Se întâmplă la Direcţia Judeţeană de Finanţe Publice Ialomiţa. Boss-ul se numeşte Nicolae Vâjdea şi a fost directorul acestei instituţii încă de pe vremea lui Burebista. Unii ajunseseră să creadă că i se lipise fotoliul de dorsal şi că va fi condus pe ultimul drum cu tot cu uşa de la biroul de director. Vremurile s-au mai schimbat şi flăcăul tomnatic, divorţat pe la 60 de ani, a fost schimbat din funcţie. Schimbat este un fel de a spune, că bunicul matusalemic îşi odihneşte oasele în aceeaşi instituţie. Şi, culmea, tot pe post de director la una din direcţiile din instituţie. Ciudăţenia este că directorul Vâjdea umflă o pălărie de bani, deşi în subordinea sa sunt fix 7 oameni, iar numărul total de salariaţi ai instituţiei depăşeşte 400! Leafa conducătorului care ar trebui să intre în Cartea Recordurilor sare de 60 de milioane de lei lunar. Scump, da’ face! Nimic vrem să spunem.
Bre, Căline, faza a avut loc vineri, intrarea pe autostradă de la Drajna. Costică, şoferul matale era îmbarcat în maşina fabricii, un Logan alb cu numărul alea alea BIX. Din maşina fabricii, Costică, îl ştii, şoferul matale, a basculat nişte pachete într-o altă maşină. Nu ştim ce era în ele, dar sursa noastră zice că era ceva ce avea aspect de şpagă.
Dar noi am zis: ce, bă, eşti nebun? Păi s-a schimbat sensul vieţii? Tu nu ştii că la miliţie dai, nu iei? Şi cui să dea, bă, Măndică şpagă? Am întrebat şi noi la mişto, ne înţelegi? Când acolo, javra ce ne spune? Păi, bă ,hahalerelor, poliţia dă şpagă, bă fraierilor! Şi dă tot la poliţie, dar la ăia mai mare în funcţie şi grad. Nea Măndică, te rugăm să ne crezi că ne-a căzut moralul în baia de ulei!
Cică, nu aţi văzut mă cum cade Măndică în picioare orişicând? Pai, ce, zice el numai io l-am văzut de două ori pe Costică, trimis de Măndică, la Drajna cu o atenţie mică. Hai sictir, mă poetule i-am spus noi. Şi ne-am apucat să gândim. Şi am ajuns la concluzia că, ştiindu-te pe matale cât de corect eşti, nu se există asta cu şpaga. Noi credem că te face Costică, în sensul că aplică tabla împărţirii înainte de întoarcerea la bază, iar matale nu te prinzi. Aşa că, nea Măndică, ai grijă de Costică! Nu de alta, dar noi credem că te fură la capul gol. Dar dacă matale ştiai de tranzacţie, te rugăm să ne scuzi de deranj. O să ne facem că nu vedem.
Robul lui domnu’ Stănică Inimosul, numitul Dascălu de la IPJ Ialomiţa, are un plan secret de salvare a reputaţiei, funcţiei şi statutului de slujitor al poporului. După cum se ştie, Prea Cuviosul Dascălu a fost pus pe lista cu acatiste a corpului de control de la Ministerul Miliţiei pentru neimplicare managerială în stârpirea scandalurilor de la Urziceni. Asta pute a destituire.
Planul lui Dascălu este acela de a-şi da singur a treia cizmă în dos şi în urma impactului să aterizeze în funcţia de comandant la Urziceni. Adică tot sancţiune disciplinară, nu? În acest fel speră el să rămână lângă abator până la nunta de aur. Că p-aia de argint cu dar şi naş de la prefectură a executat-o cu profit în mandatul trecut. Cică asta e pohta ce-a pohtit şi pentru care a plătit la Bucureşti, la fomiştii din fruntea miliţiei. Noi nu credem, parol!
Agentul 007,63
Dându-i lui Măndică idei(mergea şi lei, dar ne-am gândit că la criza asta mai bine euro! )
După ce am văzut care sunt avantajele tranzacţionării în piaţa futures, vom trece în revistă tipurile de contracte bursiere: spot; forward; futures; options.
