei Silvice. Pentru cei care au uitat, fundaţia Ialomiţa 2000 a fost cumpărătoarea unui spaţiu subevaluat vândut de Urban SA, dar şi a cabanei Misleanu cumpărată de aceeaşi fundaţie de la Consiliul Judeţean Ialomiţa şi revândută apoi la preţ dublu Direcţiei Silvice Ialomiţa. În această companie selectă va evolua fundaţia familiei Geoană la Slobozia, pe stadionul municipal, unde va presta gratis analize evaluate circa 300 de lei per pacient. Din ce bani va fi suportată acţiunea?

Sponsori şi sponsorizări

O descriere foarte mişto, cum ar veni, a programului este făcută în presa noastră liberă şi indepedentă. Într-un articol generat de acordarea unui premiu acestei fundaţii de către Parlamentul European se arată următoarele:

Lansat pe 6 martie 2008, acest proiect este rezultatul a 7 ani de activitate şi constituie o investiţie de peste 300.000 euro, iar costurile legate de operarea lunară se ridică la peste 12.000 euro, sume provenite exclusiv din campaniile de strângere de fonduri ale fundaţiei. Prin acest program se oferă mamografii şi Teste Babeş Papanicolau în regim de gratuitate femeilor din comunităţile cu acces limitat la aceste tipuri de investigaţii medicale. În urma a 2 ani de activitate, datorită Unităţii Mobile de Diagnostic Renaşterea, peste 9.000 de femei, din 23 de localităţi, au beneficiat de servicii medicale, fiind efectuate 7.821 de Teste Babeş Papanicolau şi 4.435 de mamografii. Fundaţia Renaşterea a adus în ţară primul centru mobil pentru investigaţii de sân şi de col uterin, pentru diagnosticarea precoce a cancerului. În Centrul mobil pentru investigaţii de sân şi de col uterin sunt amenajate: un cabinet de ginecologie şi un cabinet cu mamograf. Acest vehicul se deplaseză prin ţară, în comunităţile care au acces limitat la investigaţii medicale, pentru a oferi femeilor posibilitatea de a efectua gratuit, mamografii şi teste Babeş Papanicolau. Programul ”Renaşterea – Diagnostic Mobil Sân şi Col Uterin” respectă directivele europene privind calitatea serviciilor medicale, fiind dotat cu aparatură medicală nouă, de ultima generaţie.Proiecte similare au fost implementate şi în alte ţări din Uniunea Europeană şi s-au dovedit a fi extrem de eficiente în depistarea precoce a maladiilor şi în creşterea ratei de supravieţuire a pacientelor. Fundaţia Renaşterea multumeşte şi dedică acest premiu partenerilor şi sponsorilor care au făcut posibil acest proiect: Avon, Galeriile Nemţoi, McCann Erickson, Acasa, TVR, Class Living, Carrefour, Roche, Actavis, Sanofi Aventis, Petrom, Novartis, SDV-SCAC, Sofmedica”. Băieţii de la presa de trust sunt foarte scrupuloşi dar nu spun tot adevărul. Pentru că printre sponsorii amintiţi în articol se regăsesc şi producătorii de vaccin împotriva cancerului de col uterin, adică exact cei care au intersul ca boala să fie cât mai răspândită iar vînzările lor să crească. Iată ce găsim la o simplă scanare pe site-ul producătorului GlaxoSmithKline (GSK): GlaxoSmithKline este un susţinător al Fundaţiei “Renaşterea” din anul 2002. În 2009 am continuat să susţinem programul naţional “Diagnostic mobil – sân şi col uterin”. Proiectul se desfăşoară pentru al treilea an consecutiv, în perioada octombrie 2009 – septembrie 2010 şi are ca scop oferirea de servicii medicale pentru prevenirea cancerului de sân şi de col uterin, prin intermediul unei unităţi mobile de diagnostic capabile să ajungă în comunitati mai retrase, unde astfel de servicii sunt greu accesibile femeilor. Pentru al treilea an al proiectului, GSK a contribuit cu suma de 50 000 de euro. Finanţarea GSK a reprezentat 12,46% din totalul finanţărilor primite de Fundaţia “Renaşterea” în 2009. GSK este unul dintre producătorii de vaccin anti HPV de la care statul român a cumpărat circa 150.000 de doze pentru o campanie de vaccinare care a dat chix. Vaccinul a expirat iar statul a rămas cu marfa în galantar. Costurile acestei golănii de partid şi de stat în care sunt implicaţi mafioţi din toate partidele politice se ridică la circa 23 de milioane de euro.

Unde este Primăria Slobozia?

Laboratorul mobil al fundaţiei Renaşterea va staţiona în incinta stadionului. Primăria Slobozia va plăti de la buget costurile legate de asigurarea utilităţilor, cazarea şi masa personalului care deserveşte laboratorul. Faptul că aceste costuri se achită din buget nu este de incriminat. Revoltător este faptul că deşi face posibilă operaţiunea, primăria lasă impresia că gratuitatea este oferită de PSD. Iar doamna Geoană iroseşte fondurile fundaţiei de utilitate publică pe acţiuni derulate în oraşe conduse de PSD, unde populaţia are acces la servicii medicale, şi nu în localităţile izolate şi lipsite de infrastructură medicală aşa cum se laudă în descrierea proiectului. Probabil pentru că de acolo nu ies voturi prea multe.

Consilul Judeţean Ialomiţa a elaborat Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor la nivelul judeţului. Specialiştii care au elaborat planul pornesc de la premisa că sunt 90% şanse ca pănă în 2011 să avem parte de un cutremur cu magnitudinea de peste 7,5 grade pe scara Richter şi evaluaze riscurile posibile în cazul producerii cataclismului. Potrivit scenariului elaborat de CJI un seism de această magnitudine ar afecta circa 200.000 de persoane. Sunt luate în calcul avarii majore la combinatul chimic din Slobozia, explozii la Expur şi fisurarea barajului de la Dridu. Redăm integral analiza Consiliului Judeţean cu privire la riscul seismic.

