Thursday, July 24th, 2014

Deşi teoretic nu este la guvernare, PSD a reuşit să arunce România către o criza acută. Surprinzător este că partidul lui Iliescu reuşeşte această performanţă pe mâna liberalilor, aflaţi măcar teoretic la conducerea guvernului. Guvernul minoritar al PNL a ajuns în postura de marionetă a PSD pentru simplul motiv că având nevoie de susţinere parlamentară a fost nevoit să accepte compromisurile dictate de PSD. Aşa s-a născut aberanta majorare a pensiilor pe care nici măcar bugetul anului 2008 nu o poate suporta în totalitate. Tot aşa au apărut masivele transferuri de bani către autorităţile locale, care la sfârşitul anului trecut au primit de la buget mai multe fonduri decât în restul anului. Toate aceste măsuri evident populiste sau, după caz, destinate satisfacerii unei clientele politice, au adus pe piaţă mai mulţi lei. De aici presiunea pe cursul de schimb şi aprecierea monedei euro care s-au repercutat rapid în preţuri. Inflaţia a dat şi ea semne de viaţă la fel de repede, astfel încât tot ceea ce s-a reuşit în ani de sacrificii s-a pierdut în doar câteva luni de dezmăţ financiar. Cedând presiunilor politice ale PSD, Tăriceanu a reuşit să-şi dea de două ori cu stângul în dreptul. Primii nemulţumiţi au fost exact pensionarii, cei pentru voturile cărora tandemul Tăriceanu-Geoană a aruncat România în pragul crizei. Majorarea pensiilor a fost înghiţită foarte repede de creşterea preţurilor la utilităţi şi alimente. Adică ceea ce politicienii populişti au dat cu o mână a luat înapoi piaţa liberă cu două. Mecanismul este simplu. Mai mulţi bani pe piaţă neacoperiţi de servicii determină o creştere a consumului. Care consum este alimentat de importuri, ceea ce conduce la creşterea monedei europene. Creşterea euro conduce la creşterea preţului la utilităţi şi implicit la toate produsele. Dintr-o dată, majorarea pensiilor rămâne fără efect, lucru pe care revoltaţii pensionari nu-l pricep dar îl resimt. Şi, firesc, înjură pe bună dreptate guvernul la unison cu PSD, care rânjeşte iliescian la bietul Tăriceanu devenit para trăznet. A doua piedică pe care primul ministru şi-a pus-o a fost reprezentată de transferurile masive de bani către autorităţile locale. Banii au plecat cu vagoanele spre primăriile controlate de PSD şi PNL. Unii nici măcar nu au reuşit să toace pomenile guvernamentale din cauza timpului scurt. Ce a dat Moş Crăciun fără să ţină cont de proiecte şi nevoi, a luat înapoi Sfântul Varujan. Pentru că intrat în 2008 cu sacul ciuruit, ministerul de finanţe a confiscat cota de 40% din tranzacţiile imobiliare pe care o încasau primăriile, deturnând-o spre bugetul de stat. Aşa că cele câteva sute de milioane primite în ajunul Crăciunului nu vor suplini miliardele pierdute de comunităţile locale prin naţionalizarea” acestui impozit. Măsura a atras nemulţumiri din partea primarilor, care au fost miluiţi cu firimituri luându-li-se la schimb şunca din fasole. Sunt suficiente argumente pentru orice om de bun simţ ca să constate că Tăriceanu nu a făcut altceva decât să îşi taie singur craca de sub picioare, iluzionându-se, de fapt, că se eternizează în funcţia pentru care ar fi în stare să sacrifice situaţia economică a României.  

 

gazeta on-line isi doreste sa fie mai mult decat un site oarecare…

isi doreste sa devina o comunitate…

o comunitate a celor care inteleg ca a fi informat inseamna cu adevarat a detine puterea, iar puterea adevarata este cea care poate fi impartita cu ceilalti.

acesta este si rolul sistemului newsletter pe care il propunem…

un sistem on/line prin care cei care doresc sa fie informati o pot face cu minimum de efort si maximum de eficienta

e de ajuns sa iti doresti…

Dacă te uiţi la marii analişti ai neamului cum îşi dau cu părerea la TV despre lipsa de civilizaţie din România, îşi vine să emigrezi. Să regreţi din toată fiinţa că nenorocitul de act sexual în urma căruia ai apărut pe lume s-a purtat între doi români într-o ţară bananieră. Dintre cei care au un astfel de discurs se remarcă un oarecare Dan Chişu, mare prezentator de emisiuni gastronomice la Realitatea TV. Deontolog şi el ca toţi ceilalţi colegi ai lui, Chişu este un critic sever al realităţilor din România. Şi are dreptate omul, că mai îşi vine să-l crezi când îl vezi cum trece de la supa de creveţi la analiza fină a societăţii româneşti. Numai că după ce camera de luat vederi se stinge, Chişu devine unul dintre miile de mârlani care fac aerul din această ţară irespirabil. Suprins în neregulă pe autostradă, cârnăţarul de la Realitatea TV a dat un mic recital din care nu au lipsit cuvinte de tip jegoşilor, proştilor şi tradiţionala ameninţare: “vă fac eu pe voi”. Şi i-a făcut. Prins fără RCA, băiatul a pus mâna pe telefoane şi s-a tot întreţinut cu granguri din poliţie. După ce şi-a luat maşina prezentând la poliţie o asigurare care intra în vigoare, culmea, chiar în ziua cu pricina, Chişu şi-a exercitat farmecul cu şefii şefilor agentului cu pricina. Aşa se face că la Feteşti a sosit o echipă de control care l-a băgat pe poliţist în proceduri. Şi pentru ce? Că şi-a făcut treaba? Aşa o fi şi în ţările civilizate pe care cei de teapa lui Chişu le evocă de mama focului? Cum ar fi procedat conducerea poliţiei după un astfel de incident? Probabil că nea Chişu ar fi intrat puţin la răcoare pentru vina de a insulta poliţiştii aflaţi în exerciţiul funcţiunii iar maşina i-ar fi fost restituită după ce s-ar fi verificat la sânge provenienţa chitanţei de plată a RCA. La noi se întâmplă pe dos. Mârlanul iese victorios, iar poliţistul şifonat. Că în România legea se aplică doar fraierilor. Vedetele, păpuşile cu silicoane sau lăutarii de succes scapă întotdeauna. Iar poliţiştii care îşi fac treaba şi deranjează şerpăria riscă să-şi piardă slujba. Ne întrebăm cât ar fi durat dacă un cetăţean de rând ar fi reclamat un abuz la Ministerul de Interne? Probabil luni de zile iar răspunsul ar fi fost în doi peri. Aşa, pentru marele teleast, lucrurile s-au mişcat rapid. Dar din păcate, nu în sensul în caretrebuia.