Contractul spot sau la vedere, este unul de vânzare/cumpărare în care livrarea/execuţia se realizează imediat, preţul fiind stabilit în momentul încheierii tranzacţiei. Livrarea/execuţia se realizează în termen cuprins între 24 ore şi 10 zile lucrătoare, presupunând livrarea obligatorie a obiectului contractului. Produsul ce stă la baza contractului trebuie să fie: existent; disponibil (să nu fie grevat de vreo obligaţie); la vedere (într-un depozit agreat de bursă)
Contractul forward este acela în care vânzătorul şi cumpărătorul convin asupra unui preţ pentru un bun (marfă, valută, acţiuni etc) care urmează sa fie livrat/executat obligatoriu în viitor, pentru care va fi depusă o majă sau un gaj (în cazul contractelor forward pe valute realizate cu o bancă nivelul marjei se ridică la circa 20%). De exemplu, aţi hotărât să cumpăraţi un apartament care se află încă în construcţie. Pentru a fi siguri că preţul nu va modificat până la finalizarea lui, decideţi să încheiaţi un contract forward, pentru care veţi avansa un gaj, prin care veţi bloca preţul până la livrarea lui, când veţi achita contravaloarea integrală. În acest mod, veţi fi siguri că nu va trebuia să plătiţi mai mult decât la semnarea contractului.
Contractul futures a apărut în urmă cu peste o sută de ani în urmă, fiind în prezent cel mai tranzacţionat produs bursier, el acoperind o gamă diversă de produse de la valute, aur, petrol, acţiuni, cereale până la starea vremii.
El este un angajament standardizat prin care unul dintre parteneri vinde, celălat cumpără un anumit activ la un preţ stabilit, depunând o marjă (cont de marjă) care reprezintă între 5 şi 10% din valoarea activului, în momentul încheierii tranzacţiei şi cu executarea contractului la o dată viitoare, numită scadenţă, care la Sibex este la 1, 2, 3, 6, 9 sau 12 luni.
Cumpărătorul sau vânzătorul pot să-şi închidă poziţiile printr-o operaţiune inversă, în orice moment al existenţei contractului, adică la un minut de la încheierea lui sau la scadenţă. În cazul în care poziţia va fi închisă la scadenţă, compensarea se va face la Sibex în funcţie de cursurile medii anunţate de BNR, fie la media preţurilor de la BVB din ziua respectivă.
După iniţierea tranzacţiei, conturile de marjă sunt debitate şi creditate zilnic, în funcţie de preţurile pieţei, prin care suma din contul clientului fie va creşte, fie acesta va fi obligat să o aducă la zi sau să o lichideze.
Acest articol are rolul unui demers educaţional. Strategiile prezentate nu reprezintă sfaturi de investiţie. Responsabilitatea aplicării acestora aparţine doar investitorilor. Mai multe informaţii puteţi obţine pe www.sibex.ro.
Un tractor hodorogit cu lamă întindea de zor molozul depozitat de Avicola în albia Seaca, de la Misleanu. De sub pământ ieşeau la suprafaţă bucăţi de azbest şi cărămidă, cioburi şi deşeuri metalice. Răscolit de tractorul antic, pământul scotea la iveală în toată splendoarea ei crima ecologică. Mecanicul care se chinuia să pornească utilajul rablagit ne-a explicat că întinde mizeria de-a lungul albiei ca să o acopere cu pământ. E ordin de la stăpânire. Au fost singurele cuvinte pe care le-am putut scoate de la el. Ceva mai mult aveam să scoatem de un individ nervos care ne-a întrebat de sănătate: “Nu te potoleşti”? Întrebarea a venit după ce şeptarul de la Avicola s-a convins, deşi era evident, că suntem jurnalişti. Nervos, tupeist şi bădăran, umanoidul ne-a explicat că azbestul nu este cancerigen, cum este fumatul. Şi că ar fi mai bine să scriem de preţul la gaze, nu de crima ecologică pe care o comit găinarii, adică crescătorii de găini, de la Avicola. L-am abandonat în seninătatea lui infantilă pe gardianul găinilor de la ferma 5 şi ne-am îndreptat spre primăria Perieţi. Am fi vrut să aflăm de ce se nivelează molozul şi de ce se acoperă urmele. Primarul Cristea Elena, nefiind, lipsea. Era plecată cu treabă, la Slobozia. Până vom avea nişte răspunsuri de la autorităţile sinucigaşe de la Perieţi, vă lăsăm să vă delectaţi cu un peisaj splendid pe care nişte inconştienţi se chinuiesc să-l mutileze.