Riscuri la cutremur

Ca urmare a condiţiilor geografice, geologice şi meteorologice în cadrul judeţului Ialomiţa există:

1. Pericolul de apariţie a unor mişcări seismice cu epicentrul în zona Vrancea care se pot manifesta pe teritoriul judeţului Ialomiţa.

2. Pericolul de apariţie a unor mişcări seismice de suprafaţă care se pot produce pe teritoriul judeţului Ialomiţa sau al judeţului Constanţa.

3. Pericolul producerii unor alunecări de teren ca urmare a mişcărilor seismice sau ca urmare a condiţiilor geologice şi meteorologice favorabile acestora.

4. Pericolul producerii unor fluidizări, surpări, fisurări sau modificări ale scoarţei terestre ca urmare a mişcărilor seismice.

5. Pericolul producerii unor inundaţii ca urmare a mişcării seismice, datorate:

 avarierii sau distrugerii unor lucrări hidrotehnice, de exemplu, barajul de

acumulare de la Dridu;

 blocării sau modificării cursurilor unor ape curgătoare.

6. Pericolul producerii unor accidente tehnologice, dezastre industriale ca urmare a mişcării seismice:

 incendii izolate şi de mari proporţii;

 explozii, (S.C Expur S.A. Urziceni punct lucru Slobozia. S.C Expur S.A.

Urziceni, S.C. ULTEX S.A. Ţăndărei);

 accidente chimice (S.C. CHEMGAS HOLDING CORPORATION S.R.L.

Slobozia);

 accidente nucleare;

 accidente de transport al oamenilor, mărfurilor obişnuite şi al celor periculoase.

Riscul seismic al alunecărilor de teren şi al unor dezastre complementare

Ca urmare a analizei condiţiilor şi criteriilor de apariţie a unui dezastru în cadrul judeţului Ialomiţa există posibilitatea producerii unor dezastre astfel:

1. Riscurile seismice, ale alunecărilor de teren şi ale dezastrelor complementare,

identificate mai sus ca urmare a analizei hazardului pentru judeţul Ialomiţa.

2. Enumerarea şi localizarea zonelor şi a surselor de risc. Stabilirea caracteristicilor acestora:

- focarul sau zona seismică: cutremurele de pământ localizate în zona Vrancea se resimt pe teritoriul judeţului Ialomiţa pe direcţia Nord-Sud. Sunt aproape în totalitate de natură tectonică. Cele mai puternice şi care afectează o arie întinsă sunt cele care se produc la adâncimi de 100-150 km şi au magnitudini medii de 7 grade pe scara Richter şi conduc la intensităţi seismice de VII-VIII grade pe scara Mercalli.

- zone de fluidizări, surpări, fisurări, modificări ale scoarţei terestre: datorită

mişcărilor ondulatorii ale scoarţei terestre în timpul mişcării sesimice se poate produce lichefierea stratului de loess pe care sunt fundate blocurile de locuinţe, în special în municipiul Feteşti, fenomen care poate duce la prăbuşirea acestora.

- lucrări hidrotehnice şi cursurile de apă – sursa de risc: prin cedarea în timpul

unei mişcări seismice a barajului de la Dridu se poate produce inundarea zonelor din aval de acesta.

- sursele sau zonele de risc tehnologic: datorită avariilor tehnice produse în timpul unei mişcări seismice se pot declanşa incendii sau explozii (S.C Expur S.A. Urziceni punct lucru Slobozia, S.C Expur S.A. Urziceni, S.C. ULTEX S.A. Ţăndărei, staţii de benzină şi carburanţi etc); accidente chimice cu degajare de substanţe toxice în atmosferă (S.C.CHEMGAS HOLDING CORPORATION S.R.L. Slobozia).

Ipotezele de risc la dezastre

Activitatea seismică în zona VRANCEA este dominată de seisme cu adâncime intermediară, subcrustale cu focarul la adâncimi de 70 – 170 km. Cele mai frecvente sunt seismele cu focarele la adâncimi de 130 -150 km.

Zona seismică este o sursă activă şi persistentă de cutremure de pământ cu caracter specific. În zona Vrancea există şi focare seismice care produc cutremure de pământ normale, intracrustale, cu adâncimi mai mici de 60 km .

Proiecţia verticală a focarelor cutremurelor vrâncene cu M > 4 (M – intensitatea cutremurelor pe scara Richter, magnitudinea ) evidenţiază două zone seismice:

- o zonă situată în scoarţa terestră cu o grosime de 38 km şi înclinaţie 55 grade sub Carpaţi. Focarele se găsesc la adâncimi de 14-45 km;

- o zonă situată în mantaua superioară cu o grosime de 44 km şi înclinaţie de 68 grade sub Carpaţi. Focarele se găsesc la adâncimi cuprinse între 40-70 km.

Există şi o lacună seismică, o zonă cu un minim de activitate la adâncimi cuprinse între 40-70 km.

Distribuţia cutremurelor în timp cu magnitudinea M > 4 produse în zona Vrancea arată că cea mai importanta activitate seismică s-a observat în anii: 1940, 1941, 1942, 1948, 1959, 1977, 1990, 1992, 1994, 1997, 2002, 2003, 2005, 2009. Analizând aceste perioade se poate concluziona că mişcările seismice manifestă tendinţa de a se produce în grupe sau roiuri (replicile cutremurelor din 1940 şi 1977), fenomen destul de rar în domeniul cutremurelor intermediare .

Magnitudinea maximă a cutremurelor produse în regiunea Vrancea este estimată pe baza:

- datelor de observaţie;

- consideraţiilor seismtectonice;

- corelaţia dintre activitatea seismică şi magnitudinea maximă observată.

Analiza riscului seismic stabileşte că există probabilitatea de 90% ca în regiunea seismică Vrancea să se producă un cutremur de pământ cu magnitudinea maxima de cel puţin M = 7,5 grade pe scara Richter, în perioada anilor 1999 – 2011. Mişcarea seismică poate fi însoţită de apariţia unor fluidizări, tasări, falieri, surpări, alunecări de teren (locale) datorită apelor subterane, a infiltraţiilor din apele meteorice de suprafaţă, care modifică capacitatea de rezistenţă, de forfecare a rocilor şi stivelor de depuneri sedimentare. Distanţa faţă de zona epicentrală Vrancea este de 140 km.