Pentru agentul de poliţie Romeo Drăghici, duminică a fost o zi specială. Aflat în trafic pe autostradă în calitate de agent de circulaţie, poliţistul l-a oprit pentru un control pe Dan Chişu, mare expert culinar la Realitatea TV. Băiatul conducea un bolid marca Mercedes cu numărul de înmatriculare B.60. RYX şi nu avea poliţă de asigurare de tip RCA. Agentul a aplicat legea şi i-a confiscat vedetei numerele de înmatriculare. Dialogul a coborât brusc sub buric, cei doi poliţişti fiind făcuţi albie de porci de elevatul bucătar. Care în cel mai pur stil mârlănesc a început să dea telefoane pe la diverse personaje cu grade superioare din minister. Ba chiar a ameninţat că va chema o echipă de reporteri de la Realitatea pentru a filma abuzul grosolan de a se aplica legea indiferent de numele făptaşului. Incidentul s-a petrecut pe la ora 14.00 iar bolidul condus de Chişu a ajuns la sediul poliţiei Feteşti. În jurul orei 20.00, Chişu l-a sunat pe şeful acestei subunităţi de poliţie pe care l-a întrebat dacă poate veni cu o chitanţă de plată a RCA ca să îşi ridice maşina. După ce a fost informat că maşina se eliberează doar cu o asigurare valabilă, Chişu a ajuns la poliţie cu o chitanţă din care rezulta că RCA a intrat în vigoare la data de 27 iunie. Asta în condiţiile în care Chişu susţinea că are chitanţa pe undeva pe la un agent plecat în Turcia!!! După ce bucătarul a fost rezolvat corespunzător pretenţiilor sale, a început circul! O echipă de la minister a descins la Feteşti pentru a ancheta modul în care poliţiştii şi-au făcut treaba. De fapt pentru a-l pocni pe bietul agent care a îndrăznit să deranjeze ditamai vedeta! Agentul Draghici a făcut un puseu de tensiune şi a fost internat la spital. Controlul continuă, dar tenta lui este evidentă. Probabil că amicii lui Chişu din minister vor satisfacţie după ce protejatul lor a fost tratat ca orice muritor de rând. Este al doilea incident de acest tip după cel din 2004. Atunci, pentru că l-au oprit pe şeful SIE care circula cu peste 140 de kilometri la oră în localitate, doi agenţi de circulaţie au fost la un pas să fie mutaţi din serviciu.

 

 

„Nu am ce să comentez. Eu am cerut să ia legătura avocaţii mei cu Ministerul de Interne. Nu există nici un fel de carnet ridicat, Am adus asigurarea care îmi lipsea şi aşa mi-am putut ridica maşina. Habar n-am de ce este anchetat agentul care m-a oprit. Tot ce pot a spun e că domnul agent a respectat legea pana la un punct când, consider eu, nu a mai respectat-o. De aceea am făcut contestaţie. Dacă prin aplicarea legii mi-au fost îngrădite nişte drepturi avocaţii mei vor decide ce este de făcut. Aştept un răspuns la această contestaţie, după care voi face o declaraţie într-o conferinţă de presă ”

Dan Chisu

Stan Bîtlan, şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie Ialomiţa, este cercetat penal pentru abuz în serviciu, în urma plângerii formulate de Petrică Dima. Acesta susţine că i-a fost suspendat permisul de conducere pe 3 luni, în iulie 2007, document pe care nu l-a primit nici în decembrie. Însoţit de un avocat, Dima a fost în biroul lui Bîtlan, în decembrie 2007. Omul susţine că atunci când l-a întrebat pe şeful IPJ de ce nu îi dă permisul, răspunsul primit a fost: „că nu vrea p… mea!“, răspuns însoţit de înjurături.

 

De la permis…

În iulie 2007, Petrică Dima a rămas fără permis pentru o perioadă de 3 luni. Numai că nici după expirarea acestui termen, Dima nu a reintrat în posesia documentului ridicat de poliţişti, tocmai de aceea, însoţit de un avocat, acesta ajunge în biroul şefului Inspectoratului Judeţean de Poliţie Ialomiţa, Stan Bîtlan, în decembrie 2007. Întâlnirea dintre cele două părţi nu a rezolvat problema, mai mult chiar, şeful IPJ s-a ales cu o acuzaţie de abuz în serviciu.