De mai bine de o lună GSE publică în serial materiale despre poluarea unei păduri. Avicola Slobozia a pus stăpânire pe pădurea de la Misleanu şi pe albia Seaca cu voie de la primăria Perieţi. Tone de moloz blochează albia pe care o dată curgea Ialomiţa fără ca autorităţile competente să intervină. Deşeuri de azbest, fier şi cărămidă au umplut fosta albie cu voie de la primărie. Şi de la Mediu şi de Apele Române! Toate aceste instituţii au emis adrese halucinante prin care au permis Avicola să polueze una dintre cele mai frumoase păduri din Ialomiţa. Nu mai vorbim aici despre riscul major de inundaţii, Seaca preluând surplusul de apă în cazul umflării râului. Acum câţiva ani, la inundaţii, cei de la Avicola au fost nevoiţi să sape un şanţ prin molozul depozitat în Seaca pentru a evita inundarea incintei. Ce se va întâmpla în caz de inundaţii majore dacă apa va intra în sat ştim. Toată lumea va ridica din umeri iar statul va plăti despăgubiri de miliarde pentru că nişte domni refuză să îşi facă treaba. Din păcate, umplerea albiei cu moloz nu este singura formă de poluare. Circa două hectare de teren aflat în preajma islazului comunal sunt folosite pentru depozitarea dejecţiilor de la păsări. Nu există platformă betonată, nu există rigole de scurgere a levigatului, nu există fosă betonată şi vidanjabilă pentru scurgerea apelor reziduale. Toate aceste măsuri stabilite prin autorizaţia de funcţionare au fost bifate ca executate de firmă, deşi un recent control al Gărzii de Mediu a scos la iveală că nu se făcuse absolut nimic. Cadavrele de păsări sunt incinerate în fosta staţie de epurare a complexului fără nici o problemă, deşi această practică este interzisă de legislaţia în vigoare. Instituţiile care erau obligate să ia măsuri bagă capul în nisip. O doamnă de la Apele Române se vaită că este vânată, că GSE scrie la comandă ca să dea posibilitatea noii puteri să-i ia funcţia! Nebunia a atins cote de avarie. Toţi şefii de instituţii de pe lanţul de decizie care permit încălcarea legii se întreabă de unde avem documentele care demonstrează în mod evident corupţia şi abuzul, dar nu se întreabă cum s-a ajuns aici. Batista a fost aşezată pe ţambal la modul porcesc. Avicola atrage atenţia primăriei Perieţi să ia măsuri împotriva cetăţenilor care depozitează gunoiul aiurea, deşi firma domnului Stănoiu este singurul poluator din zonă. Credem că scrisul este în continuare soluţia. Numai că nu vom mai scrie doar articole, ci şi plângeri penale.
La începutul acestui an, în seara zilei de 2 ianuarie, paznicii şi pădurarii de pe fondul de vânătoare 33 Groasa au surprins nişte braconieri îmbarcaţi într-un jeep marca Grand Cheroke fără numere de înmatriculare. Autoturismul Logan în care se aflau pădurarii a pornit în urmărirea braconierilor. A avut loc un schimb de focuri declanşat de atacul braconierilor asupra pădurarilor, a căror maşină a fost avariată. Poliţistul de la Axintele ieşit în întâmpinarea braconierilor a făcut figuraţie şi, ulterior, a abandonat urmărirea acestora din motive de lipsă de carburant. Ca atare maşina braconierilor s-a făcut nevăzută iar cazul a ajuns pe masa procurorilor din Urziceni. Maniera în care se instrumentează acest dosar este demnă de cascadorii râsului.