Prezentarea zonării şi microzonării seismice a judeţului Ialomiţa

În conformitate cu Normativul P100/2006, care zonează din punct de vedere seismic teritoriul României, judeţul Ialomiţa este localizat într-o zonă caracterizată printr-o valoare de varf a acceleraţiei terenului pentru proiectare ag=0,20g şi o perioada de colţ Tc=1,0 sec. Un cutremur de intensitate mare poate fi caracterizat prin următoarele:

- se înregistrează spaimă şi panică,

- mobila grea se deplasează si uneori se răstoarnă,

- copacii se scutura puternic, iar unii se rup.

- apar crăpaturi mari în pereţii clădirilor,

- apar fisuri în grinzi si stilpi iar unele elemente de rezistenţă pot ceda.

- clădirile vechi, neprotejate din punct de vedere seismic se pot prăbuşi,

- apar alunecări de teren,

- se produc crăpaturi cu lăţimea de câţiva centimetri pe suprafaţa terenului,

- apar noi bazine de apă,

- se modifică debitul în fântâni, unele puţuri cu apă secată se vor umple cu apă iar altele vor seca.

- Se apreciază ca efectele cele mai puternice vor fi pe direcţia Nord-Sud, Focşani-Slobozia

2. Nominalizarea localităţilor şi obiectivelor în fiecare zonă de risc.

Ca urmare a unor mişcări seismice de o extremă violenţă şi intensitate pot apare

accidente tehnologice la unele obiective industriale după cum urmează:

• S.C. CHEMGAS HOLDING CORPORATION S.R.L. Slobozia – pot fi avariate instalaţiile şi depozitele de amoniac şi uree cu degajarea în atmosferă a amoniacului, fenomen ce poate afecta municipiul Slobozia şi localităţile limitrofe

• S.C Expur S.A. Urziceni punct lucru Slobozia – se pot produce incendii şi explozii cu propagare rapidă în toată zona industrială vest, rezultând numeroase victime omeneşti şi pagube materiale

• S.C. ULTEX S.A. Ţăndărei – în urma avarierii instalaţiilor tehnologice se pot produce explozii şi incendii

• în urma mişcărilor seismice poate fi avariată magistrala de gaz metan ce alimentează municipiul Slobozia, fenomen ce poate produce incendii şi explozii pe suprafeţe extinse.

Efectele cutremurului în municipii şi oraşe

Municipiul Slobozia

La nivelul municipiului Slobozia sunt identificate ca vulnerabile următoarele blocuri de locuinţe: Bloc 160, U10, U20, I1, I3, I6, I7, I8, I9, I10, J1, J2, V1, V2, V4, V1O, V11, D1, C1, C2, G6, G110, G120, MFA1, MFA2, E14, E1, E2.

A fost întocmită expertiza tehnică numai pentru blocul J1, acesta fiind încadrat, de către expertul tehnic, în clasa de risc RS III. Celelalte construcţii nu au fost expertizate.Dintre construcţiile cu altă destinaţie decât cea de locuit la care au fost întocmite expertize tehnice

enumerăm :

- clădirea Primăriei municipiului Slobozia – încadrată în clasa de risc RS III

- Palatul administrativ al judeţului Ialomiţa – încadrată în clasa de risc RS II. Au fost finalizate lucrările de consolidare.

- Spitalul Judeţean Ialomiţa – încadrată în clasa de risc RS II, sunt în curs de execuţie lucrări de consolidare

- Tribunalul Ialomiţa – încadrată în clasa de risc RS II, sunt în curs de execuţie lucrări de consolidare

- Sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa – încadrată în clasa de risc RS II, au fost finalizate lucrările de consolidare

Municipiul Urziceni

La nivelul municipiului Urziceni sunt identificate ca vulnerabile următoarele blocuri de locuinţe: Bloc A10, A7, 100, 101, 102, 103. Până în prezent nu s-a întocmit nici o expertiză tehnică. Sunt în curs de execţie lucrări de consolidare şi restaurare la Conacul Hagianoff, situat în comuna Manasia, construcţie aflată pe lista monumentelor istorice.

Municipiul Feteşti

La nivelul municipiului Feteşti sunt identificate ca vulnerabile următoarele blocuri de locuinţe: Bloc F1, F6, F9, F31, F20, B13, 9, 10, 11, MAPN3.

Aceste construcţii, aflate pe lista de priorităţi în vederea expertizării, au suferit, în timp, tasări uniforme sau neuniforme datorate, în principal, pierderilor de apă din instalaţiile de canalizare, de alimentare cu apă sau agent termic.

În prezent tasările acestor blocuri s-au stabilizat datorită lucrărilor de modificare a instalaţiilor de apă, acestea fiind scoase de sub pardoseală şi montate aparent.

Au fost înlocuite reţelele de canalizare de pe strada Prelungirea Grâuşor aferente blocurilor de locuinţe F1, F6, F9, F20 şi de pe strada Călăraşi aferente blocurilor 9, 10, 11 şi B13, care datorită vechimii reprezentau un risc pentru stabilitatea acestor locuinţe. La blocurile de locuinţe F6, 9 şi 11 au fost efectuate expertize tehnice în anii 1993 – 1994 în urma cărora s-au efectuat lucrări de scoatere de sub pardoseală a instalaţiilor de apă. Aceste blocuri au fost urmărite în timp de către asociaţiile de proprietari prin montarea unor martori din sticlă, constatându-se o stabilizare a tasărilor. În afara acestor blocuri de locuinţe, a fost expertizată clădirea Primăriei municipiului Feteşti şi s-a efectuat evacuarea personalului. Clădirea primăriei a fost expertizată în anul 2001 şi s-a încadrat în clasa de risc RS III. La Spitalul Municipal, secţia chirurgie, sunt unele fisuri în peretele din partea de est din cauza infiltraţiilor la fundaţiile clădirii a apelor provenite dintr-o conductă avariată în anii precedenţi. S-a solicitat administraţiei publice locale cât şi conducerii spitalului municipal Feteşti expertizarea

acestei clădiri, cât şi luarea măsurilor necesare punerii în siguranţă.