În 7 ianuarie 2007, Petrică Dima a sesizat Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA) şi a formulat o plângere penală pentru abuz în serviciu, plângere pe care a înaintat-o Parchetului de pe lângă Judecătoria Slobozia. În plângere, Dima susţine că a fost înjurat de şeful IPJ şi că, atunci când l-a întrebat pe acesta de ce nu-i dă permisul, răspunsul primit a fost: „că nu vrea p… mea!“

 

„Dacă am greşit, plătesc!“

Ieri, la IPJ Ialomiţa, au efectuat verificări pe acest caz doi comisari din cadrul MIRA, Frunză şi Nicodin.

Stan Bîtlan ne-a declarat că nu avea cum să restituie permisul de conducere lui Dima „pentru simplul motiv că, potrivit Ordonanţei Guvernului 195, pentru infracţiunea de părăsire a locului accidentului fără încuviinţarea organului de poliţie, permisul de conducere se reţine şi se eliberează o dovadă înlocuitoare fără valabilitate…“

Şeful IPJ a recunoscut că, ieri, cei doi comisari ai MIRA se aflau la sediul instituţiei pentru a face verificări în acest caz, însă a susţinut că nu ştie nimic despre plângerea penală depusă împotriva sa la Parchet. Dacă s-a formulat o asemenea plângere, dosarul trebuie să ajungă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, care are competenţa de a-l cerceta penal pe şeful IPJ.

„El se poate plânge de multe… Dacă am greşit, plătesc! Care e problema?“

 

 

Că la Urziceni prin clădirea primăriei Legea umblă cu capul spart ştiam. Ce nu ştiam este că printre cei care dau la glezne legii se numără şi câţiva dintre consilierii locali, pe care-i doare în şpiţ de obligaţiile asumate o dată cu jurământul depus în calitate de aleşi ai neamului. Deşi legea îi obligă să îşi declare averile şi să actualizeze declaraţiile ori de câte ori li se modifică structura proprietăţilor şi veniturilor, onorabilii aleşi manifestă o lejeritate aproape penală în întocmirea declaraţiilor scrise. O scurtă incursiune pe aşa zisul site al primăriei Urziceni este suficientă pentru a ne susţine afirmaţiile. Dincolo de faptul că nu regăsim şi declaraţiile din anii trecuţi ale aleşilor, nici cele din 2007 nu sunt completate corect. Cum nici prefectul Caramitru, de obârşie tot din Urziceni, nu se prea pricepe la această îndeletnicire, deducem că în zona respectivă de judeţ completarea unei declaraţii de avere este sport extrem.

 

Giolea giolăneşte legea

Din noianul de consilieri care au completat declaraţia de avere după modestele lor posibilităţi l-am extras pe primul la întâmplare. Este vorba despre domnul consilier Giolea Gheorghe, un întreprinzător de succes, posesor al unei averi de invidiat dobândită pe căi cinstite, credem noi. La data de 17 ianuarie 2007, domnul Giolea completează o minunată declaraţie de avere din care aflăm că omul deţine active dar nu şi venituri care să o justifice. Mai exact spus, citind documentul am dedus că domniei sale i-au crescut  activele în curte ca ciupercile după ploaie. Ca orice investitor care se respectă, personajul nostru a băgat o căruţă de bani în afaceri imobiliare cupărând la capul gol terenuri. Curios lucru, toate terenurile pe care domnul consilier le declară au fost achiziţionate în perioada 2004-2006, adică exact în perioada în care hăţurile primăriei Urzicni se aflau la amicul său Sava iar PNL, partidul din care face parte se afla la putere. Deşi formularul cerre expres ca alesul să completeze exact suprafaţa dobândită, anul şi modul de achiziţionare, domnul Giolea procedează niţel diferit. Astfel, în perioada 2004-2006 notează că ar fi cumpărat nici mai mult nici mai puţin decât 380 de hectare de teren agricol în comuna Bărcăneşti. În acelaşi mod şi în aceeaşi perioadă, alesul poporului a dobîndit alte 10 hectare în Coşereni şi, aici chiar devine interesant, vreo 28 de hectare în Urziceni. Adică în oraşul în care starostele împropietăririlor cu cântec a a fost, este şi nu se ştie dacă va mai fi domnul Costel Sava, primarul care joacă pe o mână cu personajul nostru. Surse avizate susţin că la DNA se află în curs de derulare o anchetă penală care vizează exact împroprietăriri de conjunctură către persoane dornice să îşi vândă terenurile către investitorii indicaţi de “arendaşul” de la primărie. Lucrurile se leagă şi mai bine dacă ne amintim de o afacere extrem e urât mirositoare consumată undeva la începutul mandatului lui Sava, în care Giolea a pus cangea pe o centrală termică dezafectată, chipurile, situată în plin centrul oraşului. Preţul de achiziţie ridicol de mic a fost amortizat de domnul consilier din vânzarea fierului vechi, terenul şi clădirea rămânând la capitolul profit. În declaraţia de avere a lui Giolea mai apare un teren intravilan în suprafaţă de 8200 de metri pătraţi, pe care nu-l localizează şi care a fost cumpărat în 2002, adică în plină administraţie PSD. La acel moment primar era actualul vice Diculescu, devenit şi el liberal după alegerile din 2004, ca toată lumea bună. Discret din fire, Giolea uită” să menţioneze valoare de impozitare a terenurilor aşa cum cere formularul. Şi în materie de imobile Giolea stă bine. În declaraţia de avere regăsim 3 locuinţe şi o hală de producţie, toate dobândite prin cumpărare în perioada 2001-2002. Pentru nici una dintre ele nu este specificată valoare de impozitare pentru că, se pare, domnul consilier nu a considerat aceste informaţii ca fiind relevante. Partea interesantă o descoperim însă în declaraţia de interese, completată pe un formular scos din burtă de funcţionarii primăriei Urziceni. Acolo domnul Giolea capătă anvergura unei agenţii imobiliare, declarând că deţine 7 apartamente pe care nu le regăsim şi în declaraţia de avere, cum era normal. Ca atare, contribuabilul nu află din consemnarea domnului consilier cît au costat, când au fost cumpărate şi unde sunt amplasate aceste apartamente, adică exact informaţiile cerute de lege. Şi ca să epuizăm cu averea alesului mai consemnăm că la capitolul patrimoniu sunt incluse nişte bijuterii în valoare de 350 de milioane de lei, dobândite în 1995. De aici încolo declaraţia de avere a domnului consilier este ilegal de imaculată. Pentru că la capitolul venituri domnia sa nu scrie absolut nimic. Nici măcar indemnizaţia de consilier, ca să nu mai vorbim de dividende sau alte venituri din plasamente financiare către persoane fizice şi juridice pe care domnul consilier le trecea în declaraţiile din anii trecuţi. Revenind la declaraţia de interese, Giolea declară că este administrator la SC Giocom Coşereni. Dar uită că deţine aceeaşi calitate şi la firma Tehno Ceram SRL, firmă înfiinţată în martie 2006 împreună cu un oarecare Vergu Dumitru  şi la care controlează 50% din părţile sociale. Acestea fiind zise, dăm legătura la Parchet şi trecem la următorul caz.