Război pe câmp
Maşina braconierilor a fost depistată datorită implicării pădurarilor. Fusese incendiată şi abandonată într-o localitate din judeţul Călăraşi. Potrivit declaraţiilor pădurarilor, asupra lor s-a tras din jeep cu o puşcă. Glonţul a pătruns prin roata din dreapta faţă, a găurit janta şi a spart discul de frână. Alicele trase din altă armă de către ocupanţii jeep-ului au lăsat urme pe parbrizul autoturismului Logan. La rândul lor pădurarii au lovit şi ei cu nişte alice maşina braconierilor. În mod cu totul inexplicabil, poliţiştii au catadicsit să caute cartuşele abia pe data de 20 ianuarie, adică la aproape 3 săptămâni după producerea evenimentelor. Este evident că nu au mai găsit nimic. Apoi dosarul a fost declinat de Parchetul Urziceni la Parchetul Judeţean, deoarece existau indicii despre existenţa unei infracţiuni de tentativă de omor consumată în momentul în care braconierii au tras asupra maşinii pădurarilor. Numai că la Slobozia, ceea ce părea simplu a devenit complicat. Acoperindu-se de ridicol, procurorii criminalişti de la judeţ au interpretat faptele într-un mod mai mult decât original.
Concurs de tir printre hârtoape
Procurorul Ştefan Viorel a analizat cu atenţie faptele şi a tras nişte concluzii incredibile. Rezoluţia domnului procuror cu privire la posibila tentativă de omor
se bazează pe analiza laturii subiective a faptelor. Iată ce concluzionează domnia sa după ce expune faptele pe care le-am expus si noi mai sus: “Astfel, faptul că s-a tras în partea dreaptă faţă a autoturismului denotă intenţia braconierilor de a îi lipsi pe pădurari de posibilitatea urmăririi lor, ceea ce s-a şi reuşit. De altfel precizia cu care s-a tras înlătură vinovăţia sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă omor calificat chiar şi sub forma intenţiei indirecte”. În faţa unor asemenea consideraţii care sfidează logica nu poţi decât să pici în admiraţie. Domnul procuror vorbeşte despre precizia focului de armă tras dintr-o maşină care se deplasa cu peste 60de km la oră pe teren accidentat. În opinia domniei sale, braconierii au ţintit roata tocmai ca să împiedice urmărirea. Ce s-ar fi întâmplat dacă, ţintind roata, băieţii ar fi nimerit capul pădurarului? Urmând logica domnului procuror am fi avut de-a face cu infracţiunea de omor din culpă, deoarece braconierii nu au vrut sa-l pocnească pe pădurar, ci maşina. Ridicolul este cu atât mai evident cu cât procurorul nu se întreabă ce s-ar fi întâmplat dacă explozia cauciucului ar fi provocat răsturnarea maşinii lovită cu precizie în sistemul de direcţie şi frânare şi decesul unuia dintre pasageri. Despre ce infracţiune am fi discutat atunci? Nu ne spune domnul procuror cum a aflat că braconierii au vrut să ia la ţintă fix roata maşinii şi cum au făcut asta în condiţii de noapte şi mai ales când maşina din care au tras se deplasa prin hârtoape. Avea cumva puşca dispozitiv de ochire pe timp de noapte şi noi nu ştim? Este la limita bunului simţ să constaţi că îndreptarea armei spre un grup de oameni şi executarea unei lovituri presupune intenţie. Şi tot la limita bunului simţ este şi faptul că poliţistul de la Axintele a asistat nepăsător cu braconierii trec pe lângă el fără să mişte un deget. Iar când asta o spune un procuror şi nu se întâmplă nimic cu respectivul poliţist, nu poţi să nu te întrebi ce legi guvernează Parchetul Ialomiţa. Şi nu putem reprima un gând care duce la favorizarea infractorului.