Clădirea Dispecer Feroviar Feteşti a fost expertizată în anul 2004 şi s-au dispus lucrări de consolidare. În prezent au fost efectuate lucrări de consolidare în proporţie de cca. 30%.

Oraşul Ţăndărei

La nivelul oraşului Ţăndărei sunt identificate ca vulnerabile următoarele blocuri de locuinţe: Bloc A, B, C, D, E, F, G şi 125.

Până în prezent nu s-a întocmit nici o expertiză tehnică din lipsă de fonduri.

Ferme sau întreprinderi de creşterea animalelor în fiecare zona de risc.

Urmare a accidentelor chimice ce se pot produce în cazul unui cutremur poate fi afectată S.C. AVICOLA S.A. Slobozia, SC AGRAFOOD SRL Ciocârlia, etc.

Rezerve mari de alimente, cereale, furaje, alte categorii de resurse şi obiective de strictă necesitate sau strategice din zonele de risc. În zonele nominalizate mai sus se găsesc depozitate cantităţi însemnate de cereale, variind de la anotimp la anotimp. Toamna şi iarna cantităţile pot ajunge la 800 tone de grâu şi porumb.

Silozurile şi depozitele pot fi afectate de mişcările seismice, îngreunând evacuarea produselor. Alunecările de teren pot apărea şi ca dezastre complementare mişcării seismice pe tot teritoriul judeţului Ialomiţa.

Opoziţia unită în cuget şi mai ales în simţiri propăvăduieşte la televizor schimbarea. Ţara se sufocă de dictatura lui Basescu iar Mioriţa este mulsă în interes de partid de găştile nesătule ale lui Boc. Udrea şi Cocoş fură în draci iar poporul este trimis la muncă în loc să fie furajat cu ajutoare sociale. Voiculescu vrea preţuri mici la alimente şi justiţie socială. Liberalii au devenit polul dreptei după fuziunea cu marele zero din dreptul lui Felix, iar această forţă politică s-a umflat încă şi mai mult după alianţa cu PSD. Avem deci două forţe absolut inegale dar de acelaşi sens care îşi vor disputa ciolanul în 2012. Pe de-o parte hoţii lui Băsescu, iar de cealaltă toţi oamenii cinstiţi din România, care vor dreptate socială şi prosperitate naţională. Schimbarea e chestie de zile. Şi de voturi, pe care cavalerii de stânga-dreapta nu le prea pot aduna după cum s-a văzut la ultimele 100 de moţiuni de cenzură. De ce oare? Nu cumva pentru că populimea cu creier la purtător a început să se prindă că Opoziţia este tot un drac cu Puterea? Păi să ne uităm în Ialomiţa. PNL s-a unit cu Partidul Conservator la tribunal. La noi, cei 2-3 liberali şi cele câteva ideoloage care combat la greu pe unde apucă se cuplară cu nea Aurică „300” Chelbea. Fostul mare colector din capu’ la Inspectoratul Şcolar a devenit promotor al dreptei şi mare critic al PSD, partid care l-a făcut om. Adică în locul lui Stavăr, cumătrul lui nea Cazacu, la Inspectoratul Şcolar vom avea parte de nea Chelbea. Este că arată ca o schimbare reală? Este! Tot de la conservatori a intrat pe uşa dreptei autentice crăpată de Antonescu cu toporul şi domnul Gheorghe Savu. Fostul staroste de judeţ care făcea deliciul vorbitorilor de limbă română la conferinţele de presă ale PSD este acum un stâlp al Alianţei de Centru Dreapta. Iar dacă USL câştigă alegerile iar prefectura revine, să zicem, ACD mă gândesc că domnul Savu în locul lui Teculescu ar fi chiar o schimbare autentică şi necesară, nu? Despre primenirea PSD cu domnul Marian Bălan nu mai amintim că nu are sens, lucrurile fiind evidente din moment ce manevra a fost anunţată de Adrian Năstase la şcoala de iarnă a tineretului socialist bovin şi de prăsilă de la Amara. Dacă acceptăm că prostia şi corupţia din PD-L reclamă o schimbare, în nici un caz nu putem accepta că oferta opoziţiei este ACEASTĂ schimbare. Mie îmi suna ca în bancul în care deţinuţii sunt anunţaţi că vor schimba lenjeria dar că din motive obiective şi-o vor schimba între ei.

Pădurarul Nicu Tudor, staroste al pădurii Groasa din Ialomiţa a făcut obiectul mai multor anchete jurnalistice şi penale. Proptelele pădurarurului s-au dovedit  însă mai tari ca legea. Dat afară din slujbă ca urmare a unor nereguli crase şi a unor furturi de lemne inexplicabile, cercetat în câteva dosare penale fără finalitate, pădurarul Nicu Tudor a revenit de fiecare dată. Protejat cu încăpăţânare de deputatul PD-L Tinel Gheorghe, Tudor a fost reangajat la locul faptei după ce prin şantaj şi presiuni deputatul a obţinut de la Boc şefia Direcţiei Silvice Ialomiţa. Urmarea firească a fost aceea că pădurarul şi-a luat libertatea absolută şi a ieşit la drumul mare. Cu parul! Ultima ispravă a avut loc duminică, 27 februarie, când împreună cu 3 haidamaci Tudor a snopit din bătaie un cetăţean. Că aşa au vrut muşchii lui de consilier PD-L.