 

Nicolae Balcă, miliardarul sărac

Un alt caz de consilier cu patrimoniu dar fără venituri este cel al domnului Balcă Nicolae. Până nu de mult, domnul Balcă era printre cei mai bogaţi oameni din Urziceni. Patron de fabrică de alcool şi mare fan al PSD, consilierul la care ne referim a devenit membru PD în semn de protest după ce idolul său, Gheorghe Savu, a fost mazilit de Cozmîncă. Momentul 2004 coincide cu declinul economic al miliardarului, a cărui fabrică a fost închisă de fisc. În declaraţia de avere dată în ianuarie 2007, domnul Balcă declară un teren arabil în suprafaţă de 4 hectare şi un teren intravilan de 7731 de metri, ambele situate în Urziceni. Pentru nici unul dintre ele nu specifică valoarea de impozitare, defect care apare în declaraţiile mai multor consilieri. Un apartament cumpărat în 1996, nişte bijuterii şi metale preţioase în valoare de 80.000 de lei şi un depozit de 40.000 de lei la BCR întregesc averea domnului consilier. Ca şi Giolea, nici Balcă nu declară alte venituri. În declaraţia de interese a domniei sale , dată pe acelaşi formular nelegal, regăsim nişte minciuni infernale prin omisiune. Băiat conştiincios, domnul Balcă declară că deţine 50% din părţile sociale ale firmei Select SRL, societate dizolvată de drept prin efectul nemajorării capitalului social şi despre care domnia sa afirmă că este fără activitate. Cea de-a doua firmă pe care Balcă o recunoaşte este Bioetanol SRL, la care controlează 80% din părţile sociale. Atât şi nimic mai mult. Realitatea de la Registrul Romerţului îl contrazice brutal pe domnul consilier. De acolo am aflat că onorabilul consilier a uitat să declare participaţiile în două firme de construcţii înregistrate în Bucureşti şi Voluntari. Este vorba despre Valini Cons SRL, unde deţine 50% din părţile sociale dar şi calitatea de administrator. Cea de-a doua firmă despre care Balcă nu scoate o vorbă este Andera Construcţii SRL, controlată în aceleaşi procent şi pe care de asemenea o administrează. La cele două omisiuni majore mai adăugăm funcţia de administrator la Bioetanol SRL , funcţie dobândită în iunie 2006. De precizat că societatea are un capital social de 65.000 de lei. În  fine, ultima minciună prin omisiune a domnului Balcă este participaţia de 100% la Firma Mondotrans, care se ocupa cu fabricarea alcoolului. Dacă domnul Balcă scoate sau nu ceva paralele din firmele enumerate mai sus nu ştim. Ştim doar că pe site-ul Ministerului de Finanţe nu apar raportările contabile din 2006 ale firmelor de construcţii, cele care dau probabil multă lichiditate în buzunarele domnului Balcă.

 

Va urma

Din motive de timp şi spaţiu ne oprim aici cu poemele din declaraţiile de avere ale aleşilor din Urziceni. În numărul viitor vom analiza alte câteva cazuri, inclusiv pe cel al primarului Sava Constantin, care e atât de sărac că trăieşte din leafa de primar şi cea de asistentă a soţiei. Dăm legătura la Parchet.   

 

 

   

•Se spune că în atenţia lui nea Bebiţă de la anticorupţie s-ar afla mai mulţi oameni politici care ar cam fi băgat interpuşi la înaintare în tranzacţii cu terenuri cumpărate de investitori străini în judeţ.  Sforile s-au tras prin cumpărarea unor suprafeţe ţintite de şmenari şi arderea etapelor la punerea în posesie. După care se achitau câţiva poli sărăntocilor puşi în posesie iar prin a treia mână terenul era vândut către investitor. Aşa au făcut unii milioane de euroi în doar câţiva ani de mandat. Întrebarea este însă alta.

•Nea Bebiţă chiar face anchetă serioasă sau doar marchează teritoriu? Că afacerile sunt destul de clare şi uşor de documentat, dar rechizitoriu întârzie cam mult. Să aştepte omul rezultatul alegerilor ca să nu se trezească cu vreo surpriză?