Departamentul de Stat al SUA a dat publicităţii raportul cu privire la respectarea drepturilor omului în 2008. La secţiunea privind libertatea de exprimare şi libertatea presei este amintit procesul intentat GSE de către fostul ministru de interne Liviu Dragnea. În aprilie 2008, acesta a cerut Judecătoriei Alexandria interzicerea difuzării ziarului în judeţul Teleorman pe perioada campaniei electorale. În motivarea acţiunii sale, Dragnea a arătat că anchetele jurnalistice publicate de ziar în care erau dezvăluite inginerii cu bani publici în care acesta era implicat îi afectează imaginea şi îi îngrădesc dreptul de a alege şi a fi ales! Solicitarea aberantă a lui Dragnea a fost respinsă de instanţă. Versiunea în limba engleză a raportului este disponibilă aici: http://bucharest.usembassy.gov/US_Policy/2008_HRR_En.html
Aprecierea euro, care a câştigat peste 7%, de la începutul anului, a creat probleme mari celor care plătesc rate la creditele în valută, în special cele ipotecare, ei trebuind să aducă de acasă mai mulţi bani la bancă, sau importatorilor, care îşi văd planurile de afaceri date peste cap. La rândul lor, cei care au făcut investiţii în acţiuni la BVB au văzut portofoliile lor topindu-se mai repede decât gheaţa.
Aceste pierderi pot fi diminuate sau aproape anulate cu un pic de curaj şi la costuri reduse. Cum? Prin acoperirea (reducerea) riscului valutar sau de portofoliu (hedging), prin cumpărarea sau vânzarea de contracte futures la Bursa din Sibiu (www.sibex.ro).
Ce este un contract futures?
El este un angajament (contract) standardizat între doi parteneri – un vânzător şi un cumpărător – de a vinde, respectiv de a cumpăra un bun (acţiuni, valute, aur, mărfuri etc.) la un preţ stabilit în momentul încheierii tranzacţiei şi cu executarea contractului la o dată viitoare (future), numită scadenţă. Astfel, a fost deschisă o poziţie, care poate fi lichiditată (închisă) în oricare moment a existenţei contractului, printr-o operaţiune inversă, de cumpărare sau vânzare, (după zece minute de la deschiderea poziţiei, două zile, o săptămână sau la scadenţă). Scadenţele de la Sibex sunt la 1 lună, 2 luni, 3 luni, 6 luni, 9 luni şi 1 an.
Cine tranzacţionează în piaţa futures?
Cei care îşi acoperă riscurile, sau hedgerii, au nevoie de o contrapartidă, care poate fi tot un hedger sau un speculator, rezultatul final al tranzacţiilor futures fiind un joc cu suma zero.
Speculatorii sunt principalul motor al unei pieţe futures, fiind cei care preiau riscurile. „Speculatorii sunt mereu alţii, schimbă mereu poziţiile în piaţă şi urmăresc obţinerea rapidă a câştigurilor”, declara un broker din piaţa la termen de la Sibiu.
Soluţii de urgenţă pentru a scăpa de riscul valutar
De exemplu, aveţi de plătit o rată lunară de 1.000 de euro la un credit ipotecar. Puteţi cumpăra un contract futures pe raportul euro/leu, care are la Sibex valoarea de 1.000 euro, pentru care va trebui să depuneţi la SSIF-ul ales drept intermediar, o sumă de 100 de lei, numită marjă. La aceasta se adaugă comisioanele, cel către Sibex în valoare de 0,6 lei/contract şi cel către SSIF, care este, de obicei, de 1 – 2 lei/contract.