Ca în filmele cu mafioţi

Mardeiaşul de partid a constituit o echipă de batauşi care să-l ajute să restabilească ordinea în comună. Ţinta era un anume Iancu Mugurel, fost amic al pădurarului, care făcuse imprudenţa să-l dea în gât la poliţie în legătură cu un nişte lemn furat din pădure. Duminică la amiază Iancu Mugurel şi Popa Carmen se întorceau cu maşina de la o pădure privată unde ajutaseră un amic. La intrarea în Horia, maşina celor doi a fost tamponată violent de un SUV marca SUBARU, proprietatea pădurarului Nicu Tudor. Dezmeticit repede din impact, Popa Carmen a apucat să îşi dea seama ce urmează şi a rupt-o la fugă. Iancu Mugurel s-a prins mai greu şi, după ce a coborât din maşină, a fost înconjurat de patru haidamaci. Nicu Tudor, conducătorul de oşti, fiul său Tudor Andrei în vârstă de 18 ani şi fraţii Ciobănescu (Ionuţ şi Neluţu) au tăbărât cu pumnii şi cu picioarele pe Iancu. La vedere şi la drumul mare pentru că la Horia poliţia există doar dacă Nicu Tudor îi dă voie. Iancu s-a ales cu un ochi umflat şi cu dureri groaznice la coaste. A reuşit să sune la salvare, care a venit prompt şi l-a transportat la spital. Din spital a fost evacuate rapid şi programat luni pentru un control. Nimeni nu şi-a pus problema că pacientul ar fi putut avea leziuni ascunse în urma corecţiei administrate. Nici la această oră Iancu nu are un diagnostic stabilit, fiind nevoit să îşi facă analize complete la un spital din Bucureşti. Pentru că cel din Urziceni este, din păcate, prea aproape de comuna Horia.

Istoria penală a pădurarului PD-L

Isprăvile pădurarului de la Groasa au ajuns obiect de studiu pentru organele de cercetare penală. Chit pe la cantonul lui s-au tot perindat nişte procurori, plângerile împotriva acestuia au tot curs, deşi scepticii susţin că în cel mai bun caz omul va rămâne fără boii de la bicicletă. Dacă relaţiile pădurarului sunt sau nu atât de puternice încât să blocheze cercetarea unor presupuse infracţiuni nu ştim. Dar o să ne convingem atunci când justiţia îşi va spune ultimul cuvânt. Pe rolul poliţiei Urziceni se află dosarul 798/P/2007 în care Tudor Nicolae este cercetat pentru infracţiunea de delapidare. Potrivit Parchetului, obiectul dosarului are legătură cu o cantitate de 27,39 mc masă lemnoasă pe care pădurarul nu o poate justifica. În dosarul  1051/P/2008 pădurarul este anchetat pentru neglijenţă în serviciu. Lipsa măsurilor de pază a condus la dispariţia  a 19,8 mc de lemn din pădurea de care acesta răspunde. Şi poliţia din Axintele este pe urmele lui Nicu, pe care-l cercetează pentru încredinţarea autoturismului fiului său minor, care l-a şi condus pe drumurile publice. La această colecţie impresionantă se mai adaugă acum acest dosar în care protejatul deputatului Tinel Gheorghe este acuzat deocamdata de vătămare corporală, distrugere şi tulburarea ordinii publice. Dacă la o reacţie a Direcţiei Silvice legată de comportamentul banditesc al pădurarului nu ne putem aştepta din motive evidente, o reacţie a organelor de cercetare penală şi a justiţiei este obligatorie. Judecând după primele masuri însă, situaţia pare scăpată total de sub control.

Victima amendată la fel ca agresorul

Măsurile luate de poliţistul de la Axintele sunt de-a dreptul tembele. Omul legii a aplicat amenzi în stânga şi în dreapta fără să ţină cont de gradul de vinovăţie. Astfel, Iancu Mugurel şi Popa Carmen au fost amendaţi pentru tulburarea ordinii publice deşi ei au fost agresaţi şi nu au provocat în nici un fel agresiunea. Motivaţia consemnată în procesul verbal este aceea că cei doi au participat la scandal! Cu alte cuvinte, cei doi sunt acuzaţi ca şi cum s-ar fi oferit voluntar să fie bătuţi. Aceeaşi măsură a fost luată în prima fază şi împotriva pădurarului Tudor şi a celor din gaşca lor, deşi împotriva acestora există şi un dosar de cercetare penală pentru loviri şi alte violenţe. De asemenea agresorul a rămas şi fără permisul de conducere. Conducerea IPJ Ialomiţa a declanşat o anchetă internă după ce pădurarul s-a plâns de măsurile luate împotriva sa.

Săptămîna trecută am primit la redacţie un e-mail interesant care conţinea nişte întrebări la adresa preşedintelui AVPS Ialomiţa, Anghel Tudor. Surse bine informate mitraliaza mafia din AVPS cu 23 de întrebări retorice care mai de care mai interesante. Cum domnul Tudor provine din vajnica miliţie, nu ne aşteptam ca cineva să declanşeze nişte cercetări. Dar întrebările merită publicate cu atît mai mult cu cât, în unele cazuri, întrebările conţin şi răspunsurile.

1. Recunoaşteţi dle. ANGHEL TUDOR faptul că, pe toată perioada exercitării mandatului dumneavoastră de preşedinte al A.V.P.S. IALOMIŢA, v-aţi depăşit şi încălcat cu regularitate şi în mod constant atribuţiile care vă reveneau ca preşedinte onorific al acestei asociaţii, precum şi faptul că, aţi acţionat şi v-aţi comportat abuziv ca un “director nelegitim” al asociaţiei, luîndu-i d-lui director TRANDAFIR nu numai atribuţiile de director, dar şi scaunul de sub fund (la propriu) ? Este adevarat că, acest comportament abuziv s-a concretizat în: preschimbarea permiselor de vînător, negocierea şi încheierea de contracte ptr. A.V.P.S. Ialomiţa, aprovizionarea cu marfă a magazinului de incintă, încadrarea de personal aflat în diferite relaţii cu dvs., majorarea salariului pentru anumiţi angajaţi fara constituirea de comisii speciale în acest sens sau de a solicita acordul Consiliului, favorizarea anumitor firme care organizează vînători cu străinii (în special italieni) sau din alte judeţe în detrimentul vînătorilor membri ai A.V.P.S. Ialomiţa, etc..