•Scăndălău cât casa la Urziceni. Supăraţi că primarul lor nu poate să îşi treacă bugetul prin consiliul local ca gâsca prin apă, adică fără amendamente, liberalii au trecut la cartea şantajului. Unul dintre consilieri este ameninţat că dacă nu votează bugetul va fi zburat din funcţia de director de şcoală! Altul este atenţionat de primar că se poate trezi cu sechestru pe bunuri pentru datorii mai vechi dacă nu ridică mâna cum trebuie în şedinţă.

•Cel de-al treilea a visat că dacă nu zice ca primarul va pleca din scaunul de director de spital. Acum că ar zbura bugetarii ăştia politici din funcţiile călduţe obţinute pe carnete de partid n-ar fi o problemă. Problema este modul de lucru banditesc impus de săgetătorii lui Teia. Iar dacă vă închipuiţi că liberalii presează doar de dragul de a face treabă mare pentru alegători vă înşelaţi. Buget aprobat înseamnă plăţi făcute către prestatori şi comisioane grăsuţe băgate la teşcherea. Că, vorba aia, bugetezi, nu bugetezi, vremea comisionului trece.

•Cam la fix ne-a ieşit dezvăluirea cu greva proletarilor de la Amonil! Acum ţinta piept pe care securiştii au luat-o în vizor este scăderea preţului de transport pe conductele Transgaz. După care vine nea Putin şi pompează la greu spre fabricarea bioetanolului la făbricuţa de mare capacitate a lui Niculae. Adică niţel monopol rusesc pe carburantul lui Decebal şi Traian, pe bază de acţionariat american şi management rusesc. ’ra-ţi ai dracului cu globalizarea voastră cu tot!

Agentul 007,63

Controlat de kgbei!

Din venituri totale de 805 miliarde, asistenţa socială va primi 366 de miliarde. Pentru transporturi, CJI propune cheltuirea a 150 de miliarde, în  timp ce „reducerea şi controlul poluării“ va costa numai 150 de milioane. 77 de miliarde vor merge la învăţământ, iar 90 de miliarde acoperă necesarul la capitolul „cultură, recreere şi religie“. Proiectul de buget al judeţului Ialomiţa se află, zilele acestea, în  dezbatere publică.

 

Sponsorizări de 360 de milioane

La întocmirea proiectului de buget propriu al judeţului Ialomiţa, la capitolul venituri a fost prevăzută suma totală de 805 miliarde de lei vechi. Din venituri proprii se va acumula suma de 18,4 miliarde, 224 de miliarde reprezintă „cote şi sume defalcate din impozitul pe venit“, iar 379 de miliarde este suma defalcată din TVA. La capitolul subvenţii primite de la bugetul de stat este prevăzută o sumă de 183 de miliarde, pentru finanţarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap. CJI ia în calcul donaţiile şi sponsorizările care vor fi primite de instituţie, de 100 de milioane, alte 260 de milioane fiind trecute în contul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Ialomiţa.

 

Asistenţa socială, la jumătate

La capitolul cheltuieli, suma cea mai mare urmează să se folosească pentru acoperirea cheltuielilor pentru „asigurări şi asistenţă socială“. Nu mai puţin de 366,7 miliarde vor merge la Căminul pentru persoane vârstnice Balaciu (11,5 miliarde), Căminul pentru persoane Vârstnice Fierbinţi (9,59 miliarde), asistenţa socială a persoanelor cu handicap (183 de miliarde), Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Slobozia (268 de miliarde), asistenţa sociqală pentru familie şi copii (122 de miliarde).

 

43 de miliarde pentru „lapte şi corn“

Din suma de 77 de miliarde, cât are învăţământul alocat în 2008, 43 de miliarde urmează să acopere cheltuielile din cadrul Programului „Lapte şi corn“. Alte 30 de miliarde sunt pentru învăţământul special.

La sănătate, suma prevăzută să se cheltuiască este de 4,4 miliarde, pentru transferuri şi cheltuieli de capital la Spitalul de Urgenţă din Slobozia.

 

Cultura – 72 de miliarde

O sumă importantă, de 90 de miliarde, acoperă capitolul „cultură, recreere şi religie“. Dacă pentru sport este prevăzută o sumă de 200 de milioane, iar pentru serviciile religioase de 17,5 miliarde (contribuţii pentru personalul neclerical angajat în unităţile de cult şi sprijin financiar pentru cultele religioase), restul sumei va merge pe cultură.

Biblioteca judeţeană „Ştefan Bănulescu“ are alocată suma de 8,37 de miliarde; Muzeul Naţional al Agriculturii: 16,7 miliarde; Muzeul Judeţean: 19,8 miliarde; Centrul de Conservare şi promovare a culturii tradiţionale: 14 miliarde; alte servicii culturale – Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea“: 11,9 miliarde.

În acelaşi timp, pentru „reducerea şi controlul poluării“, CJI s-a gândit să aloce „uriaşa“ sumă de 150 de milioane de lei!

 

Transporturi de 150 de miliarde

În schimb, pentru transporturi, se preconizează cheltuirea a 150 de miliarde de lei. Petru reabilitarea şi modernizarea DJ 212 Feteşti-Ţăndărei, prima etapă, suma totală alocată este de 100 de milioane. Modernizarea pasajului (pod) peste calea ferată Slobozia-Ciulniţa va costa, în 2008, 26 de miliarde. Dacă acestea sunt lucrări în continuarea celor demarate deja, ca lucrare nouă apare modernizarea DJ 201A Coşereni-Moldoveni-Patru Fraţi-Adâncata, două tronsoane, (un miliard); modernizarea DJ 212 limita (14 miliarde); modernizarea DJ 213 (două miliarde), dar şi modernizarea podului peste Ialomiţa la Albeşti-Andrăşeşti (3 miliarde).