În data de 6 februarie se putea cumpăra un contract futures cu scadenţa martie la preţul de 4,36 lei/euro. Dacă în data de 20 de martie, ziua scadenţei, cursul mediu al BNR va fi, să spunem, de 4,38 lei/euro veţi obţine un profit de 0,2 lei x 1.000 = 200 lei, minus comisioanele, care va acoperi pierderea pe care aţi fi suportat-o în momentul în care ar urma să achitaţi rata la bancă. În cazul în care la scadenţă cursul mediu va fi de 4,35 lei, veţi înregistra o pierdere de 100 lei, marja depusă, plus comisioanele, dar veţi plăti o rată mai mică datorită scăderii euro pe piaţa valutară. Pierderea poate fi limitată în cazul în care aţi solicita brokerului să vă închidă poziţia mai repede. (mai multe despre piaţa futures în săptămânile următoare)
* Acest articol are rolul unui demers educaţional. Strategiile prezentate nu reprezintă sfaturi de investiţie. Responsabilitatea aplicării acestora aparţine doar investitorilor
Comunităţile sărace sunt dominate de personaje obscure, care acaparează resurse şi fac legea chiar şi împotriva autorităţilor. Este o axiomă care este ilustrată perfect de realitatea din judeţe conduse de baroni locali. Cumpăraţi cu pomeni ieftine şi gargară populistă, cetăţenii sunt incapabili să reacţioneze ca un corp social. Acceptă dominaţia supuşi şi se feresc să reclame abuzurile. Atracţia pe care ştăbuleţii locali o exercită asupra alegătorilor este inexplicabilă şi durează. Durează până când nemulţumiţii se grupează şi încep să vorbească. Aşa ies la iveală fapte incredibile şi abuzuri inimaginabile. Se întâmplă asta acum, în satul Horia, unde vătaf este pădurarul Tudor Nicolae. Da, un pădurar, căci pădurea a îmbogăţit pe mulţi pe tăcute. Nu este nici o legendă în afirmaţia care acreditează ideea că pădurarii ar renunţa la salariu şi ar aduce şi bani de acasă ca să îşi păstreze posturile. Omul nostru este unul dintre ei. Controlează tot cu o mână de fier, iar dominaţia este atât de mare că un procuror ajunge să mintă pentru a-i salva pielea. În 2004 un om a murit în curtea cantonul şi nimeni nu a pus măcar o întrebare. Cât de mare poate fi corupţia şi cât de mic este statul în raport cu ştăbuleţii cu bani dacă nici măcar atunci când moare un om nu se întâmplă nimic? Investigaţiile noastre au scos la iveală faptul că pe domeniile pădurarului din Horia sclavia este o practică. Oameni cu dizabilităţi şi fără acte sunt exploataţi sălbatic şi ţinuţi într-o mizerie cruntă. Erau nişte afirmaţi ale unor martori oculari pe care nimeni nu s-a deranjat să-i întrebe nimic. Poată că fotografiile pe care le publicăm în ediţia de astăzi să sensibilizeze pe cineva. Nu se poate ca o instituţie de stat, respectiv cantonul 24 Groasa să fie lagăr de muncă pentru handicapaţi fără ca cineva să bage de seamă asta. Din păcate, situaţia de la Horia este aproape un model. Un model în care falimentul justiţiei şi nepăsarea organelor de control sunt condiţii necesare şi suficiente. Restul e tăcere şi complicitate.
C O M U N I C A T
CONSILIUL JUDEŢEAN IALOMIŢA se convoacă în şedinţă ordinară în data de 27.02.2009, ora 14.00 în sala de şedinţe a Centrului Cultural UNESCO „Ionel Perlea” Ialomiţa, având următoarea ordine de zi:
Discutarea şi adoptarea următoarelor proiecte de hotărâre :
a) privind încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului de consilier judeţean al domnului Găină Mihăiţă;
b) privind validarea unui mandat de consilier judeţean;
c) privind modificarea componenţei unor comisii de specialitate ale Consiliului Judeţean Ialomiţa;
d) privind însuşirea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al judeţului Ialomiţa;
e) privind aprobarea concesionării unui teren proprietate publică a judeţului Ialomiţa situat în intravilanul municipiului Slobozia;
f) privind închirierea unui spaţiu din imobilul Centrul Cultural UNESCO ”Ionel Perlea”;
g) privind aprobarea Studiului de Prefezabilitate şi a principalilor indicatori tehnico-economici pentru obiectivul de investiţii ,,Amenajare şi extindere Unitate de Primire Urgenţe – Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia”;
h)privind aprobarea utilizării unor sume din fondul de rulment constituit la nivelul Consiliului Judeţean Ialomiţa, pe anul 2009.
Mapele de şedinţă ale consilierilor judeţeni au fost înaintate în data de 17.02.2009.
Şedinţa este publică.
PREŞEDINTE,