2. Recunoaşteţi dle. ANGHEL TUDOR faptul că, pe toată perioada exercitării mandatului dumneavoastră de preşedinte al A.V.P.S. IALOMIŢA, de cele mai multe ori în timpul şedinţelor şi nu numai, în relaţiile curente angajate cu majoritatea pazniciilor de vînătoare şi cu dl. Director TRANDAFIR în particular aţi vorbit urît, i-aţi jignit pe majoritatea dintre aceştia, şi că, din proşti şi din înjurături nu i-aţi scos ? Cine sau ce v-a dat acest drept, funcţia dvs. onorifică deţinută în cadrul A.V.P.S. Ialomiţa ? Uitaţi dle. ANGHEL TUDOR condiţia dvs. de om vă obligă să vă purtaţi ca oameni şi nu ca animalele? De altfel, înţelegem din opiniile şi comportamentul afişat în public în diferite situaţii dvs. faptul că, toate persoanele cu care intraţi în contact, din cadrul A.V.P.S. Ialomiţa sau din alte medii socio-profesionale (unele care deţin funcţii importante sau pe care vă consideră prieten sau apropiat), în opinia dumneavoastră sunt: ori reduse mintal, proaste, incapabile sau inculte, numai ANGHEL TUDOR este cel mai deştept, frumos şi devreme acasă. Modalitatea aceasta de a desconsidera oamenii cu care veniţi în contact şi moralitatea îndoielnică pe care o afişaţi în diferite medii, nu face decît să vă aducă deservicii domnule ANGHEL TUDOR.

3. Este adevarat dle. ANGHEL TUDOR zvonul care circulă în diferite medii socio-profesionale că, aţi primit foloase necuvenite (în bani sau alte obiecte) ca să mijlociţi unor persoane etnici români, rromi sau italieni, să acceadă la statutul de membru vînător ?

4. Recunoaşteţi dle. ANGHEL TUDOR faptul că, aţi utilizat, în timpul mandatului de preşedinte, maşina NISSAN din dotarea A.V.P.S. Ialomiţa în mare parte în interes personal, efectuînd 2 şi chiar 3 deplasări nejustificate aproape săptamînal la Bucureşti şi în alte judeţe, iar în restul zilelor în judeţ fără să concretizaţi aceste deplasări în ceva favorabil pentru A.V.P.S. Ialomiţa ? Ne puteţi comunica, cu prilejul Adunăriii Generale pentru algerea noi conduceri a  A.V.P.S. Ialomiţa, la cît se ridică cheltuielile lunare cu motorina consumată annual în timpul mandatului dvs. (în special  în 2010), pe maşina utilizată zilnic de dumneavoastră şi care vă ia de la scară în fiecare dimineaţă ? Dar, cheltuielile lunar efectuate cu telefonul pe care îl folosiţi şi care v-a fost atribuit  A.V.P.S. Ialomiţa, care am înţeles că sunt mai mari decît cele cu autoturismul de teren pe care îl folosiţi ? În beneficiul cui faceţi dumneavoastră asemenea cheltuieli nejustificate dintr-un buget, şi aşa sărac, al asociaţiei?

5. Recunoaşteţi dle. ANGHEL TUDOR că, există decizii impuse de dumneavoastră în timpul mandatului de preşedinte onorific, pe care ulterior aţi uitat să le mai supuneţi aprobării Consiliului sau Adunări Generale a A.V.P.S. Ialomiţa (de exemplu: concesionarea cotei de recoltă la anumite specii de vînat pe unele fonduri unor cetăţeni italieni)? Sau poate puteţi să ne explicaţi de ce pe anumite fonduri a-ţi eliberat autorizaţii preferenţial favorizînd anumite persoane  iar pe alţi vînători autohtoni sub diferite pretexte i-aţi refuzat. Dacă nu vă mai amintiţi o să vi le reamintim noi cu prilejul Adunării Generale pentru algerea noii conduceri a A.V.P.S. Ialomiţa.

6.  Puteţi să ne spuneţi dle. ANGHEL TUDOR dacă aţi primit vreun comision de la organizatorii de vînători români sau străini ? Dar de la furnizori pentru aprovizionarea magazinului şi din vînzarea de cartuşe, pe lîngă A.V.P.S. Ialomiţa, pentru grupurile de vînători care au vînat pe fondurile asociaţiei ?

7. Recunoaşteţi dle. ANGHEL TUDOR că, prin tot comportamentul dvs. abuziv în cadrul filialei A.V.P.S. Ialomiţa aţi urmărit de fapt să vă atingeţi propriul interes şi să vă dezvoltaţi şi permanetizaţi anumite relaţii ?

8. Dle. ANGHEL TUDOR ne puteţi comunica public sau cu prilejul Adunării Generale ptr. algerea noii conduceri a asociaţiei, la cît se ridică diurna încasată în 2010 pe deplasările dvs. efectuate aiurea şi fără un scop favorabil asociaţiei ? Din cîte cunoaştem a-ţi încasat cca. 30 de lei pe zi de deplasare, dar mai bine să angajăm o firmă de audit să ne comunice aceste cifre, deoarece pe cea care o folosiţi şi plătiţi de la începutul mandatului cu peste 2.000 lei lunar nu putem avea încredere.

9. De ce dle. ANGHEL TUDOR nu lăsaţi unii dintre angajaţi să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu (să păzească şi să hrănească animalele din fondurile  de vînătoare pe care le au în primire) şi îi folosiţii întru totul alte scopuri ? Doar pentru simplu motiv că, sunt rude sau apropiaţi de-ai dvs. ?

10. Dacă tot aţi administrat ca director asociaţia în aceşti 5 ani, ne puteţi spune dle.  ANGHEL TUDOR cum au intrat în gestiunea A.V.P.S. Ialomiţa furajele, în mare parte provenite din donaţii şi cum au fost ele distribuite pe fonduri, distribuţie care s-a făcut din birou şi cu condeiul în contabilitate pentru a se mai scoate ceva bani, iar animalele şi păsările mor de foame prin fondurile de vînătoare ? Ce să mai vorbim de populările efectuate în timpul mandatului dvs., şi aşa foarte puţine şi care au vizat numai anumite fonduri de vînătoare, iar în unele situaţii efectivele cumpărate ptr. populare  s-a dovedit a fi bonlave (în special cu fazani), distrugînd, prin transmiterea boli, şi efectivele puţine rămase în fondurile de vînătoare respective.