 

25 de miliarde, în sala de spectacole

Aproape 170 de miliarde este valoarea cuprinsă în lista cu obiective de investiţie propusă de CJI. Pe lângă reabilitări şi modernizări de drumuri judeţene, se intenţionează cheltuirea a peste 7,4 miliarde de lei pentru reabilitarea termică a Spitalului de Urgenţă Slobozia (consolidare structură). Pentru acelaşi obiectiv, este prevăzută şi suma de 6,1 miliarde, lucrare în continuare, pentru lucrări de tâmplărie. Pentru amenajarea şi extinderea unităţii de primire urgenţe a Spitalului s-au alocat 7 miliarde. Alte 8 miliarde sunt pentru Centrul de Asictenţă Medico-Socială de la Fierbinţi Târg (pavilon C, bucătărie, cantină, spălătorie).

Lucrările de consolidare a Palatului Administrativ al judeţului, derulate şi în 2008, înseamnă î cheltuială de 2,8 miliarde. Mult mai mult însă propune CJI să se cheltuiască pentru modernizarea sălii de spectacole a instituţiei. Care modernizare, că nu a fost niciodată dată în folosinţă, pare mai puţin important. Suma însă cântăreşte greu în balanţa investiţiilor pe anul în curs. CJI a alocat o sumă de 25,29 de miliarde de lei pentru acest obiectiv de investiţii, la care lucrările au demarat în mandatul 1996-2000.

 

Pe 5 iunie 2007, satul Horia din Ialomiţa respira pentru, prima dată în istoria sa, acelaşi aer cu doi miniştri şi un preşedinte de corporaţie internaţională (vezi foto.) Opt luni mai târziu, din proiectul lansat atunci – un telecentru pentru comunitate şi un program Classmate PC pentru şcoala din Horia – s-a ales praful… sau, ca să fim mai exacţi, peste proiect s-a aşternut praful…

 

Gaudeamus igitur

Să ne amintim aşadar cu câtă mândrie proletară titrau ziarele în 6 iunie 2007 ce spuneau PR-isţii celor 2 companii implicate în proiect:

„Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (ANRCTI), Dan Cristian Georgescu, a inaugurat telecentrul din satul Horia, comuna Axintele, judeţul Ialomiţa, cel de-al 168–lea telecentru funcţional. Evenimentul a avut loc în contextul mai amplu al lansării de către Intel Corporation a programului pilot CLASSMATE PC, în cadrul iniţiativei globale Intel World Ahead”.

Intel Corporation a anunţat lansarea etapei pilot a Programului Classmate PC în România. Compania a oferit 20 de notebook-uri Classmate PC elevilor din clasele a II-a şi a IV-a de la şcoala locală din satul Horia, comuna Axintele, pentru a fi utilizate în procesul educaţional. Notebook-urile rulează conţinut educativ în limba română şi sunt conectate la Internet prin intermediul unei reţele WiMAX furnizată la nivel local de Orange România.”

„Conţinutul educaţional disponibil pe Classmate PC-urile oferite elevilor din localitatea Horia a fost dezvoltat de SIVECO România în cadrul soluţiei sale de e-Learning, AeL. Platforma AeL este o soluţie educaţională integrată pentru predare şi învăţare bazată pe principii educaţionale şi pe tehnologii moderne, fiind considerată una dintre cele mai performante din lume la ora actuală.”

„Intel are o îndelungată istorie de susţinere a iniţiativelor în domeniul educaţiei, având convingerea că tehnologia poate oferi elevilor oportunităţi extraordinare de învăţare,” a declarat John Davies, vicepreşedinte al Intel Corporation Sales and Marketing Group şi General Manager pentru Programul Intel World Ahead.

“Tehnologia are un rol din ce în ce mai important în viaţa noastră de zi cu zi, ajutându-ne să muncim mai eficient şi să învăţăm într-o manieră modernă. Îmi exprim speranţa că etapa pilot a programului va aduce beneficii reale pentru elevi şi va influenţa pozitiv procesul educaţional din Horia”, a declarat ministrul MEC Cristian Adomniţei

Şi exemplele ar putea continua a la nesfârşit…

 

 

De la Horia la Axintele, pe urmele classmate-urilor

La Horia, şcoala e închisă. Normal, e vacanţă! Dar nici classmate-urile nu sunt înăuntru, sunt la şcoala din Axintele… din septembrie!!! Şcoala din Axintele are uşa dată de perete. Pe uşa de termopan proaspăt, şcoala caută femeie de serviciu cu jumătate de normă! înăuntru, acelaşi peisaj dezolant din fiecare şcoală aflată în renovare la jumătatea anului şcolar… Pe director îl găsim uşor… lângă un laptop, fireşte! O cheamă Daniela Jipescu şi predă matematica la şcoala din Axintele… Nu e prea încântată de întrebări: „Normal că îmi amintesc. Eu am fost primul şi singurul director care a răspuns pozitiv la solicitarea Intel şi Siveco! Dar să ştiţi că nu e un proiect ratat! Uite, avem totul aici, la dispoziţia noastră…”

Scoate două cutii de sub masă şi ni le arată cu convingere. „Uite, cu astea s-a lucrat toată vara. Da, calculatoarele sunt aici, la Axintele. Pentru că acolo nu se mai putea lucra, l-am adus aici… Copii au terminat ciclul primar, învăţătoarea s-a transferat aici… Şi, să fiu sinceră, şi eu îmi doresc mai mult ca proiectul să fie transferat la şcoala noastră!”

Susţin că proiectul e un eşec, aşa cum i s-a prezis încă de acum 8 luni, pe holurile de la Horia: „Proiectul se continuă, vă spun sigur. Trebuie să se asigure conectare la Internet… Aici e o mare problemă, nu funcţionează nimic, nu putem să intrăm pe Click Net… ei ne furnizează parabolică, am mai făcut un stagiu de pregătire în octombrie, noiembrie, cu o fundaţie la Urziceni. Am un proces legal de predare primire pentru astea, urmează să încheiem protocolul.. Ei au interesul să vândă, noi avem interesul să facem şcoală!”

Pare sinceră şi convinsă de utopia didactică începută acum 8 luni… Poate prea convinsă! Întrebăm de classmate-uri! „Uite-le acolo, în spate… Nu sunt toate, că din vreo două copiii noştri au luata acumulatorii şi creioanele… Altele au memoria blocată pentru că, din neştiinţă, s-a supraîncărcat memoria calculatoarelor de la statul pe Internet…”

În spate, într-un colţ, în cutiile cu care au venit, număr repede… La zece, classmate-urile se termină! Nu mai apuc să întreb de restul… „Proiectul demarează din nou în 11 februarie… Intră într-o nouă fază…. Acum vrem să încheiem din nou protocolul… Dar nu avem Internet! Trebuie să rezolve problema, am înţeles că vor să pună parabolice… o să vedem, în martie, cel mai târziu, facem ore din nou.”

Nu mai insistăm… Ne ridicăm, încercând să o oprim să se contrazică din nou în declaraţii: „E mai bine aici! Pentru şcoală! Atunci, pe ei i-a interesat să-şi promoveze classmate-urilor… Ei cred că au au crezut atunci că o să rezolve partea de minister, dar dacă nu le-a ieşit afacerea, n-a mai făcut nimic… Ce pot să vă spun e că nu o să accept să le promovez produsele, în detrimentul ştiinţei. Cei cu care au ei legătură, cu care am vorbit eu sunt oameni mici, nu au putere de decizie…cel de la Intel, Irinel Burloiu se numeşte, mi-a spus că, pe sistemul ăsta poate să funcţioneze şi câţiva ani… pe  mine asta nu mă avantajează!”

 

Va fi, Lazăre, va fi

Pe hol, lângă biroul directorului, se iau măsurile pentru faianţă. Meşterul ridică ochii, aşteaptă să trec şi o întreabă aparte: „Cât să fie, domnişoară, tot la un metru jumătate, ca dincolo!? Dar să ştiţi că durează, nu e gata nici în două săptămâni”.  Cer să mă uit, din curiozitate, într-una dintre clase… Se pune parchet… Şapa de ciment e întărită, dar încă e umed… Domnişoara simte nevoia să se convingă din nou: „Duminică e gata! Mâine punem parchetul… O să vedeţi!!”

Dacă va mai funcţiona vreodată, proiectul Classmate PC de la Axintele va acoperi doar 3 ore de curs pe săptămână, pentru 3 materii: istorie, unde profesorul este deja şcolarizat, matematica, unde predă domnişoara Jipescu şi, eventual, româna. Conform datelor oficiale, pentru asigurarea intrării acesui proiect în cel de-al doilea stagiu au fost şcolarizate 14 cadre didactice din şcoală. Şi, în ciuda tuturor explicaţiilor oferite, opinia directorului rămâne clară: „Eu râmân la convingerea că folosirea în exces a calculatorului nu este bună, n-aduce rezultate. Poate să aducă profituri, dar nu rezultate!”

prefectJudeţul Ialomiţa este condus de doi membrii PNL numiţi ilegal în funcţie de guvernul Tăriceanu. Dumitru şi Caramitru au dobândit demnităţile la apelul bocancilor, singurul lor merit fiind acela că au frecat ani de zile clanţa la PNL. În cazul lui Dumitru lucrurile sunt şi mai grave, acesta fiind un traseist politic dezertat de la PSD şi reciclat de liberali. Ca şi în cazul lui Dumitru, şi prefectul Caramitru suferă” la capitolul studii, el girând funcţia de prefect temporar pentru că nu are specializările cerute de lege. În tot acest circ al numirilor politice, o instituţie cum este Agenţia Funcţionarilor Publici este târâtă în mocirlă şi pusă să gireze ilegalităţi inimaginabile pentru un guvern care se pretinde “european”.

 

Înaltul veterinar Caramitru

este un băiat jovial din Urziceni, care a intrat în politică pentru că dădea pe afară de idei şi competenţă. Cea mai înaltă funcţie pe care a deţinut-o în admnistraţia publică locală a fost aceea de viceprimar, post obţinut după ce CDR a reuşit să câştige alegerile la Urziceni în 1996. Parazit politic de listă, Caramitru a mai activat în consiliul municipal Urziceni ca şi consilier, urcând după alegerile din 2004 în consiliul judeţean. A urmat apoi numirea prin deviere într-o funcţie de director al Agenţiei Naţionale Sanitar Veterinare, loc ocupat tot pe bază de carnet de partid. Gripa aviară i-a adus lui Caramitru o destituire din funcţie, dacă e să ne luăm după purtătorul de cuvânt al guvernului. Cităm fix de pe site-ul guvernului Tăriceanu, ca să nu existe dubii: “Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a solicitat astăzi preşedintelui ANSVSA să îl demită pe directorul general din cadrul Direcţiei Generale pentru Inspecţie şi Control din cadrul Autorităţii, Stelian Caramitru, a anunţat Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Oana Marinescu, la încheierea Comandamentului de combatere a gripei aviare. Primul-ministru consideră că personalul de conducere trebuie să se deplaseze în teren, la ferme, pentru a se asigura că sunt respectate condiţiile de biosecuritate. Directorul Caramitru nu s-a deplasat la ferme, în teren, s-a limitat la a face verificări ale documentelor şi a lăsat inspectorii din teritoriu să meargă la ferme. Atitudinea sa contravine unei sarcini explicite trasate de Primul-ministru în cadrul Comandamentului pentru combaterea gripei aviare”, a declarat Oana Marinescu. Comunicatul este datat 27 mai 2006. Un an mai târziu, penibilul prim ministru anunţa tot pe site-ul guvernului nişte măsuri senzaţionale. Cităm din nou: “În scopul îmbunătăţirii calitative a actului administrativ şi asigurării unui spor de competenţă dar şi a unei mai bune motivări a unor înalţi funcţionari publici Guvernul a emis astăzi actele administrative necesare trecerii unor persoane în alte funcţii în cadrul categoriei înalţilor funcţionari publici.Aşa începe comunicatul prin care Tăriceanu il numea temporar în funcţia de prefect pe cel pe care îl voia afară de la ANSV. Adică pe Stelian Caramitru, care nu a fost suficient de competent să caute găinile de aviară, dar era foarte bun să asigure un spor de competenţă în administraţia locală. Introducerea cu forcepsul a veterinarului în funcţia de prefect a deranjat major mai multe acte normative. Şi vreo două instutuţii care s-au acoperit nu numai de ridicol, dar şi de penal.