11. Recunoaşteţi dle. ANGHEL TUDOR faptul că, în detrimentul intereselor  A.V.P.S. Ialomiţa, aţi acţionat şi susţinut pe cetăţeanul italian evidenţiat mai sus pentru a-şi adjudeca atribuirea fondului de la Făcăieni, deşi aţi mai amăgit şi pe actualul grup de persoane organizaţi într-o asociaţie căruia i-a fost atribuit fondul respectiv de către Universitatea de Agronomie Iaşi ? Vă propunem să ne imaginăm mecanismul pe care l-aţi folosit: deşi proprietarul terenului insista telefonic să le plătiţi în continuare redevenţa (cca. 200 milioane lei vechi ?) pentru a rămîne fondul în administrarea A.V.P.S. Ialomiţa, dumneavoastră aţi dispus dlui. TRANDAFIR să nu de-a curs invitaţiei conducerii Universităţi de Agronomie Iaşi şi să nu achite redevenţa. De altfel, un responsabil dintr-un Minister l-a abordat telefonic pe directorul de drept al A.V.P.S. Ialomiţa, reproşîndu-i că “nu se doreşte plata redevenţa pentru a pierde fondul în cauză ?”. În acest context, Universitatea pentru Agronomie Iaşi şi Ministerul a anulat contractul cu A.V.P.S. Ialomiţa, iar Universitatea a solicitat oferte de la diverşi cărora să le cedeze dreptul de concesiune a fondului respectiv.  Ulterior acestei decizii aţi mers personal şi susţinut la conducerea  Universităţii de Agronomie Iaşi pe acelaşi cetăţean italian (SANTE/SANTINO), care şi-a şi adjudecat, în primă fază, administrarea fondului, însă deoarece grupul de italieni pe care îi avea în spate nu s-au mai înţeles între ei, a renunţat, iar administrarea fondului Făcăeni a revenit celor pe care i-aţi ţinut în rezervă şi amăgit că-i sprijiniţi. Ce spuneţi, poate fi real un astfel de mecanism ? Oricum suntem atenţi să vedem cum procedaţi şi în cazul celor 5 fonduri date disponibile sau la care intenţionaţi să renunţaţi, care, se pare că, sunt deja promise (aceasta dacă mai apucaţi să asistaţi la privatizarea lor). Dle. Preşedinte/Director  ANGHEL TUDOR desconsideraţi zicala românească care  spune că: adevărul iese întotdeauna la suprafaţă. Poate aveţi totuşi decenţa să daţi unele explicaţii cu prilejul  Adunării Generale pentru alegerea noii conduceri a A.V.P.S. Ialomiţa.

12. Vă asumaţi şi dvs. dle. ANGHEL TUDOR  responsabilitatea actelor grave de braconaj care au avut loc pe unele din fondurile A.V.P.S. Ialomiţa şi care au fost descoperite de organele de poliţie ? Ar cam trebui  dle. ANGHEL TUDOR deoarece nu aţi făcut mai nimic pe această linie în cei 5 ani de mandat. Dumneavoastră aţi avut grijă să luaţi şi să folosiţi paznicii de vînătoare la vînătorile organizate pentru recoltarea mistreţilor în loc să-i mobilizaţi pe aceştia ptr. combaterea braconajului în fondurile încredinţate lor.

13. Este adevarat dle.  ANGHEL TUDOR zvonul care circulă printr-o bancă locală că, aţi descoperit şi tăinuit, iar ulterior folosit ca mijloc de presiune asupra actualului director, faptul că acesta ar fi scos din contul A.V.P.S. Ialomiţa o importantă sumă de bani (cca. 400 milioane lei vechi) şi pe care i-ar fi folosit în interes propriu sau justificat mult mai tîrziu (pe timpul cînd contabil şef era o rudă a acestuia)? Vă rugăm luminaţi-ne şi pe noi, cît de mare este grădina lui Dumnezeu.

14. De ce  dle. ANGHEL TUDOR, dacă tot v-aţi atribuit cu de la sine putere prerogative de director al A.V.P.S. Ialomiţa, toleraţi unor paznici de vînătoare să se ocupe mai mult de activităţi personale, decît de controlul şi gestionarea activităţilor în fondurilor pe care le au în responsabilitate ? Ca să nu mai vorbim de unele mijloace mobile ce aparţin asociaţiei pe care le folosesc aceştia în interes personal şi dvs. vă faceţi că nu vedeţi.

15. Dacă tot vă motivaţi implicarea în activităţile dlui. Trandafir, prin faptul că, de fapt “îl sprijiniţi pe acesta”, cum de vă faceţi că nu vedeţi dle. ANGHEL TUDOR modalităţile de înregistrare în evidenţele contabile a sumelor încasate şi a efectivelor de păsări vînate de străini veniţi la vînătoare pe fondurile A.V.P.S. Ialomiţa, care sunt mult diminuate faţă de realitate ? Am înţeles că există discrepanţe majore între sumele plătite şi efectivele înregistrate în autorizaţiile eliberate acestora, faţă de cele înregistrate în condicile paznicilor şi sumele înregistrate în evidenţele A.V.P.S. Ialomiţa (diferenţele fiind în dauna asociaţiei cu o pondere de 1 la 3). Adică o parte din bani şi păsări se înregistrează şi 3 parţi nu. Ne puteţi spune unde şi în ce buzunare intră diferenţa?

16. Este adevarat dle. ANGHEL TUDOR faptul că, în cursul a 2 ani de mandat, aţi închiriat abuziv şi în detrimentul vînătorilor membri ai A.V.P.S. Ialomiţa,  unele fonduri de vînătoare unui cetăţean italian (pe care îl cheamă SANTE….sau SANTINO) pentru vînătoare la anumite specii ? Este adevarat că, o asemenea decizie nu aţi supus-o aprobării Consiliului? Totodată, circulă unele zvonuri printre cetăţeni italieni rezidenţi în ţara noastra ce ne spun că, aţi fi vîndut într-un an în perioada cît v-aţi derulat mandatul, aceluiaşi personaj, cota de recoltă la prepeliţe (sau ciocîrlii) pe două fonduri pentru o sumă frumuşică (cca. 2-3.000 euro parcă), iar bani i-aţi fi încasat personal. Ne puteţi lumina şi în această privinţă cu prilejul Adunării Generale pentru alegerea noii conduceri a A.V.P.S. Ialomiţa ?