 

Înalţarea lui Caramitru

s-a produs din start în baza unor legi care nu erau croite pentru el. Actul prin care guvernul Tăriceanu l-a uns prefect pe Caramitru se numeşte Hotărârea 701 din 4 iulie 2007 şi are ca bază legală, printre altele, HG 341din 2007. Care act normativ face referire la cariera şi la mobilitatea înalţilor funcţionari publici, ceea ce Caramitru nu era, chit că măsoară circa 180 de centrimetri cu tot cu cap şi tocuri. Şi nu era pentru că nu dăduse examenul cerut de lege, pe care l-ar fi trecut de bună seamă dacă ne uităm câţi idioţi au promovat testul, dar şi pentru că nu absolvise aşa zisele cursuri de specializare de la Institutul Naţional de Administraţie. Deci, nefiind înalt funcţionar public, veterinarul nu putea să fie subiectul actului normativ invocat hoţeşte de guvern. Mânăria s-ar fi vrut acoperită legal prin invocarea unui articol din Legea 188 din 1999, care spune că dacă guvernul nu are în corpul de rezervă înalţi funcţionari publici putea apela la alte categorii conlocuitoare, ca să zicem aşa, adică la micul veterinar. Dar nu era cazul, guvernul punând pe liber în perioada respectivă mai mulţi prefecţi care au fost integraţi direct în corpul de rezervă şi, mai apoi, numiţi inspectori guvernamentali. În ciuda acestor mici impedimente legale, guvernul s-a făcut că nu vede şi i-a pus în funcţie pe cei doi brătieni de baltă încălcând vreo două acte normative de dragul cumetriei liberal-administrative, care spune că partidul de la putere trebuie musai să-şi pună cozile de topor în funcţii apolitice chipurile.

 

Ca şă-şi bage clienţii în schemă

Tăriceanu i-a trimis pe cei doi titani ai administraţiei publice locale la şcoală. Astfel, toate fondurile de la Prefectura Ialomiţa destinate instruirii funcţionarilor publici se vor duce pe şcolarizarea tandemului Dumitru-Caramitru la Institutul Naţional de Adiministraţie. Iar dacă ne gândim că nea Caramitru a făcut veterinara în vreo mai mulţi ani ca să aprofundeze mai bine dar şi pentru că nu prea îşi trecea examenele, acum am putea avea suprize majore cu durata cursurilor. Bine că măcar în acest caz, ca să treacă examenul, Caramitru şi colegul lui trebuie doar să se prezinte, că nu am văzut pănă acum nici un candidat căzut la astfel de teste.  Iar ca să demonstrăm că în această golănie incredibilă a fost atrasă şi mult trâmbiţata Agenţie a Funcţionarilor Publici, vă delectăm cu un facsimil luat de pe site-ul instituţiei. Unde se anunţa un concurs pentru funcţia de subprefect. Cum se poate vedea, postul era scos pentru Dumitru. La final, absolut ilegal, Agenţia anunţa că se poate încălca şi legea. Cităm: “în cazul în care la concursul organizat potrivit legii pentru intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici nu se înscriu candidaţi care îndeplinesc condiţia prevăzută de articolul 16 alin.2 litera d) din legea 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, pot candida şi persoane care nu îndeplinesc această condiţie ”. Cum nici un act normativ nu dă derogare de la condiţiile stipulate de lege, rezultă că onor Agenţia Funcţionarilor Publici, deşi se dă o fată mare care asigură indepedenţa funcţionarilor nu este decât o prostituată de centură pe care o încalecă partidele de la putere. Dacă ne uităm peste condiţiiile cerute de lege deascoperim două pe care Dumitru nu le îndeplinea la data de 20 decembrie 2007 când a fost organizat concursul. Este vorba despre vechimea de 5 ani în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice. Adică studii juridice, căci personajul avea atribuţii directe prin fişa postului în acest sens. Cea de-a doua condiţie era absolvirea programelor de formare profesională, la care Dumitru lucrează chiar acum văduvind funcţionarii de carieră din prefectură de şansa de a se perfecţiona. De ce trag cei doi politruci ca disperaţii să ocupe nişte funcţii pe care le vor părăsi oricum după alegeri? Secretul este unul singur: ce pensii îşi vor trage după! Şi, bă, organelor! Numărăm până la 3. Dacă nu vă autosesizaţi, vă sesizăm noi. Hai, la treabă!