17. Recunoaşteţi dle. ANGHEL TUDOR că, aburiţi lumea cu înfiinţarea unei asociaţii non profit (de numită pompos Organizatia pescărească de producatori Dunărea de Jos) pe linie de acvacultură în interesul A.V.P.S. Ialomiţa (care se pare că nu are nici un procent în această afacere), cînd şi de fapt este numai interesul dvs. personal şi a altor cîteva doamne în acest joc? De ce folosiţi mijloacele A.V.P.S. Ialomiţa (sediu, autoturism, telefoane, contabilitate, logistică) să vă puneţi pe picioare o afacere personală ? De ce nu acţionaţi să preluaţi în concesiune şi să administraţi o baltă sau două pentru ca membri pescari afiliaţi A.V.P.S. Ialomiţa  să poată să-şi satisfacă o plăcere pentru care plătesc anual o cotizaţie asociaţiei. Poate ne spuneţi mai multe despre această afacere cu prilejul  Adunării Generale pentru alegerea noii conduceri a A.V.P.S. Ialomiţa.

18. Dacă v-aţi arogat funcţia de director de ce nu urmăriţi şi să corectaţi modul cum se vînează, cîntăreşte şi valorifică vînatul copitat de pe fondurile A.V.P.S. Ialomiţa ? De ce cîntărirea şi valorificarea se face de către o singură persoană şi nu de o comisie ? Cei care au preluat spre prelucrare şi valorificare a efectivelor copitate vînate au finanţat cumva balurile vînătorilor organizate de dvs. în fiecare an de mandat ? Oare aceştia aşa s-au achitat de favorurile pe care le-aţi făcut în acest sens sau mai este vorba şi de ceva sume date în particular pentru diminuarea cantităţilor sau a valori totale de plată către A.V.P.S. Ialomiţa ? Este adevărat că, cei favorizaţi v-au facilitat să efectuaţi uneori gratuit concediile şi sejururile la mare sau la munte ? Aşteptăm explicaţii şi în acest sens cu prilejul  Adunării Generale pentru alegerea noii conduceri a A.V.P.S. Ialomiţa.

19. De ce nu aţi acţionat pentru a numii pe funcţia de director un specialist cum prevede ştatul de organizare şi funcţionare, precum şi legea ? Vă este frică cumva de dl. Trandafir care nu are studiile necesare, însă căruia i se putea valorifica experienţa şi altfel, şi nu plătind lunar cu 4 sau 5 milioane lei vechi un inginer silvic cu numele pentru a-l menţine pe acesta pe funcţie ?

20.  Recunoaşteţi dle. ANGHEL TUDOR că, aţi încercat, băgînd pe alţi în faţă din Consiliu (cum faceţi de obicei), să susţină să măriţi cotizaţia membrilor vînători la 1.000 lei pentru 2011? Cum justificaţi mărirea cotizaţie din acest an la 900 lei (aprobată în Consiliu) în contextul în care numărul paznicilor s-a diminuat (deci cheltuielile cu personalul ar trebuii să scadă), un fond l-aţi pierdut, după cum am precizat-o cu bună dvs. ştiinţă (deci cheltuielile cu întreţinerea fondurilor ar trebuii să scadă), etc.. Cum le promovaţi interesele membrilor vînători cu posibilităţi reduse, determinîndu-i ca astfel să renunţe la o pasiune veche ? Sau poate doriţi să vă asiguraţi resurse financiare ca să aveţi ce cheltui în interes personal sau cu plimbările pe care le faceţi nejustificat în judeţ şi la Bucureşti ?

21. Recunoaşteţi dle. ANGHEL TUDOR că, într-un an în timpul mandatului dvs. s-a depăşit planul de recoltă la anumite specii, motiv pentru care vi s-a atras atenţia şi de la Minister? De altfel, ar trebui să recunoaşteţi faptul că, vînătoarea abuzivă efectuată pe unele fonduri ale A.V.P.S. Ialomiţa în timpul mandatului dvs. şi de cele mai multe ori numai de către un grup restrîns de vînători din judeţ sau alte judeţe (în special la vînatul copitat) a determinat împuţinarea îngrijorătoare a vînatului pe fondurile respective. Aceasta coroborat în multe situaţii cu nerealizarea de populări au determinat agravarea situaţiei de fapt pe fondurile respective afectînd astfel semnificativ vînătorile organizate la nivelul grupelor de vînătoare.

22. Este adevarat dle. ANGHEL TUDOR că, la începutul mandatului dvs. aţi avut tupeul să propuneţi unor membri din conducerea A.V.P.S. Ialomiţa ideea de a vinde sau închiria actualul sediu al A.V.P.S. Ialomiţa unui investitor local pe care ulterior aţi mimat că-l sprijiniţi să preia fondul de la Făcăeni. Noroc dle. ANGHEL TUDOR că, ideea respectivă nu a prins şi a fost respinsă la fel şi argumentaţia adusă de dvs. Oare chiar nu cunoaşteţi legile care guvernează activitatea asociaţiilor şi fundaţiilor în ce priveşte patrimoniul propriu sau mirajul banilor pe care i-aţi fi obţinut din tranzacţie v-a făcut să vă pierdeţi raţiunea cu asemenea propuneri?

23. Cum explicaţi dle. ANGHEL TUDOR faptul că, speculînd pasiunea dlui ŞELARU I. pentru vînătoarea la mistreţi, de multe ori l-aţi invitat pe acesta la asemenea vînători  în Ialomiţa însă pe fonduri unde în urmă cu cîteva zile aţi făcut deja vînătoare la semenea specie de vînat (avem un exemplu şi în anul care tocmai s-a sfîrşit)? Aceasta nu nu se numeşte bătaie de joc dle. ANGHEL TUDOR ? Oare ce ar gîndi despre conducerea A.V.P.S. Ialomiţa  dacă i s-ar aduce la cunoştinţă aşa ceva ?

VA PROMITEM CĂ VOM REVENI ŞI CU ALTE INTREBARI DLE.  ANGHEL TUDOR

Un grup de vinatori şi pescari

afiliaţi A.V.P.S. Ialomiţa